100% au considerat acest document util (1 vot)
33 vizualizări4 pagini

L12. Procese Tehnologoce de Turnare Turnarea În Forme Temporare

Documentul prezintă procesul tehnologic de turnare în forme temporare, inclusiv materialele folosite, echipamentele necesare și pașii procesului de fabricare a formei și turnării aliajului metalic lichid în formă.

Încărcat de

amocato
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
100% au considerat acest document util (1 vot)
33 vizualizări4 pagini

L12. Procese Tehnologoce de Turnare Turnarea În Forme Temporare

Documentul prezintă procesul tehnologic de turnare în forme temporare, inclusiv materialele folosite, echipamentele necesare și pașii procesului de fabricare a formei și turnării aliajului metalic lichid în formă.

Încărcat de

amocato
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

L12.

PROCESE TEHNOLOGOCE DE TURNARE


TURNAREA ÎN FORME TEMPORARE

12.1. Noţiuni introductive.


Turnarea reprezintă metoda tehnologică de fabricaţie a unei piese prin
solidificarea unei cantităţi determinate de metal lichid, introdus într-o cavitate de configuraţie
şi dimensiuni corespunzătoare a unei forme de turnare.
Turnarea în forme temporare se realizează în forme de turnare care are
construcţia prezentată în fig.12.1.
1) cavitatea formei;
2) reţeaua de turnare;
3) cutii de formare;
4) suprafaţa de separaţie;
5) miez;
6) amestec de formare;
7) marca de miez;
8) canale de aerisire;
9) sistem de ghidare;

Fig.12.1. Forme de turnare

Principalele părţi componente ale unei forme de turnare sunt:


- reţeaua de turnare care reprezintă ansamblul canalelor care servesc la introducerea
metalului lichid în cavitatea formei;
- cavitatea formei, în care prin solidificarea metalului lichid introdus, se obţine
configuraţia
Topirea materialelor metalice, în laborator, se realizează cu un cuptor electric
destinat aliajelor cu temperaturi de topire sub 800 0C. Încărcarea curentului se face în ……
mici în cuptorul preâncălzit astfel încât materialul introdus să nu se oxideze prea mult.
Se va evita introducerea în cuptor a materialelor umede sau necunoscute
deoarece există pericolul exploziei.

12.2. Echipamente tehnologice pentru formare şi miezuire.


Ramele de formare servesc la realizarea formei prin indensarea uşoară a
amestecului de formare. În figura 12.2. se prezintă rama inferioară şi rama superioară. Ramele
se confecţionază din materiale metalice pentru a avea o durabilitate corespunzătoare.
Modelele sunt dispozitive cu ajutorul cărora se imprimă în amestecul
de formare cavitatea formei corespunzătoare configuraţiei exterioare a piesei de turnat.
Cea mai mare parte a modelelor se execută din lemn de esenţă moale (pin,
molid) pentru piese de coniguraţie simplă (fig.12.3.) şi din lemn de esenţă tare pentru piesele
de configuraţie complexă, cu suprafeţele netede. Pentru producţia de serie mare
şi masă, modelele se confecţionează din materiale metalice ca aliaje de aluminiu, fontă,
bronzuri (număr de formare:50000-100000) sau materiale plastice (număr de formări: 10000-
20000). Modelele trebuie să posede planuri de separaţie, înclinări pentru uşurarea
demutării, racordări ale pereţilor, mărci pentru montarea miezurilor, adaosuri pentru
contracţie şi adaosuri de prelucrare.
Şabloanele sunt dispozitive sub formă de plăci, cu contur bine determinat, care
supuse unei mişcări de rotaţie sau translaţie generează în amestecul de formare suprafeţele
interioare ale cavităţii formei.
Cutiile de miez sunt dispozitive a căror configuraţie interioară corespunde
găurilor sau orificiilor din piesa de turnat şi servesc la confecţionarea miezurilor (fig.12.4.).
Se execută din lemn, materiale metalice sau plastice şi trebuie să posede aceleaşi elemente
constructiv-tehnologice ca şi modelele.
Se mai folosesc unelte ca: bătătoare manuale, troită, croşetă, lantetă,
netezitoare, cârlige pentru demulare vergele.

12.3. Materiale pentru formare şi miezuri.


Principalele materiale ce servesc la construcţia amestecurilor de formare şi
miezuri sunt:
Nisipuri. Se disting: nisipuri brute de carieră cu conţinut de 2-50% argilă şi
nisipuri spălate, cu conţinut de 0,2-2% argilă.
Lianţi organici.
- argila, liant natural constituit din silicaţi de aluminiu hidrataţi (caolin).
- bentonita, liant de tip argilos provenit din cenuşă vulcanică. Are o capacitate de aliere
de 2…3 ori mai mare decât a argilei obişnuite.
Destinaţia Compoziţia amestecului
amestecului
Amestec Nisip argilă Lesie
folosit şi spălat sulfitică
regenerat
Turnarea
fontei în 87-91 8-12 - 1 - -
forme crude
Turnarea
fontei în 40-70 27-57 - 3 - -
forme uscate
Turnarea
acetilenei în 80-88 9,5- 7-3 - 0,5 4-5
forme crude 16,5 -
Turnarea 1-1,5
oţelului în 40-80 15,5- 4-9 - 0,5 4,5-5,5
forme uscate
Turnarea
aliajelor de
Cu în forme 88,5-98 3-10 - - - 1-1,5 4,5-5,5
crude
Turnarea
aliajelor de 90-97 3-10 - - - - 5,5-6,5
Al în forme
crude

12.4. Desfăşurarea lucrării


12.4.1. Realizarea formei de turnare a piesei se
face parcurgând fazele:
a)-aşezarea pe placa ramei inferioare cu urechile de centrare în jos, în interiorul căreia
se aşează semimodelul inferior (cel cu orificii de gheare) având suprafaţa de separaţie pe
placă. Se pudrează modelul şi placa din interiorul ramei cu pudra de izolaţie.
-Introducerea amestecului de model (obţinut prin cernerea amestecului de umplere).
Grosimea stratului de amestec de model este de 20-30 mm. Se va îndesa în jurul modelului.
-Introducerea amestecului de umplere până la umplerea semiformei şi îndesarea
acestuia. Deasupra modelului se îndeasă uşor entru a nu micşora permeabilitatea şi a nu
deteriora modelul;
b)-obţinerea suprafeţei plane se realizează prin îndepărtarea surplusului de material de
adaos cu ajutorul unui răzuitor plan.
-executarea canalelor de aerisire cu ajutorul vergelei de oţel, pentru evacuarea gazelor
degajate în timpul turnării. Canalele de aerisire pătrund în formă până la distanţa de 10-30
mm de suprafaţa modelului. Nu este permisă înţeparea modelului cu vergeaua de oţel pentru
că există posibilitatea scurgerii prin canalele de aerisire a materialului turnat. Folosind
mânerele ramei se ontroduce semiforma inferioară cu 180 o şi se aşează pe placa de formare
curăţată de amestec, cu suprafaţa de separaţie în sus. Suprafaţa de separaţie se netezeşte şi se
repară dacă este cazul cu ajutorul trolei lantetei.
c) -în vederea realizării semiformei superioare se parcurg etapele:
-se asamblează modelul centrând partea prevăzută cu cepuri peste cealaltă parte aflată
în semiforma inferioară şi se pudrează cu pudra de izolaţie atât modelul cât şi întreaga
suprafaţă de separaţie.
-se montează rama superioară centrând-ofaţă de cea inferioară, se aşează în formă
modelele reţelei de turnare (piciorul pâlniei, canalul de distribuţie)şi modelele răsuflătoarelor.
-se introduce şi se îndeasă amestecul de model şi amestecul de umplere procedând in
acelaşi mod ca şi la semiforma inferioară. Modelul piciorului pâlniei de turnare şi al
răsuflătorilor se menţine în poziţie verticală.
-se execută surplusul de material şi se execută canalele de aerisire.

d)-cu ajutorul lantetei se taie pâlnia de turnare cu cupa respectivă şi pâlniile


răsuflătoarelor, apoi se extrag din formă modelele piciorului pâlniei şi răsuflatoarelor.
-suprafaţa interioară a pâlniei de turnare va fi bine netezită, racordând colţurile pentru
ca materialul turnat să nu spele amestecul de formare, antrenându-l spre cavitata formei.
e)-se deschide cu atenţie forma aşezând alături ambele forme cu suprafaţa de separaţie
în sus, pe placa cutăţată in prealabil. De pe forma inferioară se îndepărtează prin suflare
amestecul de formare căzut prin piciorul pâlniei de turnare.
-nu se va executa netezirea suprafeţelor de separaţie, fiindcă se creează un spaţiu între
cele două semiforme în acre poate pătrunde metal topit;
-în semiforma inferioară se execută alimentatoarele, tăind şi netezind amestecul de
formare cu ajutorul latentei. Se uneşte astfel canalul de distribuţie (cu piciorul pâlniei de
turnare) cu cavitatea formei obţinându-se şi secţiunea corespunzătoare a porţiuniid e atac.
Dacă răsuflatoarea e plasată în suprafaţa de separaţie, piciorul ei se uneşte cu cavitatea formei
printr-un canal similar cu alimentatorul.

12.4.2. Elaborarea aliajului de turnat şi turnarea lui în formă.


Topirea aliajului se realizează în cuptorul electric aflat în dotarea laboratorului
de tehnologia materialelor.
Turnarea aliajului în forme se face cu creuzetul cuptorului scos din acesta cu
un cleşte special.
Înainte de turnare se tratează încărcătura cu dezoxidant (pentru aluminiu şi
aliaje de aluminiu se folosesc cloruri metalice, care reacţionează cu impurităţile formând
zgură fluidă şi uşoară ce se înlătură.
După turnarea aliajului în formă se cronometrează timpul de solidificare şi se execută
dezbaterea piesei din formă după circa 15 min.
În fig.12.5. se prezintă piesa realizată prin solidificarea topiturii de aliaj de
aluminiu, iar în fig.12.6. se prezintă forma asamblată cu reţeaua de turnare.
La formarea formei permanente componentele timpului productiv sunt:
Tp = Tf + Tt + Tr + Td
Tf – timpul de formare (min)
Tt – timpul corespunzător turnării (min)
Tr – timpul corespunzător răcirii topiturii (min)
Td – timpul de dezbatere (min).
12.4.3. Prezentarea rezultatelor.
După dezbatere semifabricatele (piesele impreună cu reţeaua de turnare) se
cântăresc pe rând, după îndepărtarea reţelei de turnare şi a bavurilor urmează o nouă cântărire
a pieselor.
Rezultatele se vor trece în tabelul 12.2.
Procesul de Tf Tt Tr Td Tp Gs g Gp g K=Gp/Gd
turnare min min min min min
Forma
temporară

Unde:
Gp – greutatea piesei;
Gs – greutatea semifabricatului;
k – coeficient de utilizare a materialului.
Se vor trage concluzii referitoare la precizia dimensională şi calitatea
suprafeţelor.

S-ar putea să vă placă și