§.- PRECIZIA FORME] MACROGEOMETRICE A SUPRAFETEI $1 PROFILULUI PIESEI In acest capitol vor fi analizate componentele Ey3 si gp ale erorii totale de prelucrare gi, implicit, ale preciziei de prelucrare, asa cum au fost ele definite in cap, 1. Tn general, precizia formei geometrice se tratezé macrogemetric, dac& 5280 gi microgeometric, dacd 5x00, unde prin L s-a notat pasul abaterii de forma geometrica. iar prin H - elongatia abaterii respective (FIG. 5.1.). FIG, 5.1. Pasut L $i elongatia H a abateril de forma geometrica. 53Stefan RUSU - “Tolerante si Control Dimensional — note de curs” 5.1.» Precizia forme! macrogeometrice a suprafefei piesei. Se definesc urmatoarele nofiuni preliminare : Sg -— suprafaja geometricdé (ideald) a piesei, a c&rei forma nominalé este data in desenul de executie gi (sau) in documentatia tehnologica, ea fiind consideratd fara abateri ; Sr - suprafafa realé a piesei, rezultaté in urma unui proces tehnologic oarecare gi Care separa piesa de mediul inconjurator ; Sef- suprafata efectivé a piesei, adicd suprafaja obtinuta in urma unui proces tehnologic oarecare gi sesizata printr-un proces de masurare ; urmare Sef conjine erorile de masurare ;1n consecin{é, cu cat erorile MAsurare Em —> 0, cu atat Sep + SR; cUM Em + 0, rezultd c& Sanu se poate cunoaste ; Sa- suprafafe adiacenté, avand urmatoarele propriet&ti : ° are forma geometric a suprafetei Sq ; * este tangentd la Sef ; . * este astfel pozitionata Incdt distanta dintre Ser si S4 are valoarea minima. Fie 0 pies tip placd in care trebuie executat alezajul D(Tp). Evident, suprafata geometrica este cilindrul Cg avand dimensiunea nominalé D. Datorita erorilor de instalare a piesei, a jocului transversal la intrarea burghiului in material, ca $i datorita fenomenului de expulzare de material la iegirea sculei din pies&, se admite c& cilindrul efectiv Cer are forma din FIG. 5.2. Acest cilindru efectiv admite o muttime de cilindri tangenti Cr, multime notaté prin Mer. Conform FIG. 5.2., cllindrul adiacent C4 va fi acela pentru care este indeptinita inegalitatea : 54Stefan RUSU - “Tolerate si Control Dimensional — note de curs” Vi; sax st (Cay. Or} FIG. 5.2. - Cilindrut geometric, efectiv, tangent si adiacent pentru un alezaj intr-0 piesé tip placa. max dist { Cet, Ca} < max dist { Cer, Cr) (6.4) pentru orice Cp € Atcy. Abaterea de la forma macrogeometric a supratetel piesei se defineste ca abatere a suprafe{ei efective Sep in raport cu suprafata adiacenté Sa. Cazul general il reprezinta abaterea de fa forma data a suprafetei piesei AFs definita prin distanta maxima a lui Ser fajd de S4, in limitele unei suprafete de referinté 2 care poate fi fie intreaga ‘suprafata examinata, fie numai o porfiune din aceasta, adica : AFs = max disty;{ Ser. Sa} (5.2) Observatio. In sistemul ISO, abaterea de la forma macrogeometricA a suprafefei piesei (sau, simpli, abatorea da forma a supratefef) se defineste ca abstere a formei suprafefef reale tat de forma suprafefei adiacente Ovoarece suprafata reala nu poate fi cunoscuta, -a preferat introducerea 55Stefan RUS ‘Tolerante si Control Dimensional - note de curs” definitiei de mai sus, cu atat mai mult cu c&t marimea abaterii de forma se exprima ca distanté maximé dintre suprafaja efectivé (deci, nu cea reala) si suprafafa adiacenta, Valoarea maxim adimsibild a abaterii AFs, din punct de vedere al functionalitatii suprafelei piesei se numeste abalere Jimité de forma, iar zona determinata de abaterile limita se numeste toleranta de fa forma daté a suprafefei TFs. Pentru ca piesa s& corespunda cerintelor sale functionale este necesar, dar nu gi suficient, ca: AFs s TFs (5.3.) . Cazurile particulare ale abaterii de la forma macrogeometric a suprafetei piesei sunt : * abaterea de /a cilindricitate (necilindricitatea), definita ca distanta maxima dintre suprafata efectiva gi cilindrul adiacent (FIG. 5.3.) gi ale c&rei forme simple sunt : forma conicé, forma butoi, forma ga $i forma curba ; » abaterea de Ja planeitate (neplaneitatea), definit’ ca distanja maximé dintre suprafata efectiva si planut adiacent, tn limitefe unei suprafete de referint’ (FIG. 5.4.) si avand, drept forme simple, concavitatea $i convexitatea. Observajie. Formele simple ale abaterii de la cilindrictate $i ale cele! deta planeitate vor fi exemplificate in cadrut lucréitilor aplicative. Simbolurile literale gi grafice ale abaterilor si tolerantelor de la forma macrogeometricA a Suprafetei piesei sunt date In TAG. 5.1. TABELUL 5.1. Tipul abaterii de Simbolul literal ai formé geometnca Abaterea de la forma datd a suprafetei AFs plesei Abaterea de la cilindricitate Abaterea de la planeitate Arp. AFL 56| Dimensional ~ urs” Cilindry adiacent Plan adiacent AFp Supratafa \ elective — Supratala efectiva FIG, 5.3.- Abaterea ae fa FIG. 5.4.- Abaterea de Ja planeitate. cilindricitate. 5.2.» Precizia formei macrogeometrice a profilului piesei. Fie 77 un plan de orientare dat care intersecteazd suprafata unei piese. Se definesc nofiunile preliminare : © profilul geometric Pg= SGN ; © profilutreal Pr= SRO ; © profilul efectiv Pes = Set NIT ; © profitul adiacent Pa=San7r . Toate proprietatile suprafetel de intersectie cu planul 77 se transmit gi asupra profilulul rezultat, De exemplu, Pa este profilul care are forma lui Pg, este tangent la Pey si este astfel pozitionat incat distanta maxima dintre Per $i P4 are valoarea minima. Abaterea de la forma macrogeometricé a profilului piesei se definesle ca abatere a profilulul etectiv Peg in raport cu profilul adiacent Pa. Analog & 5.1., cazul general 1 reprezinié abaterea de Ja forma daté a profilului piesei AFF definité prin ‘distanta 37Stefan RUSU ~“T Control Dimensi ~ maxima a lui Per fata de Pa, in limitele unei tungimi de referinfé ly: care poate fi fie ‘Intreaga lungime a profilului examinat, fie numai o portiune din aceasta, adicd : AFF = max disi;,. { Pet, Pa} (5.4) Observatia mentionata dupa relatia (5.2.) igi pastreaz& coeficientul de adevar $i aici. Valoarea maxim admisibilé a abaterii AFf, din punct de vedere al cerinjelor de functionalitate ale profilului piesei se numeste abatere limité de formé, lar zona determinata de abaterile timita se numeste foleranta de fa forma daté a profilului TFf. Pentru ca piesa s& corespund4 cerintelor sale functionale este necesar, dar nu $i suficient, ca : AFf s TFF (5.5.) Interpretarea geometric a conditiei (5.5.), conform FIG. §.5., este ca Pe $4 ia orice pozitie oarecare cu singura conditie ca nici un punct al profiluiui Per SA nu paraéseascd zona mérginité supe or de profilul Pa i, inferior, de infaguratoarea fa cercurilor de diametru TFF tangente la Pa. FIG. 5.5.- Interpretarea georetricé a conditie/ de functionalitate din punct de vedere al preciziei de forma macrogeometricé a profitului piesel. 58Stefan RUSU ~ “Tolerante si Control Dimensional ~ note de curs” Cazurile particulare ale abaterii de la forma macrogeometrica a profilului piesei sunt : « abaterea de /a circularitate (necircularitatea), definité ca distanja maxima dintre profilul efectiv si cercul adiacent (FIG. 5.6.) gi ale cArei forme simple sunt ovalitatea i poligonalitatea ; * abaterea de Ja rectifinitate (nerectilinitatea), definité ca distanta maxima dintre profilul efectiv gi dreapta adiacenta, in limitele. unei lungimi de referint& (FIG. 5.7.) si avand, drept forme simple, concavitatea si convexitatea. Observefie. Formele simple ale abaterii de la circularitate gi ale celei dela rectilinitate vor fi exemplificate in cadrul lucrarilor aplicative. Cere adiacent Dreapte Profital adiacenta efectiv AFr Z Profit efectiv FIG. 5.6.- Abaterea de la circulantate. FG. 5.7.- Absterea de ta rectilinitate. Simbolurile literale gi grafice ale abaterilor si folerantelor de la forma macrogeometrica a profilului piesei sunt date in TAB, 5.2. Qbservafil: 1) Tolerantele de form& macrogeometrica ale suprafetei gi profilului piesei se prescriu In documentatia tehnologica in constructia de magini numai daca limitarea abaterilor de form& aferente este necesard pentru asigurarea calitatii_piesei (functionalitate, _interschimbabilitate, asamblabilitate etc.). De regula, in asemenea situatii m&rimea Zonelor ce definesc tolerantele de forma TFs si TFf reprezinta sub 25...50% din mArimea tolerantelor dimensionaie ale suprafetelor conjugate. In cazul In care nu se prescriu tolerante de forma, abaterea de la forma macrogeometrica respectivi se considera inclusd in campul de toleran{é la dimensiuni. 2) 59Stefan RUSU = “Tolerwnte si Controt Dimensional — note de curs” TABELUL 5.2. Tipul abateri’ de Simbolal eral al forma geometricé abateri de forma ‘Abaterea de la forma daté a profilului pieset Abaterea de la circularitate Abaterea de la rectilinitate 5.3.- Ondulatia suprafetei. Ondulatia suprafetei reprezint 0 abatere de forma geometric cu un caracter mixt, macro gi microgeometric gi avand aspectul unor unde sau abateri periodice ale suprafetei prelucrate, dezvoltate atat in directia migcArii principale de agchiere (MPA), ct si in directia migcarii de avans (MA), ca In FIG. 5.8. Cauzele aparitiei ondulatiei suprafetei sunt : > neuniformitatea periodicé a adaosului de prelucrare ; >» neomogenitatea proprietafilor fizico-mecanice ale stratului de agchiere ale suprafefelor pieselor dintr-un acelasi lot de fabricafie ; > variatia periodicé a forte; de agchiere, atét datorité dinamicii specifice agchieri, ct gi datorita vibrafiilor relative sculé-pies4, in timpul protucrérii : > existenfa unor ondulafii ale ghidajelor maginiiunelte ; > posibilele abater! geometrice de profil, cu caracter periodic, ale tigurilor sculei agchietoare.=> «way FIG, 5.8.- Ondulatia suprafefel. in FIG. 5.8, 5-2 notat prin Lp, £s — pasul abaterii periodice de forma (ondulailiei) dupa directia (MPA), respectiy dupa directia (MA) gsi prin Hp, Hs — elongatiile acestor ondulatii, corespunzator celor doua directii amintite. Avem ceea ce evidentiazd caracterul mixt, amintit, al ondulajiei suprafefei Pentru evaluarea cantitativa a ondulatiei suprafetei se procedeazé astfel (FIG 6.9.) : a) se defineste /inia centralé a profilului efectiv ca find linia ce are forma profilului geometric gi este astfel pozitionata incat : ZAWQ=L AG (66) unde Ais) reprezinta arile din FIG. 5.9. aflate deasupra liniei centrale (arile umibrite corespund ,pfinului de material”), iar Aj.) reprezinta ariile din aceeagi 6Stefi RUSU ~ “Toleranye si Control Dimensional — note de curs” FIG. 5.9. pozitionate dedesubtul liniei centrale (ariile umbrite corespund ,golului de material") : b) pe linia centrala se aleg cinci segmente de lungimi egale fw1 a5 hws, astfel determinate incat in interiorul fiecdrui segment sd fie interceptat un maxim gi un minim local al ondulatiei suprafetei ; ¢) se masoara adancimile fiecdrei ondulati interceptate W...., WS: d) se caiculeaza adancimea medie a ondulatiei suprafetei data de : 415 Wms aw (8.7) LUNIA CENTRALA Ay) Ay FAG. 5,9,- Evaluarea cantitativ a ondulafici supratefei. Pe baza valorilor Wm S@ pot defini clase de precizie ale ondutatiel suprafetei. De pilda, jin unele standarde sunt introduse 12 clase de precizio, cea mai fina find clasa la, pentru care Wm = 0,1 (1m, iar cea mai pufin precisa este clasa a Xil-a, la care wm = 200 jum. Consecinjele cele mai importante ale existentei ondulafiei suprafetel asupra functionalitati justajelor sunt + influen{eaz4 comportarea ajustajelor deoarece determina jocuri si strangeri neuniforme in diferite sectiuni transversale ale Imbin&rif mecanice ; 62Stefan RUSU ~ “Tolerante si Control Dimensional - note de curs" * conduce la micgorarea durabilitatii in funcfionare a ajustajelor, inclusiv a fiabilitayi si capabilitatii acestora ; + influenteaza conditille de circulatie a lubrifiantului sau condifiile de etangeitate a imbinarit ; « favorizeaz& uzura neuniforma pe suprafetele conjugate ale ajustajulut si, in anumite conditii, poate favoriza griparea imbinarli mecanice INTREBARI $i TESTE DE VERIFICARE : 1) Definiti suprafata goometricd $i reala. 2). Definiti suprafata ofectiva si adiacenté. Exemplificati. 3) Cand se consiterd cd 0 abatere de forma este macrogeometricé si cind este microgeometric& ? Definiti abaterea de la forma macrogeomotricé a suprafetei piesel si precizati cazul general al acestei abater. 5) dntroduceti notiunea de tolerant de fa forma data a suprafefei si enuntati cerinta de functionalitate @ piesei din punct de vedere al preciziei de forma macrogeometricé a suprafetei. 6) Mentionati cazurile pasticulare ale abaterti de ta forma dalé a suprafefei $i precizafi formele simple ale acestor cazuri. Recapitulali simbolurile literale $i grafice ale abateriior si toleranjelor de la forma macrogeometrica a supratefei piesei. 8) Definifi profilul geometric, profit reat, profilul efectiv $i profilul adtacent. 9) Introduceti notiunile de abatere de la forma data a profilulul $i toleranta de fa forma dats @ profilului si enuntati cerinta de functionalitate a piesel din punct de vedere al preciziei de forma macrogeometricS a profilulut 10) Expuneti interpretarea geometricé a cerinjei de funcfionalitate a piesei din punct de vedere al preciziel de form macrogeometric& a profilulul 11) Mentionafi cazurile particulare ale abaterii de la forma daté a profilului si precizafi formele. simple ale acestor cazur 12) Recapitulati simbolurile literale si grafice ale abaterilor si tolerantelor de la forma macrogeometric& a profilului piesel. 13) Cénd se prescriu toleranfele de forma macrogeometricé ale suprafetei si profilului piése/ in documentatia tehnolog’c8 in constructia de masini? Dacd ele nu sunt prescrise, care este interpretarea pe care trebule S& 0 dea inginerul tehnolog fa analiza desenelor de executio ale pieselor ? 14) Definiti ondulatia supratoel si precizafi-i specificitatea 15) Care sunt cauzela $i consecinfele ondulatiei suprafefol ? 16) Prin ce parametru se evalueazé centitativ ondulafia suprafetei ? Procizaji schita de evaluare $/ relatia de calcul al acestui parametru 4) 2 63