Tehnologii de manipulare, depozitare şi
transport intern
Prof. îndrumător: Ș.l. dr. ing. Anamaria Ilie
Student Safta Ioan Andi
Anul universitar 2022-2023
Aplicație. Să se dimensioneze un depozit pentru păstrarea mărfurilor ținând cont de
datele de mai jos. Marfa depozitată se va alege de fiecare student.
Cerințe:
1. Caracteristicile logistice ale mărfurilor si constituirea unităților de încărcătură.
2. Dimensionarea spațiului de depozitare aprovizionat cu unitățile de încărcătură de mai sus
și deservit de stivuitorul ales.
3. Determinarea numărului de utilaje care acționează in depozit.
4. Realizați desenele la scara ale unităților de încărcătură și ale depozitului
1.1. Descriere generala – Baxuri de Coca-Cola (25 lei/bax, dimensiunea unui palet
L=120cm, l=80cm)
1.2 Caracteristicile logistice ale marfurilor
1.2.1. Caracteristici fizice:
forma: marfa distribuite sub forma de:
- Bax, puse pe paleta- 64 baxuri/ paleta
Masa unui bax=12 kg
Masa unei palete= 768kg
Volumul unui bax= 0.002*6=0.012 m³
Densitate de pachetizare:
ρ= 𝑚 = 64
= 5333 bax/m³
𝑉 0.012
densitatea valorica: valoare/volum
25
ρ= 0.012 = 2083.33 lei/ m3
perisabilitatea: mică. (nu isi pierd proprietatile appreciate de beneficiar).
vulnerabilitatea: mica
periculozitate: mica
1.2.2. Caracteristici de piata:
Principalele caracteristici de piata a cimenutului sunt:
Rata de reinnoire: ridicata
Durata de cautare: mica, se gaseste in orice magazin, [Link] maxima de greutate: ridicata
Perisabilitate (economica): mica
Ciclul de viata in productie: fiind un produs cu o piață stabilă prezintă o fiabilitate funcțională mica.
1.2.3. Caracteristicile de livrare:
Caracteristicile fizice ale mărfurilor împreună cu cele de piaţă conduc la caracteristicile de livrare.
Exista 4 caracteristici de livrare:
Marfuri cu miscare rapida
Marfuri de larg consum
Mafuri fara timp critic
Expeditii omogene
Dimensiunile unui bax de coca-cola: L= 27cm; l=20cm; intra 4 randuri de baxuri pe latimea unuipalet si 4
randuri de baxuri pe lungime.
a) Caracteristici:
Producător: CAT Lift Trucks
Model: NPP20N2E
Sursă de alimentare: electrică
Modul de operare: pedestru
Sarcina nominală (Q): 2000/700 kg
Centrul de greutate al sarcinii (c): 600mm
Distanța până la sarcină, de la axa față, până la fața furcilor (x)= 875mm
Ampatament (y): 1509 mm
b) Greutate:
Masa proprie, fără sarcina, inclusiv bateria (catarg simplex, înalțime de
ridicare minimă ): 579kg
Încărcarea pe axe cu sarcină maximă, față/spate (catarg simplex, înalțime
de ridicare minimă): 770/1809 kg
Încă rcarea pe axe fă ră sarcină , față /spate: 419/160kg
c) Roți și tren de rulare:
Tip anvelopă față /spate: solid pneumatic
Dimensiuni roata față: 230x70 mm
Dimensiuni roata spate: 85x75 mm
Număr roți față/spate (x-motoare): 2+1x/4
Ecartament – centrul anvelopelor față (b10): 480mm
Ecartament – centrul anvelopelor spate (b11): 375mm
d) Dimensiuni:
Înălțime de ridicare (h3): 510 mm
Înă lțimea cu ridicare initiala (h5): 135mm
Înălțimea la șezutul scaunului (h7): -
Lungime totală (l1): 1780mm
Lungimea până la fața furcilor, inclusiv grosimea frucii (l2): 653mm
Lă țimea de gabarit (b1/b2): 720mm
Dimensiunile furcii, grosime/lungime/lățime (s/L/l): 50/195/1150mm
Lă țimea exterioaradeasupra furcilor (b5): 570mm
Garda la sol la mijlocul ampatamentului, cu sarcină, furcile coborâte (m2): 30mm
Lă țimea coridorului de stivuire cu palet de 1000x1200mm, sarcină
transversală (Ast): 1874mm
Lățimea coridorului de stivuire cu palet de 800x1200mm, sarcină
longitudinală (Ast): 2074mm
Raza de virare (Wa): 1526mm
e) Performanță:
Viteza de deplasare cu/fă ră sarcină : 6.0/6.0 km/h
Viteza de ridicare cu/fără sarcină: 0,11/0,14 m/s
Viteza de coborâ re cu/fă ră sarcină : 0,13/0,12 m/s
Panta admisibilă cu/fără sarcină: 9/20%
Frâ na de serviciu: electrică
f) Motoare electrice:
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" din BUCUREŞTI
FACULTATEA TRANSPORTURI
Departamentul Transporturi, trafic şi logistică
Puterea motorului de tracțiune: 1kW
Puterea motorului de ridicare: 1.2kW
Baterie, tensiune/capacitate 24/150 V/Ah
Greutatea bateriei: 151kg
g) Altele:
Tipul de comandă: fara trepte
Nivelul mediu de zgomot la urechea operatorului: 59/60/0db(A)
Vibratie la nivelul mainilor 2.5 m/s^2
2.1. Dimensionarea spatiilor de depozitare:
- Capacitatea necesară de depozitare
Qa
CND k
N
celule
Z TD KD locuri,
Qa reprezintă volumul anual de mărfuri care intră în depozit, în palete/an;
Qa =75000+1000*29=104000 [u.î/an]
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" din BUCUREŞTI
FACULTATEA TRANSPORTURI
Departamentul Transporturi, trafic şi logistică
N=29 (numar de ordine)
Z – numărul zilelor de funcţionare a depozitului în decurs de un an;
z=250 zile
kn – coeficient de neuniformitate a sosirii mărfurilor în depozit;
kn=1.25
TD – intervalul mediu de timp de păstrare a mărfurilor în depozit, în zile;
TD= 4 zile
KD – coeficient de depozitare a mărfurilor, care ţine seama că o parte din marfa
sosită, după recepţie trece direct în mijloacele de transport ale clienţilor, fără
mai fi depozitată.
KD = 0.8
CND =104000 * 1.25 * 4 * 0.8 = 1664[ locuri, celule ]
250
- Productivitatea orară de exploatare
3600
𝑄 = ∗ 𝑘 [u/h]
𝑒 𝑇𝑐 𝑡
𝑄𝑒
= 124.74 ∗ 0.6 = 17.31 [u/h]
3600
Tc reprezintă durata medie a unui ciclu de funcționare, în s;
kT – coeficient de utilizare în timp a mașinii; în cazul unei exploatări normale
𝑘𝑇 = 0,7
𝑙 𝑣 𝐻𝑚𝑒𝑑 +
𝑇
𝑡 = 1,9 ( + ) + 2,65 [𝑠]
𝑐
𝑣 2𝑎 𝑣𝑅
0
Hmed reprezintă înălțimea medie de stivuire, în m;
t0 – durata de timp necesară pentru operațiile de preluare/așezare a încărcăturii
din/în stive sau mijloace de transport.
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" din BUCUREŞTI
FACULTATEA TRANSPORTURI
Departamentul Transporturi, trafic şi logistică
𝑡0 = 50 s.
200 5.55 1.645
𝑇 = 1,9 ( + ) + 2,65 + 40 [𝑠].
𝑐
5.55 2∗0.8 0.45
𝑇𝑐 = 124.74 [𝑠]
- Productivitatea maximă zilnică
𝑄𝑎
𝑄𝑚𝑎𝑥 = ∗𝑘
[u/h]
𝑧 𝑧 𝑛
- Numărul celulelor din stelaj
𝑁 𝐿𝑆 𝐻
+ 1] [celule, locuri]
𝐶𝑆 =[ ]⋅[
𝛥𝑥 𝛥𝑦
15 3.29
𝑁𝐶𝑆 = [ ] ⋅ [ + 1] = 45
1 1.1
𝑁𝐶𝑆 =45 [celule, locuri]
NCS – numărul locurilor (celulelor) de depozitare dintr-un sector;
LS – lungimea unui stelaj, în m; (Ls ≤ 20 m)
LS = 15 m
H – înălțimea maximă de stivuire (din caracteristicile tehnice ale stivuitorului), în m;
H = 3290 mm = 3.29 m
Δx şi Δy sunt dimensiunile unei celule de depozitare, în m.
Lungimea unei celule de depozitare Δx depinde de modul de preluare a paletei de către
stivuitor
𝛥𝑥 = 𝐿𝑃 + 2𝑒, [m]
dacă furca stivuitorului se introduce pe latura mare a paletei (LP = 1,2 m) şi respectiv
𝛥𝑥 = 𝑙𝑃 + 2𝑒, [m]
𝛥𝑥 = 0.8 + 0.2 = 1 𝑚
dacă furca stivuitorului se introduce în galeriile amplasate pe latura mică a paletei (lP = 0,8 m).
Înălțimea unei celule (distanța, pe verticală, dintre două nivele de stivuire) se determină cu
relaţia
𝛥𝑦 = ℎ𝑃 + 𝑒, [m]
𝛥𝑦 = 1 + 0.1 = 1.1 𝑚
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" din BUCUREŞTI
FACULTATEA TRANSPORTURI
Departamentul Transporturi, trafic şi logistică
unde hP reprezintă înălțimea unei palete încărcate, în mod obișnuit hP = 1,0 ÷ 1,5 m;
e – spațiu de siguranță de circa 0,1 m, necesar pentru o poziționare rapidă a paletelor pe
rafturile stelajului.
Se pune condiția ca Ls ≤ 20 m și raportul LD/lD ≤1,5
- Numărul blocurilor de stelaje:
𝐶𝑁𝐷
𝑁𝐵𝑆 =
�𝐶𝑆
𝑁𝐵𝑆 = 1664 = 36 𝑏𝑙𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑠𝑡𝑒𝑙𝑎𝑗𝑒 Tastați ecuația aici.
45
- Numărul de utilaje în parcul activ:
𝑄𝑎 ∗ 𝑘𝑛
𝑁𝑇1 = 2 𝑛𝑠 ∗ 𝑘𝑠 ∗ 𝑇𝑠 ∗ 𝑄𝑒
Unde ns – numărul schimburilor de
lucru
Ts – durata unui schimb de lucru [h]
𝑁𝐵𝑆
𝑁𝑇2 =
2
36
𝑁2 = = 18 utilaje in parcul activ
𝑇 2
2.2. Dimensionarea depozitului
Dimensiunile depozitului se determină în funcție de înălțimea de lucru a utilajelor ce
funcționează în cadrul său, H.
Numărul de celule se determină cu
relația: 𝐶
𝑁𝐷
𝑁𝐶𝑆 = 𝑁𝐵𝑆
𝑁𝐶𝑆 = 45 𝑐𝑒𝑙𝑢𝑙𝑒
- Numărul de niveluri se determină folosind relația:
𝐻𝑚𝑎𝑥
3.29
𝑁𝑣 = [ ]+1 =[ ] + 1 = 3 𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙𝑢𝑟𝑖
∆𝑧 1.1
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" din BUCUREŞTI
FACULTATEA TRANSPORTURI
Departamentul Transporturi, trafic şi logistică
- Numărul de celule pe nivel:
𝑁𝐶𝑆 45
𝑁 = = = 15 𝑐𝑒𝑙𝑢𝑙𝑒 𝑝𝑒 𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙
𝐶𝑉 𝑁𝑉 3
- Lățimea depozitului se determină utilizând relația:
𝑙𝐷 = 𝑙𝑐 ∗ 𝑁𝑇 + ∆𝑦 ∗ 𝑁𝐵𝑆 = 3.404 ∗ 11 + 1.1 ∗ 36 = 77.04𝑚 [m]
- Lungimea depozitului se determină utilizând relația:
𝐿𝐷 = 𝐿𝑠 + 2 ∗ 𝑙 𝑐
𝐿𝐷 = 15 + 2 ∗ 3.404 = 21.8m
lC reprezintă lăţimea minimă a calculatorului prin care se deplasează stivuitoarele în
interiorul clădirii.
Lățimea minimă a culoarelor de circulație se alege în funcție de AST4, așa cum s-a arătat în
capitolul II - curs, adică 𝑙𝐶 ≥ 𝐴𝑆𝑇4 [m] (se alege din specatalog)
Vederea din fata a depozitului (scara 1:1000)
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" din BUCUREŞTI
FACULTATEA TRANSPORTURI
Departamentul Transporturi, trafic şi logistică
Vedere de sus a depozitului (scara 1:1000)
2.3. Calculul numarului de utilaje
Numarul de utilaje cu actiune ciclică, dintr-un centru de distribuție/terminal se determină
cu relatia:
𝑞𝐻
𝑁𝑇𝐸 =
�𝑒
𝑁𝑇𝐸 = 68 = 4 𝑢𝑡𝑖𝑙𝑎𝑗𝑒
17
unde: qH –intensitatea maxima de manipulare intr-o ora,[u.i./h], ce se calculeaza cu relatia:
𝑞𝐻 = 2𝑄𝑎𝑘𝑛
𝑧𝑇𝐹
𝑞𝐻 = 2 ∗ 104000 ∗ 1.2
=68
250∗12
unde: TF –timpul zilnic de functionare,[h/zi]
Qe –productivitatea medie a unui ciclu de manipulare, [u/h],ce se calculeaza conform
relatiei:
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" din BUCUREŞTI
FACULTATEA TRANSPORTURI
Departamentul Transporturi, trafic şi logistică
3600
𝑄 = ∗ 𝑘 = 17 [u/h]
𝑒 𝑇𝑐 𝑡
iar Tc –durata unui ciclu de manipulare, [sec].
Nr. Crt. Denumire
1 Numărul de utilaje
Intensitatea maximă de
2
manipulare într-o oră
Productivitatea medie a unui ciclu
3
de manipulare
Calculul duratei ciclului de
manipulare pentru stivuitorul
Liebherr LRS 645
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" din BUCUREŞTI
FACULTATEA TRANSPORTURI
Departamentul Transporturi, trafic şi logistică
Tab.1 Suma duratelor operaţiilor pe care le executa untilajul
Nr. Timp Valoare
Crt Relaţie [s]
Operaţie(schiţă)
calcul
1 * 2
t1
2 * 2
t2
3 5
t3 H1/vR
4 * 4
t4
5 2.5
t5 H2/vRC
6 * 2
t6
7 8
t7 lAB/vD
8 t8 t8=t1 2
9 t9 t9=t3 5
10 t10 * 10
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" din BUCUREŞTI
FACULTATEA TRANSPORTURI
Departamentul Transporturi, trafic şi logistică
11 t11 t11=t5 2.5
12 t12 t12=t7 8
Tc 53
Notă: În tabelul de mai sus celulele în care este prezent simbolul * conţin timpii determinaţi prin
cronometrare.
Qe =(3600*0.8)/53=55 unitati/h
Unde:
Qe - reprezintă productivitatea orară;
kT - reprezintă coeficient de folosire a timpului de lucru, kT= 0.7;
Tc - reprezintă suma duratelor operațiilor elementare pe care le execută utilajul;
t1 - timpul pentru rotirea dispozitivului de prindere la 90o;
t2 - timpul pentru rotirea brațului cu unghiul γ în plan vertical astfel încât
dispozitivul de prindere să poată pătrunde usor în orificiile ovalizate ale piselor
de colț;
t3 - timpul de ridicare a dispozitivului de prindere la nivelul H1;
t4 - timpul de fixare a dispozitivului de prindere în orificiile ovalizate a piselor
de colț;
t5 - timpul de coborâre a dispozitivului de prindere cu încărcătură astfel încat
baza containerelor sa fie la 150 mm față de planul de rulare;
t6 - timpul consumat pentru rotirea sistemului de rame în plan vertical cu
unghiul γ;
t7 - timpul de deplasare a stivuitorului cu încărcătură de la locul de depozitare
până la locul de încărcare;
t8 - timpul pentru rotirea stivuitorului la 90o;
t9 - timpul de ridicare a dispozitivului de prindere cu încărcătură la
nivelul platformei vehiculului;
t10 - timpul de așezare a încărcături pe platforma vehiculului;
t11 - timpul de coborâre a dispozitivului de prindere fără
încărcătură; t12 - deplasarea stivuitorului in gol fără încărcătură de unde
se reia ciclul
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" din BUCUREŞTI
FACULTATEA TRANSPORTURI
Departamentul Transporturi, trafic şi logistică
Durata unui ciclu de manipulare se determină cu relaţia:
n
T C =ks ti secunde, unde:
i1
t i =duratele operaţiilor elementare din componenţa ciclului de lucru al maşinii.
d m 22 m
OPERAŢII:
1. Introducerea furcilor sub încărcătură:
t1 =7 s;
2. Rotirea in plan vertical al sistemului de rame cu unghiul
: t 2 =2 s;
3. Ridicarea unităţii la înălţimea H t :
𝐻1 0.08
𝑡3 = = = 0.17 𝑠
�
𝑟𝑐 0.45
H t - înălţimea de
transport
v rc - viteza de ridicare/coborâre
4. Rotirea utilajului pe un arc de curbă de 90 0 :
t 4 =7 s;
5. Timpul de deplasare a stivuitorului cu încărcătura:
𝑑𝑚𝑒𝑑 22
𝑡5 =
𝑣𝑑 = 5.55 = 3.96 𝑠
d med - distanţa medie calculată = 22m;
v d - viteza de deplasare cu încărcătură = 5.55m/s
6. Rotirea utilajului pe un arc de curbă de 900 :
t 6 = 5-10 s = 7 s;
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" din BUCUREŞTI
FACULTATEA TRANSPORTURI
Departamentul Transporturi, trafic şi logistică
7. Ridicarea unităţii la înălţimea de stivuire a mărfii:
𝐻𝑠 3.29
𝑡7 = = = 7.31𝑠
�
𝑟𝑐 00.45
H s - înălţimea de
ridicare
v rc - viteza de ridicare cu încărcătura
8. Rotirea in plan vertical a sistemului de rame cu unghiul
: t 8 = 2 s;
9. Coborârea furcilor fără încărcătură de la înălţimea de stivuire
: t 9 t 7 = 7s
10. Rotirea utilajului pe un arc de curbă de 90 0
: t10 = 5-10 s = 7 s;
11. Timpul de deplasare în stare goală a stivuitorului:
𝑡5 = 𝑡11=3.96𝑠
v DG - viteza de deplasare fără încărcătură, m/s
T C =ks
t
i i1
T C =1*(7+2+0.17+7+3.96+7+7.31+2+7+7+3.96) = 54.4s
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" din BUCUREŞTI
FACULTATEA TRANSPORTURI
Departamentul Transporturi, trafic şi logistică
3. Realizați desenele la scara ale unităților de încărcătură și ale depozitului
Dimensionarea depozitului vedere 1
Dimensionarea depozitului vedere 2