Liceul Teoretic ,,Jozef Gregor Tajovsky” Nădlac

Logaritmi
-Matematică-

Profesor Elev
Moisiti Florin Florea Alina
Clasa a X-a FR
 [Link]ţia logaritmului unui număr pozitiv
Fie a>0 un număr real pozitiv,a¿ 1 .Considerăm ecuaţia exponenţială
ax=N,N>0 (1)
Ecuaţia (1) are o soluţie care este unic determinată.Această soluţie se notează
X=logaN (2)
şi se numeşte logaritmul numărului pozitiv baza a.
Din (1) şi (2) obţinem egalitatea
alogaN=N (3)
care ne arată că logaritmul unui număr real pozitiv este exponentul la care trebuie ridicată
baza a (a>0,a¿ 1 )pentru a obţine numărul dat
Dacă in (1) facem x=1,obţinem a1=a şi deci
logaa=1 (4)

Exemple:
1) Să se calculeze log232.
Cum 25=32,atunci din definiţia logaritmului avem log232=5.
1
2) Să se determine log216 .
1 1
Din egalitatea 2-4=16 ,obţinem log216 =-4.
3)Să să determine log1/327.
1
() 1
Să considerăm ecuaţia exponenţială 3 x=[Link] 3
( ) = 13
-3
-3 =27,obţinem x=-3
şi deci log1/327=-3.
4)Să se determine log4256.
Cum 44=256,atunci din definiţia logaritmului obţinem log4256=4.
 Observaţii
1.În practică se folosesc logaritmii în bază zece care se mai numesc şi logaritmi
[Link]ştia se notează cu lg în loc de log10;de aceea nu mai este nevoie să se
specifice [Link],vom scrie lg106 în loc de log10106 şi lg5 în loc de log105 etc.
2.În matematica superioară apar foarte des logaritmi care au ca bază numărul
iraţional,notat cu e,e=2,718281828… .Folosirea acestor logaritmi permite simpli-
ficarea multor formule [Link] în baza e apar în rezolvarea unor
probleme de fizică şi intră în mod natural în descrierea matematică a unor pro-
cese chimice,[Link] aceea aceşti logaritmi se numesc [Link]
natural al numărului a se notează lna.

[Link]ţia logaritmică
Fie a>0,a¿ 1 un număr [Link] punctul 1 am definit noţiunea de logaritm în baza a;
fiecărui număr pozitiv N i s-a asociat un număr real bine [Link] lucru ne permite să
definim o funcţie
f:(0,+∞ )→ ℜ ,f(x)=logax numită funcţie logaritmică.
Proprietăţile funcţiei logaritmice:
1.f(1)=0.
Cum a0=1 rezultă că loga1=0 şi deci f(1)=0.
[Link]ţia logaritmică este monotonă.Dacă a>1,atunci funcţia logaritmică este strict
crescătoare,iar dacă 0<a<1,funcţia logaritmică este strict descrescătoare.
Să considerăm cazul a>1 şi fie x1,x2∈ (0,+∞ ) astfel încât x1<[Link] x1=alogax1 şi
X2=alogax2,rezultă că alogax1<alogax2.
Dar funcţia exponenţială fiind crescătoare obţinem că logax1<logax2,adică f(x1)<f(x2).
În cazul 0<a<1,din inegalitatea alogax1<alogax2 şi din faptul că funcţia exponenţială cu
baza un număr real 0<a<1 este strict descrescătoare,rezultă că logax1>logax2,adică
f(x1)>f(x2).
[Link]ţia logaritmică este bijectivă
Dacă x1,x2∈ (0,+∞ ) astfel încât f(x1)=f(x2),atunci din logax1=[Link] din egalitatea (3) de la
punctul 1 obţinem x1=alogax1 şi x2=alogax2,adică x1=[Link] f este o funcţie in-
jectivă.
Fie y∈ ℜ un număr real [Link]ăm cu x=[Link] vede că x∈(0 ,+∞ ) şi logax=logaay=y
Deci f(x)=y,ceea ce ne arată că f este şi surjectivă.Aşadar,f este bijectivă.
[Link] funcţiei logaritmice este funcţia exponenţială
Funcţia logaritmică f:(0 ,+∞ ) → ℜ ,f(x)=logax,fiind bijectivă,este inversabilă.Inversa ei
este funcţia exponenţială g ℜ→(0 ,+∞ ) ,g(x)=ax.
Într-adevăr,dacă x∈(0 ,+∞ ) avem (g∘ f)(x)=g(f(x))=g(logax)=alogax=x şi dacă y∈ ℜ ,atunci
atunci (f∘ g )( y )=f ( g( y ))=f (a y)=logaay=y.

3)Proprietăţile logaritmilor
Folosind proprietăţile puterilor cu exponenţi reali obţinem următoarele proprietăţi
pentru logaritmi:
[Link]ă A şi B sunt două numere pozitive,atunci
loga(AB)=logaA+logaB

(logaritmul produsului a două numere este egal cu suma logaritmilor celor două numere).
Într-adevăr,dacă logaA=x şi logaB=y,atunci ax=A şi ay=[Link] ax+y=ax¿ ay,obţinem
Ax+y =A*B şi deci loga(AB)=x+y=logaA+logaB.
Observaţie.
Proprietatea se poate da pentru n numere pozitive A1,A2,...,An adică
Loga(A1A2…An)=logaA1+logaA1+logaA2+…+logaAn.
[Link]ă A şi B sunt două numere pozitive,atunci
A
=log
loga B aA-logaB
(logaritmul câtului a două numere este egal cu diferenţa dintre logaritmul numără-
torului şi cel al numitorului).

a
(
Într-adevăr,ţinând cont de proprietatea a.,avem log A=log B
A
a
∗B ) A
log B +log B,
= a a

A
de unde rezultă că loga B =logaA-logaB.
Observaţie.
Dacă punem A=1 şi ţinem cont că loga1=0,obţinem egalitatea:
1
loga B =-logaB
[Link]ă A este un număr pozitiv şi m un număr real arbitrar,atunci
logaAm=mlogaA
(logaritmul puterii unui număr este egal cu produsul dintre exponentul puterii şi loga-
ritmul numărului).
Într-adevăr,dacă logaA=x,atunci ax=[Link] atunci Am=(ax)m=amx şi deci logaAm=mx=
=mlogaA.
[Link]ă A este un număr pozitiv şi n un număr natural(n¿ 2),atunci
n
loga√ A =logaA/n
(logaritmul puterii unui număr este egal cu produsul dintre exponentul puterii şi logaritmul
numărului).
1
Într-adevar, proprieatea d este un caz particular al proprietăţii c,punând m= n .
Exemple
1)Să se calculeze log375.
Log375=Log3(3*25)=Log33+Log325=1+Log352=1+2Log35.
2)Să se determine log21000-log2125
1000
Avem log2100-log2125=log2125 =log28=log223=3.
3)Să se calculeze lg0,18-lg180.
0 ,18 1
Avem lg0,18-lg180=lg180 =lg1000 =lg10-3=-3.
1 1
4)Să se calculeze log618 +log612 .

1 1
Avem log618 +log612 =-log618-log612=-(log618+log612)=-log6(18*12)=-log663=-3.
1 1 4
5 5
5)Să se calculeze log2√ 81 .Avem log2√ 81 = 5 log281= 5 log234= 5 log23.
1 1 3 3
4 4
6)Să se calculeze log2√ 8 .Avem log2√ 8 = 4 log28= 4 log22 = 4 log22= 4 .
3

[Link] bazei logaritmului aceluiaşi număr

Dacă a şi b sunt două numere pozitive diferite de 1,iar A un număr pozitiv oarecare,are loc
egalitatea:
LogaA=LogbA*Logab
Într-adevăr,dacă LogaA=x şi LogbA=y,atunci avem ax=A şi by=A,de unde obţinem ax=[Link]
atunci Logaax=Logaby sau xLogaa=yLogab.
Cum Logaa=1,avem x=yLogab,adică LogaA=LogbA*Logab.
Observaţie.
Dacă în egalitatea de mai sus A=a,obţinem Logaa=Logba*[Link] Logaa=1,rezultă
că:
1
Log b=log b a
a

Exemple
1)Să se scrie log2x în funcţie de log4x.
Avem log2x=log4x*log24=2log4x.
2)Să se arate că log26+log62>2.
1
Avem log26+log62=log26+log 2 6 .
 1
Deci trebuie să arătăm că log26+log 2 6 >2 sau (log26)2-2log26+1>0,sau încă (log26-1)2>0
inegalitate evidentă deoarece log26¿ 1.
5)Operaţia de logaritmare a unei expresii
Să considerăm expresia:
173 4√ 131∗3√ 92
5
E= √37∗98∗23
Vom logaritma expresia într-o anumită bază convenabilă [Link] proprietăţile
logaritmilor,obţinem:
log a (37∗98∗23 )
34 3
logaE =loga(17 √131 √ 92) -loga√ 37∗98∗23 =loga173+loga√ 131 +loga√ 92 -
5 4 3
5 =
1 1 1 1 1
=3loga17+ 4 loga131+ 3 loga92- 5 loga37- 5 loga98- 5 loga23.
Deci am obţinut egalitatea:
1 1 1 1 1
LogaE=3loga17+ 4 loga131+ 3 loga92- 5 loga37- 5 loga98- 5 loga23.
În general, dacă E este o expresie algebrică în care apar produse de puteri şi radicali,
putem să-I asociem,exact ca în exemplu de mai sus,o expresie,notată log E,in care apar
sume (diferenţe) de logaritmi înmulţite eventual cu anumite numere raţ[Link]ţia
prin care expresiei E i se asociază expresia log E se numeşte”operaţie de logaritmare”.
Exemple

1) Fie E=a2 √ ab .Prin operaţia de logaritmare,obţinem:

7 6

1 6
loccE=logc(a2 √ ab )=logca2+logc√ ab =2logca+ 7 logca+ 7 logcb.
7 6 7 6

√
a3
4
5
2)Fie E= b .Prin operaţia de logaritmare,obţinem:

logcE =logc √
4 a3 1
5
a3 1
5
3 5
b = 4 logc b = 4 (logca -logcb )= 4 logca- 4 logcb.
3 5
Adesea în calcule este nevoie să se facă şi operaţia inversă,adică unei expresii în care intervin
logaritmi să-i asociem o expresie fără logaritmi.
1
De exemplu,să considerăm expresia logcE=2logca- 2 logcb-3logc3.
Folosind proprietăţiile logaritmilor,avem:
a2 a2
LogcE=logca2-logc√ b -logc33=logc √ b∗3 =logc27 √ b ,de unde obţinem că
3

a2
E=27 √ b .

Ecuaţii şi inecuaţii logaritmice

1)Ecuaţiile logaritmice sunt ecuaţii în care expresiile ce conţin necunoscute apar ca bază
sau ca argument al unor logaritmi.
De exemplu:logx+1(x+2)=1;lg(x2+x-2)=3;logx(5x2+3)=lg(2x+3)-1.
Folosind injectivitatea funcţiei exponenţiale,avem că rezolvarea unei ecuaţii de tipul
logg(x)f(x)=b este echivalentă cu rezolvarea ecuaţiei f(x)=g(x)[Link] avea însă grijă ca soluţiile
obţinute să satisfacă f(x)>0,g(x)>0,g(x)¿ 1 , pentru care expresia logg(x)f(x) are sens.
La fel ca la ecuaţiile exponenţiale,în practică atunci când avem de rezolvat o ecuaţie
logaritmică,vom proceda astfel:folosind diverse substituţii precum şi proprietăţile
logaritmice,vom căuta s-o reducem la rezolvarea unor ecuaţii simple,de regulă de gradul întâi
sau de gradul al doilea.
Exemplu
Să se rezolve ecuaţia:logx(x2-3x+9)=2.
Obţinem x2-3x+9=x2 şi deci 3x=9,x=[Link] pentru x=3>0,expresia x2-3x+9 este
pozitivă,rezultă că x=3 este soluţie a ecuaţiei.
Rezolvarea altor ecuaţii se bazează pe injectivitatea funcţiei logaritmice,şi anume din
logaf(x)=logag(x),deducem f(x)=g(x),împunând condiţiile:f(x)>0,g(x)>0
Exemple
1) Să se rezolve ecuaţia:lg(x2-15)=lg(x-3).Deducem că x2-15x=x-3,deci x2-x-12=0
adică x1=4,x2=-[Link] pentru x2=-3 obţinem x-3=-3-3=-6<0,rezultă că x2=-3 nu este
soluţie a ecuaţ[Link] numai 4 este soluţie.
1
2)Să se resolve ecuaţia:2lg(x-1)= 2 lgx5-lg√ x .În această ecuaţie punem de la început
condiţiile x-1>0,x>0,pentru a avea sens expresiile lg(x-1),lg x5,√ x , lg√ x .
5 1
Ecuţia se mai scrie 2lg(x-1)= 2 lgx- 2 lgx şi deci 2lg(x-1)=[Link] urmare,lg(x-1)=lgx,de
unde obţinem x-1=x,-1=0,contradicţie;rezultă deci că ecuaţia dată nu are soluţii.
3) Să se rezolve ecuaţia:lg(x+7)+lg(3x+1)=[Link] condiţiile de existenţă a logaritmilor:
1
x+7>0,3x+1>0,deci x>- 3 .Obţinem lg(x+7)(3x+1)=2 şi deci (x+7)(3x+1)=102=[Link]ă
31 31 1
ecuaţia de gradul al doilea 3x +22x-93=0,de unde rezultă x1=3,x2=- 3 .Deoarece - 3 <- 3
2

,obţinem că 3 este singura soluţie a ecuaţiei date.

Observaţie
Ecuaţia precedentă nu este echivalentă cu ecuaţia lg(x+7)(3x+1)=2,care are două soluţii
31
x1=3,x2=- 3 ,deoarece pentru amândouă aceste valori ale lui x,lg(x+7)(3x+1) are sens.
4) Să se rezolve ecuaţia:log23x-3log3x-4=[Link] condiţia x>0 şi făcând substituţia
log3x=y,obţinem y2-3y-4=[Link] y1=4,y2=-[Link] log3x=[Link]ţinem x=34,x=81,iar din
1
log3x=-1,obţinem x=3 ,x= 3 .
-1

În continuare vom rezolva câteva ecuaţii care nu se pot încadra într-un anumit
[Link],pot apărea ecuaţii cu logaritmi scrişi în diferite baze,ecuaţii în care apar expresii
conţinând necunoscute şi la exponenţi şi la logaritmi etc.
5)Să se rezolve ecuaţia:log2x+log3x=[Link],aplicând formula de schimbare a bazei,
lg x lg x lg 2 lg 3 lg 2 lg 3
+ =1 = . lg 2 lg 3
lg 2 lg 3 sau lgx=lg 2+lg3 lg 6 Deci x=10
lg 6
.
1 1
6)Să se rezolve
ecuaţia:log3x+logx3=[Link] logx3=log 3 x ,rezultă log3x+log 3 x
1
=2
=[Link]ând log3x=y,obţinem y+ y ,adică y2-2y+1=0;deci y=1,adică log3x=[Link]
urmare,x=3.
 7)Să se rezolve ecuaţia:xlgx+2=[Link] condiţia de existenţă a
lgx+2
expresiilor:x>[Link]ând,obţinem o ecuaţie echivalentă lg(x )=lg1000 care devine
(lgx+2)lgx=[Link]ând lgx=y,avem y2+2y-3=0 şi deci y1=-3,y2=[Link] lgx=-3,
obţinem x=10-3,x=0,001,iar din lgx=1,rezultă x=10.

2)Sisteme de ecuaţii logaritmice

În astfel de sisteme se aplică metodele arătate anterior la ecuaţiile de tipul respectiv.
Exemplu
Să se rezolve sistemul x2+y2=425
lgx +lgy=2
Obţinem,pe rând sistemele x2+y2=425 x2+y2=425
lgxy =2 ⇔ xy=1000
x,y>0 x,y>0
Acest sistem simetric îl putem rezolva pe căile cunoscute din clasa a IX-a:punem
s=x+y,p=xy şi vom avea s2-2p=425 s2=625 s=± 25
P=100 ⇔ p=100 ⇔ p=100

Sistemul s=25
P=100 dă soluţiile (5,20),(20,5) care satisfac şi condiţiile de existenţă ale sistemului
iniţial,x>,y>[Link] s=-25
P=100 dă soluţiile (-20,-5),(-5,-20),care nu convin.

3)Inecuaţii logaritmice
Rezolvarea inecuaţiilor logaritmice se bazează pe proprietăţile de monotonie ale funcţiei
[Link] văzut că funcţia logaritmică este crescătoare dacă baza este supraunitară şi
descrescătoare dacă baza este subunitară.
Exemple
1 1 1
1)Să se rezolve inecuaţia:log 3 (2x-1)>-[Link] că -3=log 3 27 şi inecuaţia devine log 3 (2x-
1 ∞ )→ℜ , g (x )=log 1 x
1
3 3
1)>log [Link] baza a logaritmului este subunitară (funcţia g:(0, 3
este descrescătoare),inecuaţia devine 2x-1<27,adică x<14.În acelaşi timp,din condiţia de
1
existenţă a logaritmului iniţial,avem 2x-1>0,deci x> 2 .Deci obţinem pentru x valorile posibile
1
∈( ,14 )
x 2 .

4) Sisteme de inecuaţii logaritmice

În astfel de sisteme se aplică proprietăţile şi metodele arătate anterior la inecuaţiile
[Link] acestora se reduce în definitiv la rezolvarea sistemelor de ine-
cuaţii întâlnite în clasa a IX-a.
Exemplu
Să se rezolve sistemul
x2−2 x−3
2 >2x+1
log3(x2-3x+9)<3. Observăm,mai întâi,că x2-3x+9>0 oricare ar fi x real( Δ=−27 <0 )
|x-2|>3 deci logaritmul este definit pentru orice x real.
Deoarece 3=log327 şi,ţinând seama de monotonia funcţiilor exponenţială şi
logaritmică,rezultă sistemul echivalent
X2-2x-3>x+1 x2-3x-4>0
X2-3x+9<27 ⇔ x2-3x-18<0
|x-2|>3 |x-2|>3
Mulţimea soluţiilor inecuaţiei x2-3x-4>0 este M1=(−∞ ,−1 )∪(4 ,+∞ ), mulţimea soluţiilor
inecuaţiei x2-3x-18<0 este M2=(-3,6),iar mulţimea soluţiilor inecuaţiei
|x-2|>3 este M3=(−∞ ,−1 )∪(5 ,+∞). Atunci mulţimea soluţiilor sistemului este M=M1
¿ M 2 ∩M 3=(−3 ,−2)∪(5 , 6 ).