50%(2)50% au considerat acest document util (2 voturi) 456 vizualizări8 paginiBonus
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră,
reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
: ‘Timpul de fucru efectiv estede dou ore.
SUBIECTUL I 70 de puncte
Citeste fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea raspunde cerinelor formulate.
TexTuL
Vin’ cu mine si ne pierdem in zadar
Printre galbenele rarigti de stejar,
Cu sfioase campanule si sulfine,
Pe criti pe unde nimeni nu mai vine.
Dulce zumzet somnoros §i ireal
‘Sa ne cheme spre poienile din deal.
‘Taina linistii inalte si ne fure
Prin cotite luminiguri de pidure
Sila umbra si ne-mbie mai tarziu
O clopotniti de aur striveziu,
Leginand deasupra cresteteior noastre
Licuricii inaltimilor albastre... [...]
(George Topirceanu, Sfirsit de vard - fragment)
TeXxTUL FF}
Oricine poate spune, firi si consulte un dictionar, ci un copac este un fel de plant, cu trunchi, frunze
si ridacina. Tubitorii de natura gisesc astizi multe cirti, asemenea celor care apar in Colectia de stiinti
a Editurii Publica. Viaga secreta a copacilor, de Peter Wohlleben, aparuta in 2017 si tradusi din limba german’
de Dana Gheorghe, este 0 asemenea carte din care poti afla ci unii copaci isi arata varsta, cd exist specii care
se adapteazi mai repede conditiilor climatice, eX exist chiar un limbaj prin intermediul ciruia comunici
arborii. Autorul, niscut in 1964, a studiat silvicultura gia initiat numeroase proiecte de protejare a naturii,
unele in colaborare cu universititi de prestigiu, cum este Universitatea Aachen (RWTH Aachen).
Limbajul arborilor se dovedeste util in multe imprejurii care privesc supraviefuirea. Un capitol al acestei
cirfi arati ci stejarii se apird de insecte prin intermediul unor substante otrivitoare, tanini, care ajung in
frunze si la nivelul scoarfei. Salcimii care cresc in Aftica sunt in primejdie din pricina girafelor. Ca si se
apere, 4a cum a dovedit un experiment, salcimii emani o substanti de avertizare, numiti etilen, prin care isi
anunfii vecinii de apropierea unui pericol. Curenfii de aer poartit aceste substante pe suprafefe intinse, astfel
incit arborii pot declansa la timp diverse mecanisme de apirare. Dezavantajul este ca vantul dilueaz’ aceste
substanfe olfactive, care nu mai sunt eficiente la peste 100 de metri distangi.
Fagii, molizii sau stejarii simt cind un animal le roade trunchiul sau crengile, cand omizile se nipustesc
asupra frunzisului. Se pare c& fesutul vegetal transmite semnale electrice atunci cand este rinit. Dureaza totusi
cam 0 off pana cind substanfele otrivitoare se pot concentra in frunze, in asa fel incat si dezarmeze inamicii.
182 | Nepregatim pentru Evaluarea Nationala - Limbs si literatura romanaDe asemenea, salcdmii reusese si adune substange otr do substangi
numita salicilind, care nu este insi periculoasi si pentru oameni. Dimpotriva, un ceai din scoarfi de salcie poate
vindeca durerile de cap si febra. Aceastit substanfi este consideratd un strimos al aspirinei, Tot din aceastit
tent, fiindc’ are o anumiti sensibilitate care-I face si capete usor rni
alfi, care se rup mai usor daci nu au o ridacina
ftoare in frunze. Salciile se apira produc:
poti afla c& fagul
sste cam nea
Fenomenele atmosferice afecteaza arborii, mai ales pe cei
‘nt in cazul copacilor din orase. In timpul furtunilor, uniicopaci cad
pe misuri, Lucrul acesta este evi
pentru ci ridacinile lor nu patrund in pimantul tasat de sub asfalt, Este bine de stiut ci atunci cfnd se taie
coroana, din ratiuni estetice, suferi si ridicina, Iar ridicinile sunt importante in aceast comunicare. Refele
fine impanzese pimintul ca niste fibre optice. Mesajele nu se transmit doar chimic, ci, aga cum am vizut, gi
electric, cu o vitez de un centimetru pe secunda. Un experiment de laborator a dovedit ca exist
al ridacinilor care trosnesc, cu o frecventi de 220 de hertzi. Alt experiment a aritat c& arborii reaction
aceasti frecventi a sunetului, Ori de cate ori erau expuse unui zgomot de 220 de hertzi, varfurile unor risaduri,
anume alese, se indreptau inspre directia din care venea sunetul.
In comunicarea lor desfisurati la nivel olfactiy, optic si electric, copacii se slujesc gi de ciuperci, tufisuri si
ierburi, de toate plantele care fac parte din arealul pidurii. Oamenii de stiint vorbesc despre un fel de refea,
Wood-Wide-Web, care asiguri o legitura intre diversel
care-si gasesc adapost in padure.
(Copacii, recenzie de Mihaela Nicolae)
Scrie denumirile a doua plante de care se folosesc copacii, valorificdnd informatiile din textul 2.
Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificdnd informatie din textul 2.
Verbul,a sluji'are in text sensul de
a) a munci pentru altul <) ase folosi de ceva.
b) aservila ceva. d) a oficiao slujba religioasa.
(:
Raspunsul corec
183Partea a Ill
Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificand informatie din textul 2.
Copacul care se poate rani usor este
a) fagul. ¢) salcamul.
b) molidul. d) salcia, 2 puncte
Raspunsul corect: O
Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificand informatille din textul 1.
In textul 1 se evidentiaza faptul cd omul poate surprinde tainele naturii prin
a) iubire. ¢) nostalgie.
b) incertitudine. ) uitare. 2 puncte
Raspunsul corect:| |
Noteaza ,X" in dreptul fiecdrui enunt pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia,
bazandu-te pe informat 6 puncte
Enuntul Corect Incorect
Cei doi privesc florile gi lumina din padure.
Padurea are un sunet unic.
Pentru a se apara, salcamul produce o substanta specifica, uh stramos al aspirinei.
Dezvoltarea radacinilor copacilor depinde de ramificatiile coroanei.
Ceaiul de scoarta de salcie se foloseste pentru vindecarea ranilor. Vag
Cercetarea din universitti a dovedit existenta formelor de comunicare ale arborilo. |
© Numeste,in cate un enunt, doua figuri de stil diferite identificate in textul 1, ilustrandu-le cu secvente/
cuvinte potrivite. 6 puncte
Prezinta, in 30 - 70 de cuvinte, o tema comuna celor doua texte date, valorificdnd cate un element
de continut. 6 puncte
© crezi ca natura are taine? Justificé-ti rspunsul, in 50 - 100 de cuvinte, valorificand textul 1.
6 puncte
oa ‘Asociaza fragmentul din Sfarsit de vard, de George Topirceanu, cu un at text lterar studiat la clas8 sau
citit ca lectura suplimentara, prezentand, in 50 - 100 de cuvinte, o emotie comuna, prin referire la cate
o secventa relevanta din flecare text. 6 puncte
BD Marcheaza silaba accentuata din cuvintele,galbenele’ si,crestetelor” 2 puncte
184 | Ne pregatim pentru Evaluarea Nationala «Limb sliteratura romanaScrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect.
Sunt formate prin compunere toate cuvintele din seria:
a) casa, oricare, ¢) dezavantajul, otravitoare.
b) centimetru, tufisuri d) fara 8, neatent. 2 puncte
Raspunsulcorect:, . ‘
Scrie doi termeni din familia lexicala a cuvantului,a vindeca’. 2 puncte
OB Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect.
Sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate in fragmentul ,Ca s8 se apere, asa cum a dovedit un
experiment, salcamii emand o substanta de avertizare’’ sunt:
a) aduné, informare. ) produc, prevenire.
b) capteaza, semnalizare. d) raspandesc, preventie. 2 puncte
Raspunsul corect:|
GB Rescrie fragmentul urmator, trecand verbele de la modul indicativ, timpul prezent la conditional-
optativ, timpul prezent: ,Salciile se apara producand o substanta numita salicilina, care nu este
insa periculoasa si pentru oameni. Dimpotrivd, un ceai din scoarta de salcie poate vindeca durerile
de cap si febra.” 6 puncte
@ Rescrie fraza urmatoare, inlocuind atributul realizat prin adjectiv cu un atribut realizat prin substantiv:
.Fenomenele atmosferice afecteazé arborii [...], care se rup mai usor daca nu au o radacina
pe masuré.” 6 puncte
Scrie un indemn, adresat unui iubitor de natura, sub forma unei fraze alcatuite dintr-o propozitie
principala si o propozitie subordonata atributiva. 6 puncte
©} Completeaza spatiile libere din textul de mai jos cu forma corecta a cuvintelor scrise intre paranteze.
Odinioara eram un copac - (care, cazul genitiv) ramuri se inalfau trufase spre cer.
imilipseste nespus vocea (sord, cazul genitiv) mele, padurea. 6 puncte
Subiectul al Il-lea 20 de puncte
Imagineazé-tica ai fost, pentru cateva zile, in vizitd la bunici, intr-ozona montana. Scrie un text narativ,
de cel putin 150 de cuvinte, in care sa prezinti o intamplare petrecuta in timpul unei calatorii in natura, in
timpul vizitei la bunici, incluzand o secventa dialogatd, de minimum patru replici, si una descriptiva, de
minimum 30 de cuvinte.
ctajul pentru compunere se acorda astfel:
‘= confinutul compunerii - 12 puncte
‘« redactarea compunerii — 8 puncte (marcarea paragrafelor ~ 1 punct; coerenfatextului ~ 1 punet; propretatea termenilor
folositi ~ 1 punct; corecitudinea gramaticala - 1 punct; claritatea exprimari ideilor ~ 1 punct; respectarea normelor de
rtografie~ 1 punct; espectarea normelor de punctuatie~ 1 punet; lizibltatea ~1 punct).
Teste de antrenament dupi modeul Mi. | 185,Partea a Ill-a
TESTUL 29
SUBIECTULI 70 de puncte
Citeste fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea raspunde cerintelor formulate.
Textut ER
Cremene, bazalt e totul. Blocuri
drepte stau in noapte, cu temei.
Pe striivechea strada ca-ntr-o matcd
grele curg miresmele de tei.
Din reverberatii simi cum ziduri
foc de zi in ele mai cuprind.
‘Dupi steaua care-n bezna cade,
din ferestre ~albe mini se-ntind.
Zborul bufnitei e cald si moale.
$i te-ntrebi prin intuneric ce-i
Sub o poarti-n loc de guri ~ simfi in
guriinestemate de cercei.
Cremene, bazalt e totul. Blocuri
drepte stau in noapte, cu temei.
Pe strivechea strada ca-ntr-o mated
grele curg miresmele de tei.
Sec si sterp, oricum ar fi, igi are
si oragul rodnicia lui,
Din seminge ce-au cizut pe piatri
in piefe au crescut statui.
(Lucian Blaga, Cetate in noapte)
TEXTUL
‘Tobosarul e inalt si mindru’. Poarti pe cap o boneta de culoarea visinei, cu un ciucure atirnind gic intr-o
parte. Face not aparte si cu ciimasa alb cu verde, dintr-un material lucios, in care cred ca se incinge zdravan
cind merge prin cetate in sus gi-n jos. $i— nu in ultimul rind — are agitata de git toba. E un ,Premier” primit
din Olanda, Dar are si o tobi medieval, care e la reparat de citeva zile.
»Luume, luuume! Sa stie tit natul! A fost ora 12 dupi miezul zilei si nu s-a intimplat nimic deosebit.
Dar, la ora 8, dup miezul zilei, se intimpla ceva deosebit! La Sighisoara, la sala Baroc a Primatriei, in cadrul
190 | Ne pregatim pentru Evaluarea Nationala - Limba silteratura romanaFestivalului de Muzica Academica, vom continua concertele, pentru tofi copii de la 2 la 99 de anil! Intrareaaa
este liibera, Facem si fie bine! Am zis!”
Copii il privesc curiosi. Uneori, i aduna in jurul lui si cinta sau face tot felul de giumbuslucuri cu care~i
vrijeste. E ca un Gulliver in fara piticilor. E inalt si mindru, spuneam. Doar unul e tobosarul cetitii! Dorin
Stanciu e absolvent al Universitaii de Arta si Design din Cluj, masterand in pictur’. De sase ani lumea il stie
drept tobogarul cetifii Sighisoara. Saluti turistiiin 57 de limbi. Tocmai a vizut un [Link] si turuie in
limba lui mesajul de bun-venit. Japonezul e in al nouilea cer. Se lumineazi la fat’ gi bate din palme bucuros. [...]
Inainte si devina tobosar, a studiat temeinic
»personajul”. Asa a aflat ci, in Evul Mediu,
tobosarul locuia in Turnul cu Ceas de la intrarea
in cetate. Era si pompier, si gornist, si paznic.
Pe vremea aceea, tobosarul anunfa procesele
sau execufiile publice ale celor legagi la stilpul
infamiei, Azi — folosind aceeasi formuli din
trecut (cu!..,Lume, lume! Si stie tit natull...”)—
anunfii concerte si expozitii. ,Tobosarul cetitii
Sighisoara” nu este doar un personaj, ci si marci
inregistrati la OSIM, costumele sale fiind repro-
duse dup modelele originale ale tobosarilor din
secolului al XVII-lea, cu ajutorul fotografillor de la Muzeul de Istorie din Sighisoara. Asa c4, daca te uiti la
pozele de demult gi la personajul de azi, e greu de spus care e ,vechi” si care e snou”. De ceva vreme, nu mai
e singur pe strizile inguste ale cetitii. Au aparut personaje noi: un strijer (care-i tine isonul cu un gong) gi
citeva domnite imbricate in rochii lungi, de catifea, strinse in corset. [...]
Se spune ci Sighisoara ar fi singura cetate medievala locuiti din Europa. Nimic mai fals. Mai sint destule.
Numai ci Sighisoara pare si fi fost foarte bine pistrati. Directorul muzeului, Nicolae Tesculd, spune cit ar fi
© ironie a istoriei. Cetatea a avut 14 turnuri (au rimas doar 9) si era inconjurati de un zid de 930 de metri
lungime, ceea ce o ficea una dintre cele mai bine apirate din Transilvania, Aga se face cA in toati istoria ei a
fost cuceriti doar de dou’ ori. Pe de alti parte, viata cetitii a fost impartita in ,viafa de dinainte si de dupa
1676”. Mai exact, 30 aprilie 1676. O dimineagi cu vint puternic, cind o femeie din Oragul de Jos era prinsi
cu treburile casei. Spila rufe, iar in cuptorul din curte cocea pine. Cuptorul a luat foc, iar vintul a ficut ca
incendiul s& se intinda repede, ajungind pina in cetate. [...] Singurele clidiri care au scipat au fost Biserica
Leprosilor, care era dincolo de Tirnava, si Biserica din Deal. Orasul a cerut ajutor tuturor localitigilor sisesti
din zona si totul a fost reconstruit.
(Liliana Nicolae, Sighisoara ~ Cetatea, text preluat de pe [Link])
*S-a pistrat scrierea cu yi” din i", agreati de revista Dilema veche.
GB Noteazs doua culori care apar in vestimentatia tobosarului, valorificand informatiile din textul 2.
2 puncte
BB scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificand informatiile din textul 2.
Tobosarul cetiitii este comparat cu Gulliver pentru ca
a) are boneté si casa. ) este inalt si mandru.
b) are goarna gi toba. ) este paznic si pompier. 2 puncte
Raspunsulcorect:
Teste de antrenament dupi modelul ME. | 191..):l Le
Scrie in caseti litera corespunzatoare rispunsului corect, valorificand informatiile din textul 2.
Cetatea a fost cucerita doar de dou’ ori in istorie pentru ca
a) avea la intrare un Turn cu Ceas. ) era condusa de razboinici priceputi.
b) avea 14 turnuri si un zid lung. 4) tobosarul anunta la timp primejdia.
2puncte
Raspunsul corect: OO
Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificdnd informatiile din textul 2.
In fragmentul extras din articolul Sighisoara - Cetatea, de Liliana Nicolae, se evidentiaza
a) dezinteresul fata de istoria cetatii Sighisoara.
b) ideea cd urmele trecutului se vad pana astazi.
©) importanta puterii economice a Sighisoarei.
4d) viata moderna a unui oras medieval. 2 puncte
Réspunsul corect: E+}
Noteaza .X” in dreptul fiecdrui enunt pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia,
bazandu-te pe informatiile din cele doua texte. 6 puncte
Corect Incorect
demica intrarea este libera pentru toficopili, |
Tobosarul a invatat in sase ani 57 de limbi straine.
Turnul cu Ceas este si azi locuinta tobosarului cetatii.
In cetate, turistii vad personaje in costume de epoca.
Sighisoara nu este singura cetate medievala locuita din Europa.
Cetatea a fost aproape distrusé de incendiu in 1676. |
© scrie, in doua - trei enunturi, doud elemente care alcatuiesc tabloul descris in poezia Cetate in noapte,
de Lucian Blaga, ilustrandu-le cu secvente din text. 6 puncte
Prezinta, in 30 - 70 de cuvinte, un element de continut comun celor doua texte date, valorificand cate
o secventa din fiecare text. 6 puncte
©) crezi cd noaptea sporeste maretia unei cetdti? Justific’-ti rispunsul, in 50 - 100 de cuvinte, valorificand
poezia lui Lucian Blaga, 6 puncte
© Asociaza textul Cetate in noapte, de Lucian Blaga, cu urvalt text literar studiat la clasa sau citit ca
lectura suplimentara, prezentand, in 50 - 100 de cuvinte, o valoare cultural comuné, prin referire
la cate o secventé relevantd din fiecare text. 6 puncte
Bo y
Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect.
Seria in care sunetul, i este vocala in ambele cuvinte este:
a) cercei, piete. ©) fi, miresme.
b) lui, piatra. d) temei, si
Raspunsul corect:| |
192 | Nepregatim pentru Evaluarea Nationala - Limba siliteratura roman
2 puncte© Sctie in caseta litera corespunzatoare rispunsului corect.
Cuvintele subliniate in secventele ,pe stravechea strada ca-ntr-o matca', ,sec si sterp, oricum ar fi"
sunt, in ordine, formate pri
a) compunere, derivare. <) conversiune, derivare.
b) conversiune, compunere. d) derivare, compunere. / 2 puncte
Raspunsul corect:|
Alcatuieste un enunt in care s& existe un omonim al cuvintului subliniat in enuntul: ,Foc de zi in
ele mai cuprind.” 2 puncte
OB scrie in caseta litera corespunzatoare rspunsului corect.
Sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate in fragmentul ,Face nota aparte si cu cdmasa alb
cu verde, dintr-un material lucios, in care cred ca se incinge zdravan cand merge prin cetate in sus
si-n jos."sunt:
a) se incalzeste, solid. ) se infasoara tare.
b) se inconjoara, teafar. d) se infierbanta, puternic. 2 puncte
Raspunsul corect:
G Rescrie propozitia urmatoare, astel incat atributul si fie exprimat printr-un substantiv in alt caz, pe
care il vei preciza: Cetatea cu statui este minunat noaptea” 6 puncte
© Arcatuieste o propozitie enuntiativa in care substantivul cu functie de nume predicativ din enuntul
Inainte s devin tobosar, a studiat temeinic personajul” sa devina complement direct. 6 puncte
Construieste 0 fraza alcatuita din doua propozitii coordonate copulativ, despre frumusetea unei cetati
medievale. 6 puncte
GD Rescrie textul, corectand greselile dintr-un mesaj lsat de cineva in cartea de onoare a Turnului cu Ceas.
»Mi-a placut aici enorm de mult. Am obtat pentru vizitarea acestui loc care are aceeas frumusete
aa intregului oras. Multumim!"” 6 puncte
Subiectul al II-lea 20 de puncte
Imagineaza-ti cd ai vizitat o cetate medievald, poate chiar cetatea Sighisoara prezentata in textul 2. Scrie
un text narativ, de cel putin 150 de cuvinte, in care s8 prezinti o intamplare petrecuta in timpul acestei vizite,
incluzand o secventa dialogata, de minimum patru replici, si una descriptiv, de minimum 30 de cuvinte..
Punctajul pentru compunere se acorda astfel:
‘© continutul compunerii -12 puncte
© redactarea compunerii ~ 8 puncte (marcarea paragrafelor ~ 1 punct; coerenta textului - 1 punct; proprietatea termenilor
folositi - 1 punet; corectitudinea gramaticalé - 1 punct; claritatea exprimari idellor ~ 1 punct; respectarea normelor de
ortagrafie— 1 punt; respectarea normelor de punctuate — 1 punct;lizbilitatea ~ 1 punct)
Teste deantrenament dup modelul ME. | 193
S-ar putea să vă placă și