Colegiul Naţional Spiru Haret cu clase V – XII

Bucureşti, Str. Italiană, nr. 17, Sector 2

Tel/Fax: 004-01-[Link]; Tel: 004-01-[Link]
e-mail: haretiana@[Link]

PROGRAMA ŞCOLARĂ
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA a X-a
TRANSFER 2017

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor

în diferite situaţii de comunicare
1.1. Identificarea particularităților și a funcțiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri
de texte:
- limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic,
argou, jargon,
- expresivitatea în limbajul comun şi în limbajul poetic;
- valori stilistice ale unor categorii morfosintactice.
1.2. Receptarea adecvată a sensului unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise
sens denotativ şi sensuri conotative;
- cunoaşterea sensului corect al cuvintelor (în special al neologismelor)
- elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea (canalul, codul, contextul);
- mesaje din domeniul audiovizualului;
- citirea graficelor, a schemelor sau a tabelelor sinoptice, a altor documente specifice domeniilor
cunoașterii. (calităţile generale şi particulare ale stilului: claritate, proprietate, concizie, precizie,
puritate, corectitudine, variaţie stilistică, simetrie, naturaleţe, cursivitate, eufonie.)

1.4. Redactarea unor compoziţii despre textele studiate şi alcătuirea unor texte funcţionale sau a unor
proiecte
- analiză, comentariu, eseu structurat şi eseu liber;

2. Folosirea instrumentelor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor

texte literare şi nonliterare

2.1. Analiza principalelor componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice textului

narativ
- particularităţi ale construcţiei subiectului în textele narative studiate;
- particularităţi ale compoziţiei în textele narative studiate (incipit, final, episoade /secvenţe
narative, tehnici narative);
- construcţia personajelor;
- modalităţi de caracterizare a personajului; tipuri de personaje;
- instanţele comunicării în textul narativ;
- tipuri de perspectivă narativă;
- specii epice: basm cult, nuvelă, roman;
- registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului;
- stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber;
- momente ale evoluţiei prozei în literatura română.

2.2. Identificarea şi analiza principalelor componente de structură şi de limbaj specifice textului

dramatic
- particularităţi ale construcţiei subiectului în textul dramatic;
- particularităţi ale compoziţiei textului dramatic;
- modalităţi de caracterizare a personajelor;
- registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului;
- specii dramatice: comedia;
- momente ale evoluţiei dramaturgiei (creaţie dramatică şi spectacol) în cultura română.

2.3. Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul poetic

- titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă (motiv poetic, laitmotiv);
- figuri semantice (tropi);
- elemente de prozodie;
- poezie epică, poezie lirică instanţele comunicării în textul poetic;
- momente ale evoluţiei poeziei în literatura română.

2.4. Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare studiate
- temă şi viziune despre lume;
- sensuri multiple ale textelor literare.

3. Argumentarea în scris sau oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

3.1. Identificarea structurilor argumentative în vederea sesizării logicii şi a coerenţei mesajului

- structuri şi tehnici argumentative în texte literare şi nonliterare, scrise sau orale (consolidare);
- logica şi coerenţa textului.

3.2. Compararea unor argumente diferite pentru formularea judecăţilor proprii

- interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istoria literară, în cronici de
spectacol.

3.3. Elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate
- tehnici de argumentare;
- verbe evaluative, adverbe de mod / predicative ca mărci ale subiectivităţii evaluative; cuvinte cu
rol argumentativ; structuri sintactice în argumentare;
- tipuri de texte: eseu, comentariu, analiză.

I. LITERATURĂ

1. Receptarea textelor literare

1.1. Lectura textelor literare
A. Lectura prozei narative: înţelegere şi interpretare
Proză scurtă - cel puţin 2/**3 texte: un basm cult, o nuvelă, **o povestire.
Roman - 1 text, reprezentativ pentru aspectele esenţiale ale genului şi ale evoluţiei acestuia:
acţiune şi personaje; perspectivă narativă; tehnici narative, stil, expresivitate.
Evoluţia prozei în literatura română: repere istorice şi actualitate.
B. Lectura poeziei
Se vor studia minimum 3 texte poetice, care să ilustreze aspecte specifice şi diferite ale genului
şi ale evoluţiei acestuia: poezie epică, poezie lirică; instanţele comunicării în textele poetice;
sugestie şi ambiguitate; diversitate prozodică etc.
Evoluţia poeziei în literatura română: repere istorice şi actualitate.

II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE

1. Producerea mesajelor scrise

1.2. Exprimarea scrisă
Elevii vor redacta următoarele tipuri de texte:
- rezumat, caracterizare de personaj, eseu structurat şi eseu liber (actualizare), comentariu,
analiză,
1.3. Niveluri de constituire a mesajului în comunicarea scrisă
fonetic, ortografic şi de punctuaţie
- pronunţarea corectă (pronunţarea şi scrierea corectă a numelor proprii, evitarea pronunţiilor
hipercorecte);
- pronunţarea nuanţată (ton, pauză, intonaţie);
- norme ortografice şi de punctuaţie;
morfosintactic
- folosirea corectă a formelor flexionare (forme flexionare ale verbului, adjective fără grade de
comparaţie, numerale etc.);
- utilizarea corectă a elementelor de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume relative etc.);
lexico-semantic
- utilizarea corectă şi adecvată a sensurilor pe care le au cuvintele în context (mai ales
neologismele);
- utilizarea variantelor lexicale literare;
- utilizarea corectă a unităţilor frazeologice;
- etimologia populară, hipercorectitudinea;
- sens denotativ, sensuri conotative;
stilistico-textual
- stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare;
- limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic;
argou, jargon;
- stil direct şi stil indirect, stil indirect liber;
- **calităţile generale şi particulare ale stilului: claritate, proprietate, precizie, puritate,
corectitudine, variaţie stilistică, simetrie, naturaleţe, cursivitate, eufonie;
- **tipuri de frazare în funcţie de tipul de text (concizie, prolixitate, organizarea discursului prin
parataxă sau prin hipotaxă etc.);
nonverbal şi paraverbal
- rolul elementelor nonverbale şi paraverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică,
spaţiul dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc.

2. Receptarea diverselor tipuri de mesaje

2.1. Niveluri ale receptării
fonetic, ortografic şi de punctuaţie
- dificultăţi de înţelegere a mesajului cauzate de forme incorecte de pronunţare;
- rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise;
morfosintactic
- ambiguităţi morfosintactice care îngreunează înţelegerea mesajului;
- valori stilistice ale unor categorii morfosintactice;
lexico-semantic
- înţelegerea sensului cuvintelor în context;
- câmpurile semantice şi rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise şi orale;
stilistico-textual
- rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice;
- rolul elementelor arhaice şi regionale în receptarea mesajelor;
- receptarea în funcţie de tipurile de texte (ficţionale şi nonficţionale);
- receptarea în raport cu genurile şi speciile literare în care se încadrează textele respective;
- interpretarea semnificaţiilor textelor studiate;
- tipuri de texte şi structura acestora: textul narativ, textul poetic, textul dramatic; diverse texte de
tip funcţional; textul argumentativ;
nonverbal şi paraverbal
- influenţa elementelor nonverbale şi paraverbale asupra înţelegerii mesajului oral.