Aplicaţii ale unui algoritm pentru calculul
rangului unei matrice
Rică Zamfir, Revista Argument 19/2017
În cele ce urmează dorim să prezentăm un algoritm mai puţin cunoscut pentru aflarea
rangului unei matrice şi să ilustrăm acest algoritm prin câteva exemple.
Definiţie
Fie K , , un corp şi A aij M mn (K ) o matrice nenulă. Se spune că rangul
matricei A este r dacă există în matricea A un minor nenul de ordin r şi toţi minorii de ordin strict
mai mare ( dacă există) sunt nuli.
Prin definiţie, rangul matricei nule 0 m, n este 0.
Practic, rangul unei matrice A este egal cu numărul de linii (coloane) liniar independente
ale matricei A.
Există mai multe metode prin care putem calcula rangul unei matrice:
1. Metoda bordării
Metoda bordării se bazează pe următoarea teoremă:
Teorema 1
1
Fie K , , un corp şi A aij M mn (K ) o matrice nenulă. Atunci rangul matricei A
este r dacă şi numai dacă există în matricea A un minor nenul de ordin r şi toţi minorii de ordin
egal cu r + 1 ( dacă există) sunt nuli.
În practică, se pleacă de la un minor de ordinul 1 nenul, care este un element ≠ 0 din
matrice. Se bordează acesta cu o linie şi o coloană. Dacă determinantul astfel obţinut este 0, se
construieşte un alt determinant de ordinul 2. Dacă toţi determinanţii de ordinul 2 sunt 0, atunci
rangA = 1. Dacă există un minor de ordinul 2 nenul se construieşte prin bordare un minor de
ordinul 3. Procedeul continuă până la găsirea unui minor de ordinul r 0 şi toţi minorii de
ordinul r+1 egali cu 0. În această situaţie avem rangA = r.
2. Metoda transformărilor elementare
Prin transformări elementare pe linii într-o matrice înţelegem următoarele operaţii pe
care le efectuăm:
a) Schimbarea între ele a două linii.
b) Înmulţirea unei linii cu un element nenul a K .
c) Adunarea elementelor unei linii la elementele altei linii.
Analog se definesc transformările elementare pe coloane.
Metoda transformărilor elementare se bazează pe următoarea teoremă ( [3], pag 109):
Teorema 2
Fie K , , un corp şi A aij M mn (K ) o matrice nenulă. Următoarele afirmaţii
sunt echivalente:
i) rangA = r
2
ii) Există o succesiune de transformări elementare pe linii şi pe coloane prin care matricea A se
Ir 0
transformă în matricea cu blocuri B .
0 0
În practică, pentru determinarea rangului prin această metodă procedăm astfel: se
efectuează transformări elementare asupra matricei A până când toate elementele matricei
devin nule, cu excepţia unor elemente de pe diagonala principală care devin 1. Rangul matricei A
este atunci egal cu numărul elementelor egale cu 1 situate pe diagonala principală.
3. Metoda dominoului
Am găsit în AMM un rezultat interesant care ne permite să calculăm mai uşor ( în unele
cazuri) rangul unei matrice. Această nouă metodă de calcul a rangului, pe care am numit-o
metoda dominoului, este dată de următoarea teoremă:
Teorema 3
Fie K , , un corp şi A aij M mn (K ) , cu a11 0 . Pentru fiecare pereche i, j de
a11 a1 j
indici cu 1 i m şi 1 j n definim determinantul d ij . Atunci:
ai1 aij
d 22 ... d 2 n
rangA 1 rang ... ... ...
d ... d mn
m2
Demonstraţie ( după [1] )
Pentru început înmulţim liniile 2, 3,..., m ale matricei A cu a11 . Obţinem:
a11 a12 ... a1n
a a a11a 22 ... a11a 2 n
A 11 21
... ... ... ...
a a ... a11a mn
11 m1 a11a m 2
3
În această nouă matrice, pentru fiecare indice i, cu 2 i m scădem din linia i linia 1 înmulţită
cu a i1 .Găsim:
a11 a12 ... a1n
0 d 22 ... d 2 n
A
... ... ... ...
0 d ... d mn
m2
Deoarece a11 0 , prima linie a ultimei matrice nu este o combinaţie liniară a celorlalte linii,
ceea ce demonstrează concluzia.
Observaţie
1. Condiţia a11 0 nu este restrictivă, deoarece dacă matricea A este nenulă, putem
permuta linii şi/sau coloane astfel încât să avem a11 0 , iar aceste permutări nu schimbă
rangul.
2. Metoda expusă în teoremă, se poate aplica din aproape în aproape, (din acest motiv
am numit-o metoda dominoului) până găsim o matrice de ordin cât mai mic, al cărei rang se
determină imediat.
Aplicaţii
2 4 3 5
1 2 1 2
1. Aflaţi rangul matricei A prin toate cele trei metode prezentate.
3 1 5 3
1 5 2 8
Soluţie
i) Metoda bordării
4
2 3
Alegem elementul a11 2 , pe care îl bordăm obţinânâd 1 1 0 .
1 1
2 3 5 0 1 1
1 1
Considerăm apoi 2 1 1 2 1 1 2 7 0
3 10
1 2 8 0 3 10
Bordăm acum pe 2 şi obţinem:
2 4 3 5 0 14 7 21
14 7 21
1 2 1 2 0 7 3 10
3 det A 7 3 10
3 1 5 3 0 16 11 27
16 11 27
1 5 2 8 1 5 2 8
2 1 3 0 1 0
1 1
7 7 3 10 7 1 3 1 7 0
6 6
16 11 17 6 11 6
Aşadar rangA = 3.
ii) Metoda transformărilor elementare
2 4 3 5 1 9 5 13 1 9 5 13
L1 L1 L4
1 2 1 2 0 7 3 10 0 7 3 10
A L 2 L2 L 4 0 16 11 17 0 16 11 27
3 1 5 3
L3 L3 3L4
1
5 2 8 1 5 2 8
0 14 7 21
1 1 0 0 0
1 0 0 0 L L 10
C 2 C 2 9C1 2 2 3
7 0 1
0 7 3 10 7 7
C 3 C3 5C1
0 16 11 27 L3 L3 16 L2 29 29
C C 13C L L 14 L 0 0
4 4 1 4 4 2 7 7
0 14 7 21 0 0 1
1
5
1 0 0 0 1 0 0 0
C C
3
C 7
3 3
7
2
0 1 0 0 L3 L3 0 1 0 0
29 29 0 0 1 1
29
C C 10 C 0 0
7 7
L4 L4 L3
4 4
7
2
0 0 0 0 0
0 1 1
1 0 0 0
0 1 0 0
C 4 C 4 C3 . Am găsit prin urmare că rangA = 3.
0 0 1 0
0 0 0 0
iii) Metoda dominoului
0 1 1
10 10
rangA 1 rang 10 1 9 2 rang 3
14 7 21 14 14
2. Aflaţi rangul matricelor:
3 8 7
a) A 5 4 9
2 3 6
Soluţie
12 40 27 35 28 8
rangA 1 rang 1 rang 3
9 16 18 14 25 4
4 3 5 6
6 2 0 2
b) A
3 5 12 5
2 2 4 2
Soluţie
6
8 18 0 30 8 36 10 30 28
rangA 1 rang 20 9 48 15 20 18 1 rang 11 33 2
8 6 16 10 8 12 2 6 4
330 330 20 308 0 288
2 rang 2 rang 3
60 60 40 56 0 96
2 0 2 3 6
1 3 4 1 4
c) A 3 3 2 4 7
3 3 4 5 7
0 0 10 1 4
2, p 125 Exerciţiul 1 d
Soluţie
6 10 1 14
0 0 108
6 10 1 32
rangA 1 rang 2 rang 48 0 108
6 2 1 4 120 12 48
0 20 2 8
0 48 108
3 rang 4
0 108 120
3. Determinaţi rangul matricelor următoare. Discuţie.
2 m .2 2
a) A 4 1 2m m unde m R .
2 10 12 1
3 , vol 3, p55 Exerciţiul 61
Soluţie
7
2 4m 4m 8 2m 8
rangA 1 rang
2 rang 8m 2 16m 120 4m 2 48m 164
20 2m 20 2
Deoarece avem 4m 2 48m 164 0 , pentru orice m real, rezultă că rangA 3 .
2 1
b) A 1 2 3 1 unde , R .
3 2 1
2, p 126 Exerciţiul 2 d (enunţ corectat)
Soluţie
Pentru a avea a11 0 schimbăm prima şi ultima coloană între ele. Obţinem:
(1 ) 0
rangA 1 rang
0 ( 5) 2 1
2 rang 2 (1 )( 5) ; 2 2 ( 1) 2
Discuţia este acum imediată:
i. Dacă 0 şi R avem rangA 2 .
ii. Dacă 1 , R avem rangA 2 .
iii. În celelalte cazuri rangA 3
1 1 2 4 2
c) A 2 1 3 1 1 unde , , R .
3 , vol 3, p55 Exerciţiul 60
Soluţie
8
1 7 9 3
rangA 1 rang
2 3 2
2 rang5 7 ; 6 9 ; 2
2 0
Dacă 6 9 0 avem rangA 2 , iar în caz contrar avem rangA 3 .
5 7 0
Se obţine rangA 2 0 , iar în celelalte cazuri avem rangA 3 .
a 2̂ 1̂ 1̂
d) A 0̂ 3̂ a 2̂ M 34 Z11
3̂ 5̂ a 3̂
Soluţie
Vom permuta coloanele 1 şi 4 între ele şi obţinem:
1̂ a 2̂ 2̂a
rangA 1 rang
2 rang 1
a 3̂ 3
1̂ a 3̂ 3̂ 3̂a
pentru orice a Z11 .
Bibliografie
1 Larry J. Gerstein, A New Algorithm for Computing the Rank of a Matrix, American
Mathematical Monthly, 1988, pag 950-952
2 C. Năstăsescu, C. Niţă, M. Brandiburu, D. Joiţa, Algebră, culegere de probleme pentru liceu,
Editura RotechPro, 1996.
3 I. Petrică, I. Lazăr Probleme de algebră pentru liceu, Editura Petrion, 1995.
9
[4] V. Pop, Algebră liniară- matrice şi determinanţi-pentru elevi, studenţi şi concursuri, Editura
Mediamira, 2007
10