TEMA DE PROIECT

Să se proiecteze un ansamblu mecanic format dintr-o transmisie prin curele

trapezoidale și un reductor de turație cu roți dințate cilindrice cu dinți drepți, cu o singură
treaptă, care să lucreze în următoarele condiții:

• Durata de funcționare: 2 schimburi/zi;

• sarcini mari, șocuri;
• fără ventilație;
• temperatura de funcționare: 𝒕 = 𝟐𝟎𝟎℃;
• puterea la ieșire din reductor: 𝑵 = 𝟒 𝒌𝑾;
• turația la ieșirea din redactor: 𝒏 = 𝟔𝟎𝟎 𝒓𝒐𝒕/𝒎𝒊𝒏.
1. INTRODUCERE (REDUCTOARE CU ANGRENAJE CILINDRICE)
1.1. Reductoare cu o treaptă de reducere

Reductoarele cu o treaptă pot fi, în funcție de tipul angrenajului: cu roți dințate cilindrice cu
dinți drepți sau înclinați (anexa 1) [1].
Elementele reductorului sunt: carcasa, arborii de intrare / ieșire, roți dințate, lagăre, elemente
de etanșare, dispozitive de ungere, capace, indicator de nivel ulei, aerisitor, elemente pentru ridicare
/transport, dop de golire, organe de asamblare.
Carcasa reductorului are două component, corp și capac, montate între ele prin știfturi centrate
și șuruburi de fixare. Știfturile centrate asigură poziția corectă a capacului pe corpul reductorului. De
obicei, carcasa se obține prin turnare având nervuri de răcire și rigidizare. În cazul produselor
unicate/serii mici se pot prelucra și prin sudare. La carcasa sudată cresc cheltuielile cu manopera, dar
scad altele tehnologice. Pentru montarea reductorului pe utilaj/ fundație în corp sunt prelucrate găuri
pentru șuruburi de fixare. [1,3] Arborii sunt executați, în general, cu secțiune variabilă (în trepte). Ei
au dimensiuni, lungime/ diametru/capete (fusuri) standardizate. Penele transmit momentele de
torsiune. Pentru reduceri gabaritice arborele motor se execută din aceeași bucată / corp cu pinionul
conic/ cilindric/ melcat . [3, 10] Roțile dintate conice / cilindrice /melcate sunt asamblate pe arbori,
prin pene paralele. [10] Lagărele cu rostogolire, utilizează rulmenți cu bile / role. Uneori, la turații
reduse se pot utiliza lagăre de alunecare. Ungerea se face cu uleiul din reductor (baie de ulei) ori cu
unsori special. Jocurile din rulmenți se reglează cu capace ori piulițe speciale, în funcție de sistemul
de montaj. [3] Elementele de etanșare pot fi inele de pâslă și manșete de rotație cu buză de etanșare.
Dispozitivele de ungere pot fi ungătoare, canale, roti, lanț de ungere, etc.). [1, 10] Indicatorul nivelului
de ulei este sub forma unei tije cu nivele (minim / maxim) al uleiului, sau vizoare amplasate pe corp.
Unele indicatoare sunt construite pe principiul/ vaselor comunicante. [3] Elementele pentru ridicarea
/ transportul reductorului sunt sub formă de inele (ocheți) cu valori standardizate (metrologice).

1.2. Reductoare cu roți dințate cilindrice cu dinți drepți sau înclinați

Figurile 1.1 și 1.2 (anexa 1) prezintă variante constructive de reductoare, cu arbori verticali și
plan de separație orizontal. Ungerea se face prin barbotarea uleiului, asigurându-se atât lubrificația
angrenajului cât și a rulmenților [1, 3, 10].
În varianta din figura 1.3 capacele rulmenților sunt fixate în carcasă, fără a utiliza șuruburi de
prindere. Această soluție se aplică în cazul rulmenților radiali care nu necesită reglare axială. Forma
carcasei oferă tendința de reducere gabaritică prin practicarea unor canale (adâncituri) în corp, necesare
pentru reductorului pe fundație / utilaj prin șuruburi. Nivelul uleiului se verifică cu ajutorul unui dop
filetat plasat la înălțimea până la care trebuie să fie uleiul. Se toarnă uleiul în reductor până când începe
să curgă prin acest orificiu filetat după care se înșurubează dopul filetat [1, 3].

2
2. SCHEMA DE PRINCIPIU

Fig. 3.l. Schema de principiu [16, 19]

Notații:
• 𝑁𝑜 , puterea nominală a motorului electric de antrenare [𝑘𝑊];
• 𝑁𝑜𝑐 , puterea calculată necesară antrenării sistemului (rezultă din calcule, 𝑁𝑜𝑐 < 𝑁𝑜 );
• 𝑛𝑜 , turația nominală a motorului electric de antrenare [rot/min];
• 𝑁, puterea de ieșire din reductor [𝑘𝑊];
• 𝑛, turația la ieșire din reductor [𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛];
• 𝑖𝐶𝑇 , raportul de transmiterea prin curele trapezoidale (rezultă din calcule);
• 𝑖𝑅𝐷 , raportul de transmiterea prin roți dințate se adoptă conform STAS 6012-68;
• 𝑖𝑔 , raportul de transmitere global (𝑖𝑔 = 𝑖𝐶𝑇 ⋅ 𝑖𝑅𝐷 );
• 𝐶𝑇 , randamentul transmisiei prin curele trapezoidale (𝐶𝑇 = 0.86 ÷ 0.92);
• 𝑅𝐷 , randamentul transmisiei prin roți dințate (𝑅𝐷 = 0.92 ÷ 0.95);
• 𝐿 , randamentul lagărelor cu rulmenți (𝐿 = 0,99 ÷ 0,995);
• 𝑔 , randamentul global: 𝑔 = 2𝐿 ⋅ 𝑅𝐷 .

3
3. ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC DE ANTRENARE

Randamentul global 𝑔 se calculează cu relația:

𝐿𝑢 𝑁⋅𝑡
𝑔 = =
𝐿𝑐 𝑁𝑜𝑐 ⋅ 𝑡

𝑁
𝑔 = (3.1)
𝑁𝑜𝑐

Puterea necesară antrenării materialului 𝑁𝑜𝑐 rezultă:

𝑁 𝑁
𝑁𝑜𝑐 = =
𝑔  ⋅ ( )2 ⋅  (3.2)
𝐶𝑇 𝐿 𝑅𝐷

Se adoptă valorile minime pentru randamente: 𝐶𝑇 = 0.86; 𝐿 = 0.99; 𝑅𝐷 = 0.92.
4
𝑁𝑜𝑐 = = 5.16 𝑘𝑊
0.86 ⋅ 0.992 ⋅ 0.92
Din catalog se alege 𝑁𝑜 ≥ 𝑁𝑜𝑐 . Deci, 8 𝑘𝑊 și turația corespunzătoare 𝑛𝑜 = 2500 𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛. Perechea
𝑁𝑜 = 8 𝑘𝑊 și 𝑛𝑜 = 2500 𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛 conduce la alegerea unui motor asincron trifazat cu rotorul în scurt
𝑀𝑚 𝑀𝑝 𝐼𝑝
circuit tip ASI 220S cu următoarele caracteristici tehnice:  = 87.5%; = 2.2; 𝑀 = 1.5; 𝐼 = 6.7;
𝑀𝑛 𝑛 𝑛
cos 𝜑 = 0.86; masa aproximativă 𝑚 = 114 𝑘𝑔.

Dimensiunile [mm]: 𝐴 = 357; 𝐴𝐴 = 80; 𝐴𝐵 = 288; 𝐴𝐶 = 220; 𝐴𝐷 = 437; 𝐵 = 253;

𝐵𝐴 = 85; 𝐵𝐵 = 304; 𝐶 = 145; 𝐷 = 54; 𝐸 = 110; 𝐹 = 10; 𝐺 = 58; 𝐺𝐴 = 48; 𝐻 = 220;
𝐻𝐴 = 35; 𝐻𝐶 = 320; 𝐻𝐷 = 511; 𝐾 = 22; 𝐿 = 762.

4
4. STABILIREA RAPORTELOR DE TRANSMITERE

Raportul de transmitere global 𝑖𝑔 se calculează cu relația:

𝑁0
𝑛𝑜 − 100 ⋅ 𝑛𝑜
𝑖𝑔 = (4.1)
𝑛
Înlocuind valorile cunoscute se obține:
8
2500 − 100 ⋅ 2500
𝑖𝑔 = = 3.83
600
Din relația:
𝑖𝑔 = 𝑖𝐶𝑇 ⋅ 𝑖𝑅𝐷 (4.2)
Rezultă:
𝑖𝑔
𝑖𝐶𝑇 = (4.3)
𝑖𝑅𝐷

Din STAS 6012 – 68 se alege 𝑖𝑅𝐷 = 2.12.

Înlocuind în relația (4.3) se obține:
3.83
𝑖𝐶𝑇 = = 1.81
2.12

5
5. PROIECTAREA TRANSMISIEI PRIN CURELE TRAPEZOIDALE
5.1. Generalități

Elementele geometrice ale unei transmisii prin curele trapezoidale sunt prezentate în fig.5.1.

Fig. 5.l. Elementele geometrice ale unui transmisii prin curele [2]

Notațiile din figura 6.1 au următoarea semnificație:

• 𝑂1,2 , centrele roților de curea;
• 𝐴, distanța între axe;
• 𝐷1,2 , distanțele roților;
• 𝜛1,2, vitezele unghiulare ale roților;
• 𝛽1,2, unghiuri de uniformare a curelei pe roți;
• 𝛾, unghiul dintre ramurile curelei;
• 1,2, ramura antrenată/motoare ale curelei.

5.2. Calculul de proiectare transmisiei

Calculul de proiectare se face conform STAS 1 163-71.

Date de proiectare: conform datelor din tema de proiectare si a calculelor de la capitolele anterioare:
𝑃 = 𝑁𝑜 = 8 𝑘𝑊; 𝑛1 = 𝑛𝑜 = 2500 𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛; 𝑖12 = 𝑖𝐶𝑇 = 1.81.

1. Alegerea profilului curelei

Conform STAS 1163-71 [2] se alege curea SPZ cu 𝑙𝑝 = 8.5 𝑚𝑚; ℎ = 8 ± 0.5 𝑚𝑚; 𝑏(𝑚𝑎𝑥) =
2𝑚𝑚; 𝛼 = 40° ± 1° [2].

6
 2. Diametrul de calcul al roții motoare
𝐷𝑝𝑚𝑖𝑛 = 125

3. Diametrul de calcul al roții conduse

𝐷𝑝2 = 𝑖𝐶𝑇 ⋅ 𝐷𝑝1 = 1.81 ⋅ 125 (5.1)

𝐷𝑝2 = 226 𝑚𝑚

4. Viteza periferică a curelei

𝜋 ⋅ 𝐷𝑝1 ⋅ 𝑛0 𝜋 ⋅ 125 ⋅ 2500
𝑉= = (5.2)
60 ⋅ 1000 60 ⋅ 1000
𝑉 = 16.36 𝑚/𝑠

5. Distanța axială
0.75 ⋅ (𝐷𝑝1 + 𝐷𝑝2 ) < 𝐴 < 2 ⋅ (𝐷𝑝1 + 𝐷𝑝2 ) (5.3)

După înlocuiri rezultă:

263.25 < 𝐴 < 702

Se adoptă:
𝐴 = 450 𝑚𝑚

6. Unghiul dintre ramurile curelei

7
 𝐷𝑝2 − 𝐷𝑝1 𝐷𝑝2 − 𝐷𝑝1
𝛾 = 2 ⋅ 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 [𝑟𝑎𝑑] ≈ 57 [°] = 13° (5.4)
2𝐴 𝐴

7. Unghiurile de infasurare
Pe roata de curea motoare: 𝛽1 = 180° − 𝛾 = 167°
Pe roata de curea condusa: 𝛽2 = 180° + 𝛾 = 193°

8. Lungimea primită a curelei

2
𝐷𝑝1 + 𝐷𝑝2 (𝐷𝑝2 − 𝐷𝑝1 )
𝐿𝑝 = 2 ⋅ 𝐴 + 𝜋 ⋅ + = 1456.74 𝑚𝑚 (5.5)
2 4𝐴
Se adoptă 𝐿𝑝 = 1500 𝑚𝑚

9. Recalcularea distantei dintre axe

2 2 (5.6)
𝐴 = 0.25 ⋅ [𝐿𝑝 − 𝜋 ⋅ 𝐷𝑝𝑚 + √(𝐿𝑝 − 𝜋 ⋅ 𝐷𝑝𝑚 ) − 2 ⋅ (𝐷𝑝2 − 𝐷𝑝1 ) ]

𝐷𝑝1 + 𝐷𝑝2 125 + 226

𝐷𝑝𝑚 = = = 175.5 𝑚𝑚
2 2
Rezulta:
𝐴 = 0.25 ⋅ [1500 − 𝜋 ⋅ 175.5 + √(1500 − 𝜋 ⋅ 175.5)2 − 2 ⋅ (226 − 125)2 ]
𝐴 = 0.25 ⋅ (1500 − 551.35 + 937.84) = 471.62 𝑚𝑚

10. Frecvența încovoierilor

𝑉 (5.7)
𝑓 = 103 ⋅ = 10.9
𝐿𝑝

11. Numarul preliminar de curele

𝑐𝑓 ⋅ 𝑁0
𝑍𝑝 = (5.8)
𝑐𝐿 ⋅ 𝑐𝛽 ⋅ 𝑁

• 𝑐𝛽 , coeficient de înfășurare; conform tabelului 10.9, pagina 703, 𝑐𝛽 = 0.948;

• 𝑐𝐿 = 0.96 − 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑙𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑒;
• 𝑐𝑓 = 1.2 − 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟𝑒.

Înlocuind valoric în relația de mai sus se obține:

𝑍𝑝 = 2.64 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑙𝑒

Numărul real de curele este dat de relația:

𝑍𝑃
𝑧= (5.9)
𝑐𝑧

• 𝑐𝑧 este coeficientul numărului de curele. Din STAS 1163-71 𝑐𝑧 = 0.95.

Înlocuind în relația (5.9) se obține:

8
 𝑧 = 2.79

Se adoptă 𝑧 = 3 curele.

12. Forța periferică

𝑁0
𝐹𝑢 = 102 ⋅ = 489 𝑁 (5.10)
𝑉

13. Reacțiunea pe arbori

𝑇𝑎 = 1.2 ⋅ 𝐹𝑢 = 586.8 𝑁 (5.11)

14. Cotele de modificare a distanței axiale

𝑥 ≥ 0.03𝐿𝑝 – cota necesară întinderii curelei;
𝑦 ≥ 0.015𝐿𝑝 – cota necesară schimbării / montării curelei.

Rezultă:
𝑥 ≥ 41.82 𝑚𝑚; se adoptă 𝑥 = 42 𝑚𝑚;
𝑦 ≥ 20.91 𝑚𝑚; se adoptă 𝑦 = 21 𝑚𝑚.

5.3. Proiectarea roților de curea

Conform STAS 1162-67, tabelul 1, pagina 93 [20], dimensiunile și abaterile limită ale secțiunilor
roților se stabilesc conform figurii l, pagina 93 [20] și tabelul 2, pagina 94 [20]: 𝑙𝑝 = 8.5 𝑚𝑚; 𝑛𝑚𝑖𝑛 =
2.5 𝑚𝑚; 𝑚𝑚𝑖𝑛 = 9 𝑚𝑚; 𝑓 = 8 ± 1 𝑚𝑚; 𝑒 = 12 ± 0.3; 𝛼 = 38° ± 1 / 34° ± 1; 𝑟 = 0.5 𝑚𝑚;
diferența dintre înălțimile efective 𝑛 în același plan axial, 𝑛 = 0.2 [20].

Simbolurile dimensiunilor din fig. 6.2 au următoarele semnificații [25]:

• 𝐵, lățimea totală a roții, 𝐵 = (𝑧 − 1)𝑒 + 2𝑓;
• 𝑙𝑝, lățimea primitivă a canalului;
• 𝑛𝑚𝑖𝑛 , înălțimea canalului deasupra linii primitive;
• 𝑚𝑚𝑖𝑛 , adâncimea canalului sub linia primitivă;
• 𝑓, distanța dintre axa secțiunii canalului extern și marginea vecină a roții;
• 𝑒, distanța dintre axele secțiunii la două canale vecine;
• 𝛼, unghiul canalului;
• 𝑟, raza de rostogolire a marginii canalului;
• 𝐷𝑝 , diametrul primitiv al roții de curea;
• 𝐷𝑒 , diametrul exterior al roții, 𝐷𝑒 = 𝐷𝑝 + 2𝑛;
• Abaterile limită ale dimensiunii 𝑒 sunt valabile pentru distanța dintre axele secțiunilor oricăror
două canale ale roții de curea (consecutive sau neconsecutive);
• Dimensiunile necuprinse în fig.1, pagina 93 [20] și tabelul 2, pagina 94 [20] se stabilesc prin
documentația de execuție.

9
Fig. 5.2. Dimensiunile canalelor roților de curea [20]

10