PROTEZE

CURS 1

Potezele = elemente mecanice artificiale care inlocuiesc un organ sau o parte din acesta cu rolul de a reface morfologia
si fct normala a organului

-clasificare lucrari dentare: realizate cu ajutorul laboratorului tehnicii dentare, reface morfologia si fct arcadelor dento-
alveolare

1. Proteze dentare

[Link] dentare

Proteze dentare = elemente artificiale realizate in laboratorului de tehnica dentara, pe baza unei amprente a preparatiei,
inlocuiesc o parte din structura ADM cu rol de a reface morfologia si fct sa

-pot sa refaca structuri dentare sau structuri osoase

Ex palatoschizis obtureaza intrarea pe fose nazale

Proteza normala inlocuieste structuri alveolare resorbite, in urma extractiei dentare osul merge in jos si
se resoarbe

Clasificare proteze dentare

Conjuncte=fixe

[Link] unitare

[Link] dentara

Adjuncte

[Link] – scheletate sau acrilica, cea scheletata nu se cimenteaza

[Link]

PROTEZE CONJUNCTE

-cimentate pe dinti stalpi

-se pot indeparta doar prin ablatie

-aspect heteronom = dependenta de sistem dentar

PROTEZE UNITARE = COROANE

- invelesc dintele pe toate fetele lui si presupune pastrarea structurilor dure restante, cel putin radiculare

-transmit fct masticatorie fiziologic dento-parodontal

-trebuie sa se inscrie intr-o ocluzie existinta si nu au voie sa perturbe relatiile ocluzale

-nu pot fi detasate in mod normal si depind de sistemul dentar

-campul protetic = toate tesuturile pe care proteza le acopera sau vine in contact
-exista situatii particulare in care structurile radiculare sunt substituite ex implant, la care ce asociaza mezo = dinte
cimentat si suprastructura = coroana

-suprastructurile pe implante = proteze cu sprijin implantaragregate la nivelul unor implanturi osteointegrate

Aplicate in edentatii partiale sau totale

Presiunile se transmit implantar sau implantar si mucos

-puntea dentara = proteza partiala fixa

 piese protetice de dimensiuni mai mari

 refac morfologia si fct spatiului edentat intercalat 1-3 dinti absenti
 dinti vecini trebuie slefuiti
 pot mentine ocluzia existenta sau o pot modifica
 nu se transmite nici o forta gingiei si osului de sub corpul de punte = intreaga masticatie se realizeaza pe
dintii naturali si nu pe gingie

-alcatuite din:

 elemente agregare: coroane dentare, o punte trebuie sa aiba minim 2 elem

 corp punte
 dinti stalpi

PROTEZE MOBILIZABILE

-de 2 feluri: acrilice sau scheletate

- se sprijina pe mucoasa sau pe dintii restanti

-trebuie date jos pt igienizare

-in edentatii partiale extinse

-cele acrilice nu sunt indicate pt termen lung, din cauza crosetelor -> nu sunt destul de fixe

-cea scheletata se mentine pe campul protetic prin ancorarea de dinti restanti, cimentate, foarte fixe

 crosete turnate = ajuta la trasmiterea presiunilor mult mai corect in xul dintilor fara sa permita
vascularea dintilor sau sa aiba un efect ortodontic
 mijloace speciale de mentinere,sprijin,stabilizare: partea fixa = culisa, matricea atasata de partea mobila
o conectate de un conector principal
 lucrarile scheletate se mentin in 2 timp: prima data se mentine scheletul mecanic, si dupa peste punem
acrilat si dupa inti artificiali

Proteze mobile
- edentatii totale, refac morfologie si fct ADM

-se bazeaza pe cat de potrivite sunt crestele edentate

- se bazeaza pe un efect de suciune pt ca la aplicare se elimina aerul de sub proteza, iar presiune atmos e neg

-partile moi intervin din partea externa, se pliaza pe aceste parti ajuta la eliminarea aerului

-se intampla succiune interna,externa; adeziunea

-aceste mecanisme permit mentinerea protezelor

- se sprijina pe mucoasa sau pe dintii restanti

CARACTERISTICI PROTEZE UNITARE

 materiale tolerate de tesuturile cavitatii orale = biologice,estetice

 insertie – protezele unitare trebuie slefuite, transformate intr-un bont, sa aiba suprafate paralele intre ele
 retentie oferita prin slefuire datorita suprafteleor paralele care la insertie protezei apare frictiunea
 stabilitate prin frictiunea deoarece astfel se mentin pe camp
 rezistenta se obtine prin material, mod slefuire = perete subtire -> fractura
 puncte contact – necesare sa aiba puncte de contact cu dinti vecini si convexitati, morfologie ocluzala corecta pt
ca fortele ocluzale sa fie transmise in ax, fara contacte premature sau interferente
 adaptare cervicala – modul in care se imbina la nivelul parodontiul; intervin mod slefuire si munca tehnicianului;
daca adapatrea cervicala nu e buna = in 6 luni intra lichide, alimente la nivel de bont si apar carii
 integrare ocluzala corecta: palpare cu sonda la trecerea dintre material si tesut dentar

CRITERII PU

1. raport cu tesuturi dentare dure

a. inlay
b. coroane de invelis
c. coroana de substitutie
2. estetic
3. mod agregare la tesuturi dentare
4. material utilizat si tehnologie de realizare
5. indicatii curativo-profilactice

INLAY

 turnare in laborator si cimentate in cavitate

 incrustatii tisulare
 inconjurate de tesuturi dentare
 au adaptare marginala si rezistenta mai buna ca la obturatii
 se toarna mai usor din aliaje nobile si poate fi destul de maleabil = in caz de o adaptare nu asa buna ele se pot
adapta
 ONLAY

 lasa suprafata V libera

FATETE

-se slefuieste doar fata V a dintilor frontali

-pot fi foarte subtiri – care se obtin din ceramica presata translucida

-trebuie sa fie adaptate extrem de bine datorita faptului ca dintilor frontali au propulsie

Coroane de invelis

 partiale sau totale

 cele totale: slefuim toate suprafetele dintelui, iar coroana acopera bontul, inveleste tes dentare dure
 partiale: slefuim doar anumite fete, acopera fata O, lasa libera fata V
 trebuie sa lasam spatiu fata de dinti vecini si antagoniste
 perfect adaptat in zona marinala

COROANE DE SUBSTITUTIE

 are prezenta radacina, dar coroana e distrusa

 se agrega pe radacina dintelui din alveola
 Poate fi trarata endosontic si are marginile situate supraalveolar
 Pivot = segemnt radicular care se fixeaza intro loja special preparata la nivelul radacinii prin cimentare si o
portiune coronara

CLASIFICARE PROTEZE IN FCT DE ASPECTUL ESTETIC

 Nefizionomic : coroane metalice, aplicate zonelor laterale sau bonturilor mici

 Semifizionomic: doar pe anumite fete sunt aplicate cu material inestetic
 Mixte: substructura de metal acoperite cu un material fizionomic
 Fizionomic: materiale care imita culoarea dintilor laterali sau materiale care inveleste in totalitate metalul
subacient

CLASIFICARE IN FCT DE MATERIALul utilizat

 Metalice
 Polimerice
 Ceramice
 Combinatii: metalo-ceramice, metalo-polimerice,metalo-compozite,ceramo-ceramice

CLASIFICARE IN FCT DE MOD AGREGARE LA TESUTURI DENTARE

 Agregare coroana – onlay,inlay, invelis, [Link]

 Agregare radiculara: [Link]
 Agregare corono-radiculara: inlay corono-rad

CLASIFICARE PU in fct de tehnologia de realizare

 Introducere material intr-un tipar, imagine neg a viitoarei PU

o Turnare: aliaje metalice
o Presare: mase ceramice
  Galvanoformare
 Sistem CAD-CAM
 Sinterizarea maselor ceramice
 Polimerizare
 Asociere a 2 procedee in cazul coroanelor mixte

A. INDICATII CURATIVO-PROFILACTICE ALE PU

1. Procese carioase mari

 Obturatie nu mai e posibila
 Resturile radiculare mai pot fi salvate
2. Fracturi si traumatisme
3. Abrazii / Abfractii
 Pierdere de tesut dentar dur la nivelul coletului datorita fortelor de flexie
 In abfractii datorite fortelor de flexie se modif suprafata ocluzala
 Elemente care sunt interpuse intre arcade -> abrazii
 Refacere ocluzie prin PU
4. Miloliza
 Leziune care apare in zona cervicala pe fata V
 Cel mai frecvent la canin,Pm,M
 Leziune fara dentina ramolita
 Aspect de felie de pepene cu varful indreptat spre pulpa
 Duce la hipersensibilitate -> descoperire canaliculele dentinare
 Nu poate fi oprit dar dispare simptomatologia

[Link] dentare

 Forma, pozitie, volum, nr

 Incercam sa refacem morfologia
 La volum: cand IL e absent => se ia caninul si il slefuiste ca IL si aduci PM in fata

[Link] de culoare

 Unidentar sau de grup

 Unidentar: dinti care au suferit un traumatisme datorita unor contacte ocluzale incorecte, datorita pachetului
vasculo-nervos se produce o sangerare, iar elemente figurate ale sangelui intra in canaliculele dentinare de unde
nu mai pot fi scoase
 Fatete, tratament endodontic de albire
 Grup: luare de medicamente cand muguri sunt intraososi, fat intrauterin

D. factori iatrogeni ce schimba culoare dintilor

[Link] parodontotici

 Prin coroaane multiple, care pot fi legate intre ele -> mai multa stabilitate V-O

F. coroanele se folosesc ca

 Elemente de agregare in protezele partiale fixe de regula pe dintii adiacenti spatiului edentat
 Elemente de agregare/ancorare proteze partiale mobilizabile

ETAPE CLINICO_TEHINICE IN REALIZAREA UNEI PU TURNATE

 1. Examinare completa -> diagnostic -> plan tratament
2. Pregatire suport dento-parodontal prin SLEFUIRE -> obtinere bont
3. Amprentare camp protetic -> copie negativa camp protetic dupa care se realizeaza modelul
4. Realizare model = prima etapa in laborator
5. Montare in simulatoare ADM, in aparate care imita miscarile mandibulei
6. Realizare MACHETA = obtinere in laborator a formei excacte a lucrarii din alt material; dupa ce terminam de
modelat morfologia corect punem o tija de turnare
7. Pregatire macheta in vederea ambalarii = monatre un sistem special de tije la nivelul machetei, care vor
transforma urmatoarele etape in canale = spatii care vor permite alajului topit sa transforme macheta in lucrare
metalica
8. Ambalare si obtinere tipar = invelire macheta in un material specific metalului din care dorim sa obtinem
lucrarea, material care permite introducerea in cuptor la temp inalte la care se face topirea si turnarea lucrarii;
dupa ce materialul devine rigid-> se elimina ceara = TIPAR
9. Topire metal care poatrunde in tipar
10. Turnarea
11. Dezamblarea
12. Prelucrare mecanica – fete externe proteze prelucrate in lkab cu niste freze
13. Proba in cav orala
14. Finisare si lustruire – pt a nu adera placa bacteriana
15. Cimentare lucrare – fixare pe bont

Materiale de placare la structurile metalice a lucrarilor

[Link] acrilice clasice

[Link] acrilice compozite

[Link] ceramice

Fiecare dintre aceste materiale va trece prin niste etape de prelucrare

 rasini acrilice clasice - la rece, caldura

 rasine acrilice compozite -caldura,presiune,lumina
 mase ceramice -temp inalte

cat se prepara in fct de

 tipul PFU
 tip coroana: coroana metalica < metaloceramica < integral ceramica
 coroana de invelis totala > partiala
 proprietati material: Fatete ceramice realizate prin arderi pe suport refractar sau folie de platina mai putin decat
pt alte sisteme ceramice

PREPARATIA ANATOFORMA PE SUPRAFATA OCLUZALA

  se urmareste conturul anatomic al dintelui
 reduce excat cat este necesar
 1,5 mm cuspizi de sprijin
 1 mm cuspizi ghidaj
 1 mm fostete, santuri
 Preparatia plana = spatiu insuficient, exces indepartare

TIPURI PREPARATII

 Featheredge
 Chisel
 Chamfer
 Bevel
 Shoulder
 Sloped shoulder
 Beveled shoulder.

PRINCIPII PREPARARE SUPORT DENTO_PARODONTAL PT PF UNITARE

 Individualizarea regulilor generale de preparatie in functie de cazul clinic

 Particularitati legate de pacient:
 varsta,sex,ocupatie
 igiena bucala
 considerente financiare
 Particularitatile edentatiei partiale:
 Localizarea si extinderea ariei dentare
 Ocluzia
 Creasta alveolara si caracteristiciile osului
 Dispozitia topografica a dintilor restanti si starea dintilor stalpi
 Pregatire profesionala si dotare cabinet+laborator
 Pozitia pe arcada a dintilor ce vor fi preparati
 Particularitati de forma, structura a dintilor ce vor fi preparati
 Principii generale de preparare a suportului dento-parodontal in PF
 Principiu BIOLOGIC
 Principiu MECANIC
 Principiu ESTETIC

PRINCIPIU BIOLOGIC

 Pastrare/restabilire stare de sanatate a tes dento-parodontale prin

 Conservare la maximum a struct dentare
 Refacerea corecta a morfologiei dintelui/dinti restanti
 Plasare preparatie supragingival
 Rapoarte de ocluzie corecte
 Protectia dintelui impotriva fracturii
 Prevenirea lezarii tesuturilor dure si moi in timpul prepararii: dinte preparat, dinti vecini, parti moi
 Cauze lezare: mecanice, termice, chimice
  Pulpa este cel mai frecvent afectata prin temp inalte datorita frictiunea dinte-instrument rotativ
 Presiune excesiva, instrumentar uzat, turatie foarte mare
 !! morfologia camerei pulpare, care e extrem de variabila in fct de varsta
 !! preparatie modificata la dinti cu malpozitii
 Se poate preveni deschiderea accidentala a camerei pulpare prin
 Selectie corecta a tehnicii si a instrumentaluluii
 Respectarea morfologiei camerei pulpare – dispozitie, nr coarne pulpare
 Protectia dintelui vecin se poate face prin:
 Matrice metalica
 smaltul proximal de la nivelul punctului de contact al dintelui care este preparat: separare
interdentara cu o freza flacara foarte efilata pastrata continuu in contact cu dintele de preparat,
astfel inca va ramane o “felie” de smalt la nivelului punctul de contact interdentar cu dintele
integru
 Conservarea la maximum a structurii dentare prin preparatii cat mai conservative
 Preferabil coroane partiale decat cele totale
 Prepararea cu un grad de convergenta minima intre peretii axiali
 Prepararea F. Ocluzale homotetica pentru a asigura o grosime uniforma a restaurarii
 Prepararea fetelor axiale cat mai simetric; pentru dintii malpozitii se prefera redresarea ortodontica
 Tipul marginii preparatiei = cat mai conservativ
 Conicitate prea accentuata -> sacrificiu inutil de substanta dentara
 Evitare extindere preparatie spre apical : plasare margine supragingival pe ORAL neaparat iar pe V doar
cand e nevoie, evitam sa ranim pulpa, mentinem integritate dinte
 Preparatie anatoforma pe fata OCLUZALA: se urmareste conturul anatomic
 Preparatia plana duce la insuf reducere O sau exces de reducere O
 Cantitatea de tesut dentar indepartat depinde de
 Circumferinta JAC
 Tip prag ales pentru preparatie: preparatie CHAMFER = preparartie cu prag drept
 Nivel plasare margine: supragingival e mai bine deoarece subgingival se sacrifica mai
mult tesut dentar
 Asigurarea sanatatii parodontale, pulpare, si rezistenta in timp a dintelui preparat prin:
 Sanatatea parodontala este principalul factor de care tinem cont cand plasam marginea preparatiilor
 SUPRA-gingival
 JUXTA-gingival
 SUB-gingival (0.5 mm)
 Plasare supragingivala ori de cate ori e posibila
 Mai usor de praparat si finisat
 Mai usor de amprentat
 Adaptare marginala mai buna pe model
 Mai usor de igienizat si controlat
 Ideala e plasarea in smalt
 Din ratiuni estetice se mai plaseaza cateodata subgingival doar pe fata V la
 Coroanele mixte metalo ceramice sau metalo polimerice
 Formarea marginii preparatiei trebuie sa urmeze conturul JAC
 Convex spre radacina pe fata V,L
 Concav spre radacina pe fata M,D
 La o distanta > = 2,5mm de osul alveolar
 Situatii plasare SUBGINGIVALA
 Carii cervicale, eroziuni, obturatii extinse subgingival
 La nevoie de retentie suplimentara
  Punctul de contact proximal e [Link] de marginea gingivala
 Limita cervicala a coroanelor metalo-ceram si metalo-polim trebuie mascata de MGL
 !! refacerea rapoartelor ocluzale initiale sau corectate
 Protectia dintelui impotriva fracturari

PRINCIPIUL MECANIC

= pentru ca o restaurare sa refaca morfologic si functional dintele/ arcada trebuie sa prezinte mentinere si stabilitate la
nivelul preparatiei

 Cimentul nu asigura stabilitate si se obtine prin geometria bontului

 Principiul mecanic se refera la obtinerea unei lucrari protetice cat mai rezistenta si durabila in timp prin:
o Forma de retentie a preparatiei – fetele paralele a preparatiei, depinde d.p de suprafata de contact
dintre dinte preparat-fata interne PU
o Forma rezistenta
o Lipsa de deformare a restauratiei
o Ex coroane de invelis totala se mentine prin frictiune conform modelului piston in cilindru
 Fetele axiale externe ale dintelui trebuie sa prezinte un grad minim de convergenta (conicitatea bontului)
o In caz de incrustatii peretii interni ai preparatiei trebuie sa fie divergenti
o Unghiul dintre o fata a preparatiei si axul lung al dintelui = unghiul de conicitate
o Convergenta preparatiei este intre 2,5-5,50 spre ocluzal
o Relatia intre retentia unei coroane si conicitatea preparatiei – dupa Jorgensen & Kaufman : daca creste
concitattea scade retentia
o Ex: daca 2 fete opuse au fiecare o conicitate de 3°, conicitatea preparatiei e de 6°
 Relatia intre retentia unei coroane si conicitatea preparatiei – dupa Jorgensen & Kaufman
 RETENTIA
o E ameliorata prin restrictionare geom a nr de traiectoriui posibile de insertie dezinsertie
o E max cand traiectul de insertie e unic
o Tendinta de basculare e mai redusa in cazul unor bonturi de inaltime redusa si diametrul redus
o peretii unui sant fac un unghi deschis cu peretii axiali ai bontului, santul ofera capacitate limitata de a se
opune deplasarilor(A) ;Daca sunt perpendiculare, ele se opun fortelor de rotatie
 rezistenta
o peretele V: rezistenta buna, impiedica rotatia in jurul unei axe verticale
o coroanele partiale rezistenta este asigurata de prezenta santurilor M si D
o la coroanele totale rezistenta este data de peretele V;
o la coroanele partiale sunt necesare santuri suplimentare.
o La coroanele de invelis scurte sau preparate cu conicitate f accentauata lipseste peretele V = nu vom
avea forma de rezistenta.
 Deformare
o la nivelul interfetei restaurare-ciment = descimentare
o La interfata metal-ceramica = desprinderea ceramicii de pe substratul metalic sau fractura dintelui
preparat
o Cauze
o Alegerea incorecta a materialului
o Prepararatie incorecta a dintelui
o Realizarea tehnica incorecta a CMMC

PRINCIPIU ESTETIC
= lucrarile protetice fixe trebuie sa refaca aspectul estetic alterat al pacientului prin :

 Vizibilitatea zero/ minima a metalului

 Grosimea cat mai mare a ceramicii
 Jonctiunea dento-protetica invizibila: fie prin lucrari integral ceramice – fie la lucrari metalo-ceramice prin
plasarea marginilor subgingival

-avem

 Freze tungsten CARBIDE

 Freze diamantate
 Instrument US

COROANE DE INVELIS

 o restauratie extracoronara cimentata care acopera coroana clinica

 folosite la: protejare tesuturi restante; reproducere morfologie si contur dinte restaurant
 pot fi total sau partial fizionomice

INLAY

= restauratie intracoroanara realizata in laborator si care e cimentata in cavitati special preparate

OBIECTIVE SLEFUIRE

 indepartare tesut dentar suficient pt a putea

o restaura corect morfologia si ocluzia
o permite insertia si dezinsertia completa a restauratiei
 se slefuieste tinand cont de
o tip PU
o material din care e facut PU: metalic<ceramic
o tip coroane invelis: totale sau partiale
 indepartare tesut depinzand de
o diametru coronar si JAC
o tip preparatie marginala si localizarea ei = chamfer preparatie cu prag drept
 cat slefuim
o la coroana metalica turnata se slefuieste
 Cuspidul de sprijin= 1,5 mm
 Cuspid de stabilizare= 1 mm
 Santuri si fosete= 1 mm
 Suprafete axiale= 0,8 mm
 Preparatie chamfer= 0,5 mm CEJ
 Exclusi dinti nanici,globulosi,malpozitionati
o Coroana metalo-ceramica
 Reducere ocluzala= 2 mm – 2,5 mm
 Cusp sprijin = 2,5 mm
 Cusp stabilizare = 2 mm
 vestibular> 1,5 mm (ideal 1,8 - 2 mm)
 Lingual = 1,2 - 1,6 mm
  Preparatie Chamfer= 0,8 mm CEJ
 slefuirea dintelui trebuie sa fie homotetica urmarind 2 planuri distincte: cervical si incizal/ocluzal
 o plasare prea spre V interfereaza cu estetica CMMC; in sens MD axa de insertie e tangenta la
suprafetele Px
 preparatia shoulder pt CMMC clasice sau deep chamfer pt CMMC pt coroane cu prag ceramic V
 limita preparatiei este plasata sub-gingival, din motive estetice pt mascarea lizereului
 Fata L
 Poate fi acoperita metalic sau ceramic
 preparatia chamfer pt CMMC clasice
 Limita preparatiei este plasata supragingival
o Preparatia cervicala chamfer
 Coroane turnate metalice
 Lingual e metalica
 Distincta si usor de identificat
 Spatiu suficient pt material
 Poate fi plasata marginea preparatiei cu precizie
 a nu lasa margini de smalt nesustinute
 orientarea frezei diamantate
 indepartare de suprafata slefuita in ax vertical -> form zone retentive
 inclinare excesiva spre ax dentar -> convergenta accentuata
o preparatie SHOULDER
 coroane mixte metalo-ceramice
 unghi de 90 grade cu suprafata nepreparata a dintelui
 Unghi ascutit = fractura prag ceramic
o Preparatie marginala in caz CMMC
 Fata V – shoulder pt MC clasic; chamfer- CMMC cu prag ceramic V
 Fata L – chamfer
 Limita preparatie – supragingival la toti dinti frontali; subgingival doar pt a masca lizereul de pe
fata V

ETAPE SLEFUIRE

1. Ghid silicon
2. Santuri de ghidare, adancime de slefuire = freza diamantata cilindro-conica, globulara
3. Reducere axiala
4. Fata V
5. Fata L
a. 1,2 mm , supragingival
b. Daca MC e integral fizionomica prepararea se face la fel cu cea pt FV
c. Daca avem colereta metalica Or preparatia la nivel marginal este mai redusa decat pe FV : shoulder –
FV, chamfer FL
6. Fete proximale
7. Fata ocluzala
8. Plasare limita preparatie: dupa slefuire se decide daca ajung subgingival
9. Finisare preparatie