Scribd
Încărcați
21 vizualizări24 pagini

Corpuri Rotunde

Încărcat de

stefviolin1306
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
21 vizualizări24 pagini

Corpuri Rotunde

Încărcat de

stefviolin1306
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
ST — ‘SS CORPURI ROTUNDE eric rena Calotasferict ees CILINDRUL CIRCULAR DREPT wh shies nee Fafa laterata tant Shorais = 2Ter(r + G) ears Y=nG Tae : CONUL CIRCULAR DREPT Swern = 1G Fata lateral om rae +@) pa ROH ‘TRUNCHIUL DE CON CIRCULAR DREPT Faqa lateral Shaarss = ROP * 71) r—raza bazei mi raza bazei mici Shuts = Aoaeons * 1? + 7) ye LP atr-n) 3 62 63 VO= n~ a6 Fah 2 Itimea tetracdruyi “Potema tetraedrutyi = v3 2. 2 Aggy = ENB ; ae Oa ama = SB & 5 Shou a5; Dv= fe Taza sferei inscrise in tetraedru; ~ raza sferei circumscrise tetraedrului, igura geometrica ce areca bara un poigon, iar cafe Muchia laterala (m) — uneste vérfal piramidei cu un vi Mu Piramidei cu un vir a bazei, Indilimea (H) — perpendiculara din virful tek Shoes = Sums arilorfefelor laterale Shouse = Aseras + Arai Y= 3-H» Shani Piramida regulati are ca baz un poligon regulat (patrat, hexa- gon etc.) Ap’ = ap’ + ‘Ap ~ apotema piramidei ‘ap — apotema bazei mH +R R— raza cercului cireumscris poligonului de baz 60 piRAMIDA ae of piramid’ cuprinss Inte bazi si ite: Pate : fea dean pln pel 2 sz it~ baza m ‘eae sua arr felorIatrale “Sha Shara + Ahead yea Hoh tet YG) ari. — aria baze ici, — aria bazs . : $e thil de pirami regula provine dintr-o piramid re8t lath. . Pep): Sheen = PBA (\ ‘P—perimetrul bazei mari permet tei mich “4p apotema tr. de piramids Shaats = Aucras + Vy + Ay 61 ‘SS POLIEDRE PRISMA Definite: Prisma es it de dowa poligoane I per lograme. ee Diagonala prismei nu aparfin aceleiasi baze, ac fefe laterale. Prisma dreapti are mu bazelor. determinat de dous varfuri ce ‘much laterale si nici aceleiasi terale perpendiculare pe planele V= Stans H Aterss = PH P| P= perimetrul poligonului de baz Seals = Aseria + 2+ Aoaasi ipipedul drept este paral ee jor. Paralelipipedul dreptun- ghic are bazele $i fefele laterale dreptunghiuri. Yea-bec > Shaws =2-(ab)-€ | hes = Ua + be + ac) d= Va+h+c d—diagonala /, ate fejele patrate. le ale sale sunt egale si concurente Promriatip in centrul Q de simetrie a cut a haat =A zy am d= a5 d—diagonala Rapoarte de aseminare Fie dou figuri asemenea, iar k -t raportul lor de asemiinare => Ss ef = R (raportul ariilor celor dows figuri) X28 (eaportul volumelor) % ‘TETRAEDRUL Definitie: Poligonul cu patru fete, toate triunghiuri. ‘nayimea (H) — perpendiculara di a eo fat considers baz. Shyeras = Suma ariilor fet Shas = Shas + Shar Y=VB-H Ava Tetraedrul regulat are toate ‘muchile congruente (OD = apotema bazei a cat ee ¥ i: ae Celor tret perpendiculare reapta d este pe i trece 0 dreay nut Perpen SLRS © apg Zaren pu Plano Si Prin piciorut a pee continu in pan, care une oregon al Pepe nailed 4 pe plan cu intersectia Pacts du ae = este pei sates A Lowder angst Peendicils pe 750, bCaaLb Med 2Nb=(P} => MP Lbcl hb Reciproca 1: dlaacabcactbsalb Reciproca 2: dlaclbalba, bcasdia ‘Teoreme de perpendicularitate © Distanja sau departarea unui M fata de un plan of este gala cu lungimea perpendicularei din M pe a. * Distanja dintre doua plane paralele este egal’ cu lungimea segmentului de dreapti perpendicular pe plane gi cuprins intre ele, Proiectii © Proiectia unui punct pe o dreapta sau pe un pl ral perpendicularei duse din acel punct pe dreapta sau pe plan. Mar feo tp MM’ La MM’ Na= (M} : Pr. lui Mpe a= (" oa Be « Proiectia unui punct pe un plan este piciorul perpendicular duse prin punct pe plan. as cae erarsnel drepe pe un pan ese o drop su un pun atunci cAnd dreapta este perpendiculara pe plan. 56 ey, Pr tuiapea={4) a ”) pr. tui AB pe a= A gd i drepte cu un plan este Soap cu proecia 5 Este cel mai mic dintre 4 formate de acea dreapt ep ret erected pla i ‘concurentd cu €8.) ja proiecfiei unui triunghi pe un plan Sar Ee nghil sr eosinsul unghiului format de planul triunghiului cu planul pe care proiectim. lence = Siac C08 a + Unghiul diedru este determinat de doug plane concurente astfel: 9 B= d, a € LdsibLd>anb=P. | lan corespunzator unghiului diedru este unghiul cu varful in P deter- de dreptele a sib ‘Misura unui unghi diedru este masura < oricirai unghi plan corespunzator un- ehiulu ied ‘Teoreme de paralelism TA: Daca o dreapti d este paralela cu care confine dreapta d inters« 4; paralela cu d. Adi T2: Daca dreapta d dreapta d; || d, atunci dy cc, 3: in spatiu, dou’ drepte distincte, sunt paralele intre ele. T4: Doua unghiuri cu laturile Tespectiv paralele sunt ‘congruente dacé ambele sunt fie ascutit, fie obtuze gi sunt suplementare dach sunt unul ascutit si unul obtuz. ‘un plan 0, oricare alt plan ecteazA primul plan c dupa o dreapta %dCBanB=d = dH si printr-un Punct P, P< a se duce o Paralele cu o a treia dreapta TS: Dreptele de intersectie ale unui plan o cu dowd plane paralele B si ysunt paralele (9 B= di, Y= de, B y= di || ds), 6: Printr-un punet exterior unui plan trece un singur plan paralel cu primul. T7: Doua plane paralele cu un al treilea plan sunt paralele intre ele (|| B; a |] ¥=> B || 9. ‘T8: Daca trei plane a, B, 7 se intersecteazé dou’ cite dous (si nu au toate trei un punct comun), atunci cele trei drepte de interse sunt paralele (0.0 B = di; Y= dss BO Y= ds = dh |] ds). ‘T9: Segmentele de dreapta paralele, cuprinse intre dou plane para- Iele, pe care le intersecteaz4, sunt congruente. T10: Teorema lui Thales in spatiu: Trei sau mai multe plane paralele determina pe doud drepte oarecare, 54 HERE ‘THI: Teoremd ajutitoare: Zfa 2] ace bcB | Setjallb allb anB=<) Pozitile relative a trei plane 1 Cacreneaptosepa en BOI29. _ comun (0.9 B = d, =P). a ee aot le (qu au niciun punct eomun). laritate in spafiu Tender {n spatiu se numese perpendiculare, daca paralelele duse dint-un punct oarecare P, la ele, sunt perpendiculare. 0 dreaptd este perpendiculara pe dac& este perpendi- culard pe doua drepte neparalele cont . int-un punct exterior unui plan se poate duce o sin- gurl perpendiculard pe acel plan, Teorema 2: Locul geometric al punc- a (elor dreptelor di, ds, printr-un punet drepte d si Sunt perpendiculare pe aceasta este Planul c perpendicular pe dreapta d sicare tece prin punctul 4, hs dyn dyed dh Vd. “Nd d= A; dcasatd. 55 4 =RV2; a, = V2 1 ae 2 =p aR, Bek a aR WG oR oe 2 2S | 2 | | ‘a PUNCTE, DREPTE, PLANE 1. Prin dou’ puncte distincte trece 0 dreapti ti Ireapta si numai una; dreapta are cel putin doua puncte distincte. co 2. Postulatul lui Euclid: Ints-un plan, printr-un punct A, exterior uunei drepte d, se poate duce o singuré paraleli ta acca dreapt i numai una. 3. Dac& doua puncte distincte ale unei drepte sunt continue intr-un plan, atunci toate punctele dreptei sunt confinute in acel 4. Doua drepte paralele cu o a treia dreapta sunt paral | aljd,b|ld=al|b Pozitiile relative a douk drepte in spatiu Concurente Paralele Necoplanare 2 » 6 ~ | O N\ anb={O} anb=@allb anb=B,ahb relative ale unei drepte faji de un plan ai - O dreapt poate avea dous sau m: puncte comune cu un plan | (dreapta este conjinutd in plan). | ABoO 52 singur 5 1a poate avea un 2. Son un plan (reaps janul). ee ina=A iba niciun 5 poate si nu ail 3.0 ert lanl (eal et paralel cu lanl). ana=G;alja 1é: O dreapti paraleld cu o a edi plan ese parle cu lanl | eld) }octe lui poligon. Proprietit: A © Centrul cercului afla la intersect lor poligonului. inscris in poligon se isectoarelor unghiuri- Miasura unghiurilor intr-un cere Unghi la centru: Unghi inseris: ‘cu varful in centrul cercului © unghi ce are varful pe cere m(«AOB) = m(4B) («ac = AP) €) Unghi exterior: eriorul cercului cu varful in exteriorul aM macyem FO) | m(&CAB) = sme) mB) mo eas (ABO) = e Formule 1=2nR Lange cei A Oe r= 31416. a Re T1800 p-misura arcu AB in grade: Rn prisura arcului AB in grade aria sectolu: Sue = F655 repr ehusor unui pligon este 180%(n ~ 2), unde n este ura de ltr. 2. Poigonele po fi concave sau convexe. J atotaae comer cu tote lature sf unghiurile egale se ume regula. ees elt lara din O pe o latura si se ‘umeyte apotemd (a). Apotema este distanja de la centrul poligo- oli flecare dine atu 3. Atia= 12+ Latur apot 4 Relaja dine laura poligonului regulat (J), apotema sa "za cercului circumscrisR este: Q ta =r, Formate; 51 ie date un Punct O si sae si un numar y Ge contra Og Pum situate la dstana rt oe nwoimea centru O si raz r, Imeste cere Elementele cercului, Raza = segmental care uneste centrul O cu un punet de pe ycre de cere cere. Toate razele sunt egale. ‘Sector Soo Segmentul [4B] care ‘diametry uneste Ma - % neste dout puncte ale cereu ‘coarda Diametrul = coarda care con- fine centrul cercului. Este axa de simetrie a cercului. ‘Secanta = dreapta care taie cercul in dou’ puncte. Tangenta — dreapta care atinge cereul intr-un singur punct (ea este perpendiculara pe raza in punetul de contact), Areul de cere = o portiune din cere cuprinsa intre doud puncte ale sale, numite extremititi. Masurarea se face in grade exact ca la unghi. Se noteazi AB. ‘Sectorul circular = portiunea din interiorul cercului cuprinsa intre doud raze. Doug cercuri sunt egale atunci cénd au razele egale. Pozifiile relative ale unui punct M fata de un cere 5 interior: OMr pe cere: OM eo ————— re " d fafh de um Or nt: OM=" real relatve ste une! a ‘Mer — dangenti re: su x 2 a GOs Poxiile relative a dowd cercuri arte hate ay er gente ecterioare: OO" cxeroare S0C5) langenteinterioare: secante: concentrice: Oger? 00’ r-¥ CC® 4B coard comund Cereal circumseris, E Definite: Cecul circumseris unui Poligon oo ru circumferng se ana y arf uli Props Bonu respect 4 1. Vie insets i Pune co s nscris in cere unt c e 49 b) are diagonalele egale; ¢) are unghiurile aliturate unei baze C congruente. 2. Daca trapezul are un unghi drept, se \ numeste trapez dreptunghic (AFCB). D—# C 3. AM= MD; BN =NC; = MN = 1/2(AB + CD), MN ~ ti ‘S= V/2(AB + CD)- AF = MN Pai Proprietati: 1, Laturile opuse sunt paralele si congruente. z 2. Unghiurile opuse sunt congruente. 3. Diagonalele se taie in parti egale. S= AF - BC (suprafaja); 4. Punctul O (centrul paralelogra- ¢__AC-BD-sinsDOC mului) este punct de simetrie. er Dreptunghiul taie in pArfi congruente. 3. Dreptunghiul ABCD este inscripti- bil int-un cere de razd 1/2AC $i centru 0, ‘ 4, O este centr de simetrie. S= AD - AB (suprataia); z -BD-sin¢DOC 5. Paralelele duse prin O la laturile 5 — Ae BP nO dreptunghiului sunt axe de simetrie. 46 2 a Paralelogramul ce are dous aturi aléturate congruente Se Definite: snumeste romb. £ Diagonalele sunt si bisectoare. Y cAstCeB=tD. (ae 6. 0 este centru de simetrie pentru 2: romb. [= latura rombului. =P sind. =12 laturi =r, us Raza cercului circumseris = /2 diagonal = . 47 ee 90° Nes as | ¥ PATRULATERE 210° Funefia trigonometrica| °° | 30° | 45° | 60° | og sino 0 w2_| v212 | V3i2 | 1 0s 1 | | v2 | 12 0 tga 0 W373] 1 V3 | mexista| ctga muexisti| 3. 1 WB/3 0 Formule pentru aria triunghiului (S) Formula ui Heron. Daca p = 2*2*¢, a 2 sin £ABC-sin ACB . ig Ota SABC sin SACs pb 2sineBAC ab sg =22 5; 5=p-r,unde 4R raza cercului inscris, R- raza cercului cireumscris. 44 5: Patrulaterul este poligonul cu fs tui. Patrulaterul convex este acel jntersecteazi jn caz contrar, patrulaterul se numeste concav. Patrulaterul inseriptibil e cu toate varfurile pe cere se numeste patru- I care poate fi inscris intr-un cere se nu- 1. Unghiurile opuse sunt suplementare. #A4+4C= 4B + 2D = 180°. 2. AC gi BD se numese diagonale. Dous insur opus fc eu cele dout diagonsle tnghin congrucnie, eee Exemplu: PEI ‘Teorema fundamental a aseminarii: ‘una din laturile unui triunghi formeaza, cu cel un triunghi asemenea cu cel Duck DE | BC=> AB - AC. BC AD’ AE DE ‘ADE ~ SABC; AME‘D’ ~ AACB. Mediatoarca cumseris. o ae Mediatoarele unui triunghi sunt con- (A curente in O, centrul cercului cite ee c Linia mijlocie a triunghiului Definitie: Segmental de dreaptt care un e este mij unui triunghi se nu ctirgthend ae imeste linia mijlocie a triunghiulu, 4 cie este paraleli cu cea de-a treia latura si reprezint& 1/2 din lungimea acesteia, Dp’ \\ Bc, pp’ = 2C 2 BY iC CLASIFICAREA TRIUNGHIURILOR DUPA MASURA UNGHIURILOR Triunghi ascutitunghic Definitie: Toate unghiurile sunt mai mici dreptunghic, O este pe zi. 38 Jui circumscris) =2-R(R-ramaceren ee ui inscris) be (7 raza cercului fe zu _atbte p= semiperimetna = ; seta NS Die: Are un unghi mai mare 2 ceo". IFICAREA TRIUNGHIURILOR DUPA LUNGIMILE LATURILOR cus Triunghi oarecare sau sealen Definite: Oricare doua laturi ‘nu sunt congruente. Proprietai: 1. Triunghiul isoscel are unghiurile aliturate buazei congruente («B= «C). 2, inalyimea, mediana, mediatoarea si bisec- toarea duse din vi 4 al triunghiului le, medianele, mediatoarele gi bisectoarele unghiurilor Sunt respectiv congruente, ‘Triunghi echilateral bana u toate Iaturile congruente este triunghi hilateral are toate unghiurile congruente, ile egale, Projectia segmentului 4B pe dreapta d este un segment 4’B’ objinut coborind Perpendicularele din capetele acestuia pe dreapta, Dac& AB 1 d, atunci proiectia sa este un Punct Simetrie Fafa de o dreapt&: Doua puncte A si 4’ sunt simetrice fafi de 0 dreapta Fas de un plan: Simetria fata de planul o este un pi it pe perpendiculara din 4 pe plan la distante egale: O4’ = OA. & Sy TRIUNGHIUL Definitie: Figura geometrica rezultatd din reuniunea a trei segmente [4B] v [BC] V [CA], unde punctele A, B, tele segmentelor si varfurile triunghiului. Notatie: AABC Perimetrul unui triunghi este suma 3. Unui unghi mai mare i se opune o latura mai mare. 36 err LLiNil fMIPORTANTE INTR-UN TRIUNGHT ii opuse. ai Medianele unui triunghi sunt concu- rente intr-un punct notat G si numit Cj centru de greutate. G se giseste la 2/3 fath de varf si 1/3 fat de baz’ pe . fiecare median’. z Biseetoarea : : Dofintie: Semidreapta cu originea in varful unghiului care imparte tunghiul in doud unghiuri congruente. i, cele 3 bisectoare se wun punct J (centrul _atbte Sead raza cereului inscris la vare ‘ * Bisectoarele a dous ee ‘Sunt semidrepte 6 tun unghi dren Uunghiuri adiacente suplemenn? Pts Unghiuri cu OB || OA\| ora’ a *AOB = €4’O'B’ (egale) a *AOC + £4’O’B = 180° (suplementare) o Unghiuri exterioare unui tri aa unui triunghi SH e1+3 66-3402 Masura unghiului exterior unui triunghi este egal cu suma masurilor unghiurilor neadiacente lui. oy Unghiuri intr-un patrulater 4A + €B+£C+ 4D = 360° Suma misurilor unghiurilor unui patru- later convex este de 360°. D Unghiuri intr-un poligon convex cu m laturi HLF 42 +434... +4 =(n—2)- 180° Suma masurilor tuturor unghiurilor dintr-un poligon convex cu m laturi este (n—2) - 180°, Drepte paralele Definitie: Dou drepte distincte au niciun punct comun. (Notafie ‘oplanare sunt paralele daci nu b sau AB || CD.) 4 r 4 si dou drepte paralel ose aere interne congruente 245; 44= 46. Seat alterne externe congruente 247,248. S Unset ‘corespondente congruente fle 65; 2246; BB «7; £45 48. : ‘Unghiurl interne de aceeasi parte a secantei suplementare M5 = 180°; <3 + £6 180°. «© Unghiuri externe de 2 «1 ee a0 2 rT = 180" yarte a secantei suplementare Paralelele echidistante determing pe osecanti segmente egale. i a=b=c=d PERPENDICULARE $1 OBLICE Define: Vom numi perpendicular’ pe o dreapta data d orice dreapti d, concurentd cu d, care face cu aceasta un unghi cu rmisura de 90°. Notate:d Ld? Distanja de la un punct la o dreapta este perpendiculara din pet pe acea dreapta. Definitie: Vom nui oblica fata de d orice dreapti d’, concurenti ‘cu dreapta d, care face cu aceasta un unghi propriu diferit de 90°, ‘Ss PROIECTII ORTOGONALE unui punct 4 pe dreapta d “oral perpendicularei duse din A 35 SEMIDREAPTA Orice punct al unei dre Semidrepte opuse, STeT™INA pe dreapta respectiva dou PLANUL Definite: Figura i efinite: eometric’ formats di Printr-un punct M dat (care nu apartine unei reg, oe Hee P, care parcurge dreapta d in intrepime: yore Proprietati: " 1. Trei puncte distincte determina un plan, 2. Doua drepte concurent sa parle determind un plan . O dreapta si un punct care nu-i aparjine determing on plan, LLL T] SPATIUL GEOMETRIC Definitie: Suprafata care confine toate planel it planele paralele - le cu un plan dat. ia pica — UNGHIUL ‘igura geometric format din dou semidrepte (dh si d) care au aceeasi origine O. Laturile unghiului — cele dou’ semidrepte. Vairfuul unghiului — originea comun’ a celor doud semidrepte. Masura unghiului: se face prin masurarea deschiderii dintre semidreptele care formeazd unghiul. Ea se determina cu ajutorul arcelor de cerc, socotind c& un semicere are 180°. Deci, unitatea de masura este unghiul de 1°. Dou’ unghiuri ea aceeasi mfsura se numesc unghiuri congr- ente, Notim ¢ABC = tDEF sau m(tABC) = m(¢DEF). 32 ———EEEE————— jul nul (0°) Unghiul drept (90°) inghivl alongit ( a) Unghiul el ae BQ A =e a elt seein; rlcwgia vernon cmp aeet Sa semidrepte OpUSE- gh seat (< 90") Unghiul obtuz 90°) ‘Unghiul in jut ‘umui punet (= 360°) A B a A O--= BE A 0 2) 2 ghar complementare Unghiurtsuplementare wae erOB) 90° mkedOB)+ m{ed'O'B)~ 180 Ee B Definite: Dowd unghiuri care au 0 latur’ comunt, jar celelalte dou’ laturi situate de c ‘o parte gi de alt tela, ° Unghiuri adiacente inghiuri formate de dow drepte care se intersecteaz +#4OB= €4’OB’ Bisectoarea unui unghi Dati: Senidreapi cu eriginea tn viful care Imparte un unghi in doua parti z, caale. Bisectoarea este locul geometric al Pncielor egal departate de laturi, o 4 ‘* Fiecare element din A trebuie sa * Unui element din 4 treby peas ae B, a wie Si-i corespund’ un singur element © Nu este necesar ca element din A. * Doua sau mai multe elemente din 4 Pot avea ace Graficul unei functii fi) |xe Ay =f} donate ortogonal, legiit Snicare clement din B 88 fie imagine a w nui asi imagine in 8, Feprezint, pe un sister m de axe tura dintre elementele x e os AsiS@)e B, Functii, iare * Reprezentarea graficd a unei functiif:R— R, f(x) » =artb *)y=artbar0 » en Vaart ba0, b> 0 si b este media ‘geometricd a numerelor a si d. Proportii derivate a) cu aceiasi termer + Daca schimbim mezii sau extremii inte ei, se obtine o nou propone: met ceanae * Inversa unei proporfi este tot o propor. b) cu termeni schimbai: ac _, atk-b _ctk-d) a __¢ pag ie ela ee ESC atkc_a_c, atkb_ctkd j49 biked b d’ a-kb c-kd mirul rapoartelor) iferent de nu! irae ap ea east ae 5 4b, tb, ie hy A rt noscut al unei Propo! grea ou termen ect aie Cucrestaes tf ox= x d iS oad Cat af ax- a 2 oe ’ lor produsul extremilor ae MM celia mez =“ cellalt extrem a tatea direct’ iB} ai (a, B, ¢,d, 2) sunt direct proportionale afa4e=2= p, unde p = covficient de gped "2? proportionalitate. Proportionalitatea inversi forbsed, 2} $i (a, BY, c,d... 2) sunt invers proportionale dacha-d=b-Bmc- =... =2-2. Regula detrei compusi Se aplicd stunci eind in probleme \imi (fiecare avind cate 2 elemente clement cunoscut si unul necunoscut). Deter Se face aplicind suceesiv regula de intervin 3 sau mai ‘cunoscute, i SSTEMEDEDOUA ECUATH DE GRABLL:LcU po, Forma generalé: lene Feo) 22x+b,y+c,=0 (2) Metode de rezolvare: 1. Met = se explici locuieste in cealalt cu © necunoscuta, ‘eaz’ © necunoscutd dintr-g ultand 0 ecuatie de gradut | terminandu-se necunoscuta, Hie de gradul T cu dowd necue inten: Jebrezintd in plan o dreaptd. Construim cele dou dente intr-un sistem de axe de coordonate ortogonale i detemmen, coordonatele x si y ale punctului de intersectie; aceste valor ale lui x iy reprezint& solutia sistemului. ECUATIA DE GRADUL ALII-LEA CU 0 NECUNOSCUTA ax + bx +0=0,a#0;a,b,ceR jecunoscutei; c= termenul liber. Metodé de rezolvare: A = b? — 4ac, 4 — determinantul, discriminantul sau rezolvantul ecuajiei Dacé A <0, ecuafia nu are solufii reale: x12 ¢ R. b Dacé A = 0, ecuatia are dou’ solutii reale si egale: x; = x2 = 2a" =btVa 2 Dacii A> 0, ecuatia are doud solutii reale si distincte: x12 = 20 Sg owrarne masuk 0.1m sngime mel () ia Ne eee 10m 1am =0,001 m ae 100m Tee =1000m ) 7 regs me) aot 192 14 pom = Taegu Yem.= ga hm = P= 10m 1m? = 1000 000 mt 1k =1 000 £ Thg =100g=0,1 kg we 1 dag = 10g = 0,01 kg 10000 kg = 10 1g = 0,001 kg ldg =O1g leg =001g 1 mg = 0,001 g Pentr tmp - secunda (s) min= 608, ‘= 60 min = 3 600 s 12i=24h= 86 400 | siptiming = 7 zile {Tuna = 28, 29, 30 sau 31 de zile Van= 12 305 de zile (cin luna februaric are 28 de zile) 366 de zile (cand luna februarie are 29 de ci | Aeceniu = 10 anis 1 seco! = 100 de 2 ee Te E OPERATH CU RADICAL Dac a2 0; b> 0;m22; ne N, atunci: + Va-b =Ja-Vo ; + VF =[x, pentru oricare x € Q; + VE =x pentrux2 0; VF =x pentax 0,bete Multimea numerelor reale este format din reuniunea muljimii numerelor rationale cu multimea numerelor irationale. MULTIMI DE NUMERE, NOTATIL sau poritive). Z =Z-(0}; ZH (od ohh, forma de 1. B. numerelorrajionale (care Pot jpuse sub for qem fact ’ Q faeeBinne zane Q'=Q- (0; o- {2 ne Zneoh Q-0-2. 5 fe je mulimea numerlor reale cuprinde muliimile N, Z+ Q, frecum si numereeiraiona. Nezc@cR Sy ECUATII, INECUATII ECUATIA DE GRADUL I CU © NECUNOSCUTA. Forma generalé:ax+b=0, a#0;a,beR ‘a= coeficientul necunoscutei; b = termenul liber. b Metodi de rezovare:ax + 6 = 0 => ax=—b =>x=—— unde a # 0. Proprietati: |. Ecuafia de gradul I cu o necunoscuti are solutie unica, pentru a #0. 2. Ecuajile care au aceeasi solutie sunt echivalente. INECUATIA DE GRADUL I CU 0 NECUNOSCUTA Forma generals: ax + b> 0 (semnul poate fi >, 2, <<), unde a,b € R,a#0 Metodé de rezolvare:ax+b>0=> ax>-b=>x>-> unde a0 19 © be Puteri cu exponent numar natural = ay id a 4m (S) -€ sade cate tregment yng 520, Ma RAR * putea (2) Saiogiartee aC ‘© produs de puteri: HG + + putere la putere: 3] -(y p20 * produs de numere la o putere: (555) DG) -Fapacrenes + impérjirea de puteri cu acecasi baza: (2) {e) -[e) -Gevateoinne inns ————— EEE FRACTIIZECIMALE « Transformarea fractil tor. ‘numaratorului fa sum impintires Jor ordinare in fractii zecimale se face Prin lor 1 -8 B-1_4 — 1623-16 | _ 8935 1G)= oe z 3 16,23) = 3 3 8,935) ‘ ae 1927-1192 17317 3548-35 11927) = ; lag 3 11,92(7) = 1G) == 3,548) 92(7) ‘Ss NUMERE IRATIONALE Definitie: Numere reale, care nu sunt rationale, deci care nu pot fi use sub forma de fractie. Exemple: eee F , aportul dintre lungimea Multimes numerelor raf le (Q) ea mi ) wale R\Q formeacd multimea neg reals (RemEIOE ratio 7

S-ar putea să vă placă și