Ghicitori despre flori

Am în curte un stejar Farmecă pe fiecare. Cocoţate sus, pe sfori,

Cu vâ rf roşu ca de jar ! (Macul) Noaptea ne ascundem faţa,
(Bujorul) Şi când ne trezim în zori,
  Ban de aur colorat, Spunem: Bună dimineaţa!
Cupe albe, parfumate Cu pene înconjurat, (Zorelele)
Pe un lujer aşezate Îl puteţi ghici îndată,
Dacă le vei mirosi Că are nume de fată !
Nasul ţi-l vei gă lbeni. (Margareta)
(Crinul)  
  Mă gă seşti în poieniţă ,
Japonezul o-ndră geşte, Pe cîmp şi în gră diniţă ;
Româ nul cu drag o creşte, Şi să ştiţi sâ nt bun la toate.
Fiindcă iernii îi zâ mbeşte. Dau la oameni să nă tate.
(Crizantema)  (Muşeţel)
 
Ziua câ t este de mare E o floare-nmiresmată
Stă tot cu faţa la soare Cu-o legendă -ndelungată
De la pă lă ria ei De Narcis ne aminteşte
Poţi s-aduni ulei câ t vrei. Şi de Paşti ea infloreşte.
(Floarea soarelui) (Narcisa)

Stau pe baltă ouă sparte, Floricea catifelată ,

Între frunze mari şi late! Seamă nă c-un chip de fată !
(Florile de nufăr) (Panseluţa)
 
Clopoţel mititel Ban de aur la-nceput,
Cine sună lin din el? Glob de puf când e trecut,
Nimeni! Nimeni! Suflă -n el să îl destrami
Numai vâ ntul, Şi-ai să afli mai mulţi bani.
Clă tinâ ndu-l, legă nâ ndu-l, (Păpădia)
Dă de veste-n toată ţara
Că soseşte primă vara. Dintre vâ rfuri verzi de să bii
(Ghiocelul) Ies liliachii coră bii!
(Stânjeneii - Irişii)
Cupe albe, sâ ngerii,  
Stau pe lujere înfipte, Violet şi parfumat
Parc-ar fi nişte fă clii! De iarnă s-a săturat.
Hei, ghiceşte-le, de le ştii! (Toporaşul)
(Lalelele)  
Colorat, catifelat,
Clopoţei mititei, Parfumat şi înfoiat,
Albi şi frumuşei, De spini este apă rat.
Pe o ră murică Care floare are gheare
Foarte subţirică Şi parfumul cel mai tare?
În râ nd aşezaţi, (Trandafirul)
Foarte parfumaţi.  
(Lăcrimioarele) Stele-albastre-n fir de iarbă ,
  Au doar a-nflorii treabă ,
Este-o floare parfumată Pâ lcuri mici pă durea-ncarcă ,
Într-un copac cocoţată Vremea lor iute-o să treacă .
Albă , mov sau rozulie (Viorelele)
Nume de animal ea poartă
Care-i floarea că utată ? Atrag roiuri de albine,
(Liliacul) Fluturaş pe ele vine,
  Cu flori multe, parfumate,
Ca o flacă ră apare Alb, bleu, roz sunt colorate.
Pe mirişti şi pe ogoare (Zambilele)
Cu ale sale petale  
   Balon dezumflat, Nu-i nici floare 
Ghicitori despre fructe Galben colorat,  In paduri si pe ogor
Are mustă cioară   Prin gradini si-n deal la vie
  Ş i se cheamă … Sta mereu intr-un picior.
Să vă spun o ghicitoare (Pară) (Ciuperca)
Despre ceva de mâ ncare:    
Crude sau puse la fiert Mică , mov şi ovală , Nu-i ca varza infoiata,
Se consumă ca desert, E la gust dulce-acrişoară . Dar e sora ei, gatita
Le doreşte orişicine Pentru gem e foarte bună. C-o rochita incretita. 
Că -s pline de vitamine. Sigur ştiţi, este o ... (Conopida)
(Fructele) (Prună)  
    Nu e carne, dar e grasa
Seamă nă cu-n castravete E zemoasă, parfumată Cocotata pe arac.
Dar e galbenă, nu-i verde. Ş i mereu e îmbră cată Numai toamna intra-n sac. 
Maimuţica de-ar avea Cu o hă inuţă pluşată. (Fasolea)
Toată ziua ar mânca. (Piersica)  
(Banana)   Rosu, lung si mustacios
  O minge portocalie Mai subtire ori mai gros,
Să o mă nâ nci te-mbie; Dulce, vitaminizat
E un fruct cu mulţi pistrui Din ţă ri calde e adusă Rege-i peste zarzavat. 
Roşie şi cu-un fes verzuiAcrişor şi Ş i-n fructieră este pusă . (Morcovul)
parfumat (Portocala)  
Cu zahă r şi cu frişcă   Ce-i rosu, mar nu-i;
El este mâ ncat. Ascuns în că maşă verde, Creste-n pamant, ceapa nu-i?
(Căpşuna) Miezul de foc nu se vede. (Sfecla)
  Câ nd mă nâ nci o feliuţă,  
Se coace vara la soare,Piersica-i Parcă sufli-n muzicuţă .  Soarele câ nd îl ză reşte,
sora mai [Link]ă şi (Pepenele) Pe dată se înroşeşte.
că rnoasa   O culegem vara toată
Face dulceaţa gustoasă .(Caisa) Multe bobiţe are, Tare-i bună în salată !
  Foarte dulci şi acrişoare. (Roşia)
Mingişioare roşioare Ş i din el vinul se face
Stră lucesc frumos la soare, Toamna, câ nd fructul se coace. Sade mandra-ntr-un picior,
Cu codiţele perechi, (Strugurele) Laudandu-se oricui, 
Să le pui după urechi.   Ca ea poarta-n al ei spate,
(Cireşe) Sunt biluţe visioare Camasi albe si verzui.
  Stră lucesc frumos la soare (Varza)
De culoare aurie Cu codiţele perechi  
E al toamnei fruct Să le pui după urechi. Ce buruiană câ nd o atingi 
Acrişor şi cum mult puf (Visinele) Îţi face numai bă şici?
Sigur ştiţi, e un ...   (Urzica)
(Gutui) Ghicitori despre legume  
   Intr-o cusca-s multi catei,
De vorbeşti de ea, pe dată Gura-ţi   Toti sunt albi şi rotofei,
lasă numai apă ;Galbenă şi Verde, roşu! Cine-mi eşti? Mama-i pune la mujdei. 
parfumataă Lung, subţire, gras ori dulce, Ia ghiciţi. Cine sunt ei ?
Bună e la citronadă ! Iute, (Usturoiul)
(Lămâia) Poţi să mi-l ghiceşti? Ghicitori despre insecte
  (Ardeiul)
Este un fruct acrişor, Are-un ac micut si fin,
Roşu, verde, gă lbior, În pă mâ nt pui unul, doi, Zboara lin din floare-n floare,
În poveste-i otră vit, Şi scoţi toamna muşuroi. Acul este cu venin
Ghiceşte fructul oprit! (Cartoful) Iar polenu-i pe picioare.
(Mărul)   (Albina)
  Avem o copilita
Cu multe rochite, Toata ziua leneveste
Patru fraţi stau într-o casă Cand o dezbracam, La albine locuieste.
Ş i de ploaie nu le pasă ! Din ochi lacrimam. (Bondar)
(Nuca. Miezul de nucă) (Ceapa)  
  Care gâ ză strică toare
Frunze n-are Apare în luna mai
Şi face pagubă mare, Ghicitori despre pasari Cavaler de la paradă
De ţipă copacii: "Vai"! Are coada câ t o spadă !
(Cărăbuşul)  Să -mi ghiciţi o ghicitoare: (Fazanul)
  Înaltă , cu lungi picioare,  
 Colorat e ca o floare, Pene negre pe-aripi are, Vine fuga pe că rare
Trupul fin si mic el are, Peste broaşte e mai mare! Culegâ nd la pietrişoare.
Zboara vara pe câ mpie, (Barza) (Găina)
Spuneti ce-ar putea sa fie.    
(Fluturele) gainusa pestritata Atunci câ nd sunt în ogradă
  Cu coada mereu ploata! Ga, ga, ga se iau la sfadă
Mică, dar voinică , (Bibilica) Iar câ nd sunt pe lâ ngă lac
În spate ridică   Baie întruna fac.
Sacul cu povară , E o babă supă rată (Gâştele)
Să -l ducă la moară. Şade-n scorbură uscată ,  
(Furnica) Are ochii de motan O leliţă certă reaţă
  Şi seamă nă c-un vultan! Multe câ ntece învaţă.
cine cânta toata vara (Bufniţa) Ea vorbeşte limbi vreo nouă
Prin fâ nete cu chitara?   Şi-umblă veşnic după ouă !
(Greierele) Vine "doctoru"-n pă dure (Gaiţa)
  Cu fes roş şi secure!  
 Iedul cu şase picioare (Ciocănitoarea)  Nu-i canar şi nici scatiu,
Vrea ca lanul să doboare! Cu veşmâ ntul auriu!
(Lăcusta) Că tre soare se avâ ntă (Grangurul)
  Dimineaţa-n zori şi cântă .  
E un mic aeroplan (Ciocârlia) Cenuşiu, cu alb stropit
Cu aripi de celofan!   Artist foarte iscusit!
(Libelula) Are mama o ulcea (Graurul)
Cu ceşcuţe lângă ea;  
Mici pitici cu felinare  Ceştile sunt toate vii, Zâ nă albă ca o vrajă
Umbla noaptea pe carare. Dră gă laşe, aurii! Lin pe apă ea pluteşte,
(Licurici) (Cloşca cu pui) Între trestii stă de strajă
    Şi în apă ea priveşte
Cavaler împintenat, Cine e? Cine-o ghiceşte?
Noi muncim vara intreaga, Sus, pe gard, stă cocoţat (Lebăda)
Sa o dam din casa afara, Ş i tot strigă prin vecini  
Ca-i urata si murdara! Că e şef peste gă ini!  Pasă re galbenă -n cioc,
(Musca) (Cocoşul) Fluieră un câ nt cu foc!
(Mierla)
Turma mica, tâ râ toare, Pă să rică elegantă ,  
Paste-n pomi, nu pe ogoare! Cu pieptar catifelat, Nu e mire, nici mireasă,
(Omizile) Coada-şi mişcă ziua toată Are trenă mă tă soasă
  Bă tâ nd tactul regulat! Cu bă nuţi frumoşi, verzui,
Gospodinei cand nu-i place (Codobatura) Hai ghiciţi numele lui!
Curatenie sa fie,   (Păunul)
In odaie el ii face Umbla mult prin lume   
Ditamai... tesatorie.  Si se tot striga pe nume. Sade "domnul" pe un banc
(Paianjenul) (cucul) Numa-n cizme si in frac
    (Pinguinul)
   Ce holbată şi sfioasă
Cine-i mic, mititel, Toată ziua şade-n casă ?  Mică, mică şi fricoasă
De te sperii de el? (Cucuveaua) Creşte cucul, nu se lasă !
(Puricele)   (Pitulicea)
  Am o pasare rotata  
Slabanog ca si o scama, Sta cu coada-nvolburata  Stă la noi necontenit
Unde pisca, lasa rana! Si te-alearga-n curtea toata. Şi cântă : "tivit! tivit!"
(Tantarul) (Curcanul) (Piţigoiul)
     
Pare-albina, dar nu prea, Zboară Stanca prin livadă  Duce veste
Fiindca-i lenesa si rea! Cu o daltă -n loc de coadă ! Ca-n poveste
(Viespea) (Coţofana sau ţarca) Şi oricui el ştie-a spune
 
Că e semnul pă cii-n lume.  Poartă -n spate o cetate Nu e cal, dar are coama
(Porumbelul) Şi din ea doar capu-l scoate! Si-i puternic fara seama,
  (Broasca ţestoasă) Il ghicesti usor cand vrei,
 Am o pă să rică -n sac,   Ca e scris pe banii mei!
Soţie de pitpalac!  Este un prieten bun, (Leul)
(Prepeliţa) El ma duce unde-i spun
  Cu capastru si cu sa Pare-a fi un şoricel
 Câ ntă reaţă delicată , Iarna-mi plimba sania. Însă are aripioare
Vraja-i seara ne desfată ! (Calul) Zboară noaptea-n chip şi fel
(Privighetoarea)   Purtâ nd numele de floare.
  Are coarne si barbita, (Liliacul)
 Ce moţată, dragii mei, Parul aspru si-o codita.  
A prins Creangă într-un tei? Ea pe pomi se catara, Se întinde şi se strâ nge
(Pupăza) Iedul drag îsi apara. Şi lacomă suge sâ nge!
  (Capra) (Lipitoarea)
 Cine are ciocul lat,    
Are mersul leganat,  Sprintena si delicata Cenusiu, cu ochi sticlosi
Se indreapta catre lac Se adapa-nfiorata ! Si cu coltii fiorosi
Si tot face mac, mac, mac. (Caprioara) Umbla-n haita prin padure
(Rata)   Si oite-ar vrea sa fure.
  Un prieten credincios, (Lupul)
 O să geată de că rbune Fara frica, bataios,
Zboară iute peste lume! Hotul frica de el are Animal cu chip de om
(Rândunica) Cand ii iese in carare. Topaie din pom in pom!
  Poti sa spui cum se numeste (Maimuta)
 Parcă -i un curcan golaş Cel ce curtea ti-o pazeste ?  
Şi fricos şi uriaş! (Cainele) Cu oile stâ na-mparte
(Struţul) Si cara desagi-n spate.
  Mandru si incoronat, (Magarul)
 Gheară -n cioc, gheară -n picioare Prin poieni este-mparat!  
Dă pră pă d prin zbură toare! (Cerbul)  Casa mare-si duce-n spate,
(Uliul) Pe talpici adevarate,
  Urias cu nasul mare Iar pe unde trece lasa
 Lacomă , gă lă gioasă Poarta oameni pe spinare! Fir de-argint si de matase
Ţopă ie pe lâ ngă casă ! (Elefantul) (Melcul)
(Vrabia)    
Ghicitori despre animale  Animal cu trup tarcat  Are lâ na lunga, creata,
Si cu git nemasurat! Paste iarba sus la stâ na
 Din gradina lui Mihai, (Girafa) S si-ti da cas si brâ nza buna.
De sub tufe de urzici   (Oaia)
A iesit un ghem de scai  Un pitic, cumplit duşman,  
Ca sa caute furnici. Zi şi noapte iese-n lan, O surcică argintie,
Ce sa fie oare, ghici? Roade spice, boabe fură Numa-n apă şade vie!
(Ariciul) În punguţele din gură ! (Peştele)
  (Hârciogul)  
Nu e peşte, nici vapor  Cine indrageste focul
Uriaşul mă rilor! Parcă -i câ ine uricios, Si-si spala mereu cojocul?
(Balena) Umblă mult cu capu-n jos, Toarce-ntr-una cu mult spor
  Cu cadavre se hră neşte, Fara furca si fuior.
 Vacă neagră , coarne late, Orişiunde le gă seşte! (Pisica)
Îndreptate mult în spate, (Hiena)
Vara umblă să se scalde   În noroi se tavaleste,
În mlaştini cu ape calde! Elefant scurt în picioare Cu porumb el se hraneste,
(Bivoliţa) Intră -n apă la ră coare! Are coada covrigel
  (Hipopotamul) Si la râ t are inel.
 Holbată , cu gura mare,   (Porcul)
Ca şi o lă custă sare. Lungi urechi, picioare lungi,  
(Broasca) Doar cu pusca il ajungi! Nu-i tractor, dar e în stare
  (Iepurele) Poieni, lunci, pă duri să are!
  (Porcul mistreţ)
 
Foarfeci are, Ghicitori despre obiecte  
Nu croieşte, Bunicutul de la tara
Cine-l ştie  Petale de flori micuţe, Are un prieten bun
Îl ghiceşte! Aşezate-n cutiuţe, Bate cu el multe cuie,
(Racul) Să putem picta cu ele Face gardul de la drum.
  Oameni, case, floricele. (Ciocanul)
 Nu e cerb, dar ţi se pare, (Acuarelele)  
Câ nd îl vezi din depă rtare!   Pă hă rel de oţel
(Renul) Harnic, mic si subtirel, Stă la gâ tul unui miel:
  Trage ata dupa el. Câ nd elevii vin de-acasă
 Burduhos, voinic si gras, (Acul) Îndată îi cheamă -n clasă !
Are-un corn infipt in nas !   (Clopoţelul)
(Rinocerul) Sunt rotundă sau pă trată  
  Ascut creionul îndată. Bucatica de carbune,
Curelusa rece, unsa (Ascuţitoarea) Cu vesmant de lemn,
Sub pamant sade ascunsa,   Pe hartie lasa urme
Iar atunci cand iese-afara  Ce dihanie ciudata, Scriind orice semn.
De-o privesti te infioara ! Cu gat lung si gura mare, (Creionul)
(Sarpele) A-nghitit, asa, deodata,
  Tot ce-i pulbere-n covoare? Cine urme albe lasă
Cenusiu si tare mic, (Aspiratorul)  Pe tabla neagră din clasă ?
El se teme de pisic.   (Creta)
Sta pitit, deoarece Câ nd e plin zboară ,
Se numeste. Câ nd e gol coboară ! Desi-i mic si subtirel
(Soarece) (Balonul) Toti se tem si fug de el.
    (Cutitul)
E un sarpe cu picioare,  Pe masă sau în tavan,  
Imi ghicesti ce nume are? Seara vezi un ghem bă lan! Subtirel si mititel,
(Soparla) (Becul) Joaca lumea dupa el.
    (Fluierul)
Nu-i pisica, nici motan,  Am doi frati  
E vargat si roscovan! Cu sfori legati Tortul, untul, salatica
(Tigrul) Si-n picioare incaltati. Le-a varat in el mamica,
  (Bocancii) Pare un dulap vopsit,
 In cojoc intors pe dos   Inauntru-i ger cumplit.
Mormaind morocanos, Nu sunt carte, dar am foi (Frigiderul)
Umbla pustnic prin padure Pregatite pentru voi  
Dupa miere, dupa mure. Cu linii sau patratele Ş arpe lung de cauciuc
(Ursul) Sa puteti scrie pe ele. Varsă apa unde-l duc!
(Caietul) (Furtunul)
Este mare, coarne are,     
Hranita bine e-n stare   Are pagini colorate, dar scrie in În pă dure nă scui,
Sa-ti dea lapte si smâ ntâ na, ea de toate. În pă dure crescui,
Brâ nza proaspata si buna. De vrei sa o citesti afli tot ce iti Acasă câ nd m-au adus
(Vaca) doresti. Slujitor casei m-au pus.
  (Cartea) (Gardul)
Rontaie nuci si alune
Sare gratioasa Am trup, dar n-am corp; Lumina prin ce trece
Coada-i e stufoasa Am gâ t, dar n-am cap; Si nu se opreste?
(Veverita) Am mâ neci, dar n-am mâ ini. (Geamul)
(Cămaşa)  
Cumetrita cea sireata  Care minge colorată
Vine-adesea prin vecini N-are maini si totusi bate, Toată lumea ne-o arată ?
Si-amatoare se arata Bate-ntruna zi si noapte. (Globul pământesc)
De a "cumpara" gaini. Sade oriunde l-ai pune  
(Vulpea) De-l privesti timpul iti spune. Deşi-i slabă , nu se-ndoaie
  (Ceasul) Şi cu dinţii strâ nge paie!
 cu coama si trup vargat (Grebla)
Pare un calut ciudat. Incarligat si-ntortocheat
Cine este, l-ati aflat ? Si de urechi e agatat. De-ai greşit, ia seama bine,
(Zebra) (Cercelul) Foloseşte-mă pe mine!
Foaia albă va ră mâ ne Chip de om, dar minte n-are
Ai grijă să scrii mai bine. Nici nu cere de mancare. Dacă -l uzi, el face spumă
(Guma de şters sau radiera) E indragita de copii Şi-ţi alunecă din mâ nă!
Ca le-aduce bucurii. (Săpunul)
Este groasa sau subtire (Papusa)
De o imbraci ea cald iti tine.   Două beţe, opt surcele,
(Haina) Care turtă afâ nată Te cobori şi urci pe ele!
  Este zilnic cumpă rată ? (Scara)
 De paza la poarta Se gă seşte-n orice casă
Cercelus cu toarta Şi-o servim felii la masă! Am picioare dar nu merg,
Agatat stingher (Pâinea) Oboseala o-nteleg.
De urechi de... fier. (Scaunul)
(Lacatul) Cine şade în ghiozdane,  
  Purtâ nd gume şi creioane?
Galbenă sau albă , (Penarul) Cu trei ochi
Pe-o aţă întinsă ,   În trei culori
E la gură -aprinsă. Cine are pene E atent la trecă tori
(Lumânarea) Si nu zboara? Şi-ţi arată
(Perna) Fă ră grai
Patru picioare are, Câ nd să treci
Sa le miste nu e-n stare. Eu sunt subtirica Şi când să stai.
(Masa) Dar tare voinica, (semaforul)
Frec dintii cu putere
Mâ nă lungă , mare, grea, Nu simti nici o durere Un castron cu gă urele
Ridică m ce vrem cu ea! Ca sa fie sanatosi, Trece fă ina prin ele!
(Macaraua) Albi si luminosi! (Sita)
(Periuta de dinti)
Am o mana fara oase,   Iarna toţi gră madă
Cand se rupe, o poti coase! Cine are dinti multi La tine venim,
(Manusa) Si nu poate musca? Vara dacă vine,
(Pieptenele) De tine fugim.
O fetiţă jucă uşă,   (Soba)
Mereu şade după uşă , Nu e pled şi nici perdea,
Numai câ nd e invitată , Noaptea stai ascuns sub ea! Zece sâ rme ordonate
Face camera curată! (Plapuma) Cu câ te zece bile colorate.
(Mătura) Fiecare copil ştie
  Sta in apa pan' la brau Că asta nu-i jucă rie!
E rotunda, colorata Si te trece peste rau. (Socotitoarea)
Si copiii nu-i rezista, (Podul)
Fara ea, ora de sport, Cum numiţi chipul sculptat
Ar fi ora cea mai trista. Şi pluşat şi vă rgat Pe un soclu aşezat?
(Mingea) Apa-ndată a zvâ ntat! (Statuia)
  (Prosopul)  
Pe că mă şi, haine, flanele   E facut de muncitori
Sunt bă nuţi cu gă urele! Ce n-are suflet Si traieste pe ogor;
(Nasturii) Si suflet fura? Toata ziua el munceste,
  (Pusca) Urla de te-nebuneste.
In zadar te uiti la mine   (Tractorul)
Ca te vezi numai pe tine. Spre stâ nga de-i suceşti nasul,  
(Oglinda) El îndată -ţi umple vasul! Formă de ciupercă are
  (Robinetul) Şi de ploaie ne apă ră .
Umbrelă mare, uşoară , (Umbrela)
Din avion se coboară! Ce lucru poate să ţină :
(Paraşuta) Zahă r, grâ u, mă lai, fă ină ? Si afara si in casa,
(Sacul) Ghici ce e?
(Usa)
Câ nd nu e zăpadă  
Ciuperca uscata Doarme în ogradă , O fetiţă
In cui agatata. Dar când ninge-afară Cu cofiţă,
(Palaria) Cu copiii zboară . Ea poate mereu să ţină
  (Sania)
Flori aduse din gră dină ! În ce anotimp am intrat?  Tot cu vâ rfu-n jos
(Vaza de flori) (Vara) Creşte, mereu creşte,
Soare-l dă jos!
Am un prieten priceput Este cald şi veselie, Gerul îl ocroteşte!
De toată lumea ştiut; A-nceput vacanţa mare, (Ţurţurul de gheaţă)
Îmi dă sfaturi şi îmi spune E plă cut să stai la soare,
Tot ce se petrece-n lume. Dar, ce anotimp e oare? Moale, alba si pufoasa
(Ziarul) (Vara) Pentru camp e haina groasa.
  (Zapada)
Nu-i pasare si totusi zboara Are raze, stră luceşte, Ghicitori diverse
Daca-l tii bine de sfoara. Chiar de sus ne dogoreşte?
(Zmeul) (Soarele)  
   N-are culoare, n-are miros,
Dar la toti e de folos.
Ghicitori despre cele Anotimpul frunzelor uscate,
(Aerul)
Lă zilor cu roade încă rcate.
patru anotimpuri Anotimpu-n care noaptea creşte
- Primavara, Vara, Şi în care vremea se ră ceşte. Am un copac cu două sprezece
(Toamna) ramuri,
Toamna, Iarna - În fiecare ramură câ te patru cuiburi
  Şi în fiecare cuib câ te şapte ouă .
Zăpada s-a topit, Frunzele pe ramuri (Anul)
Ghiocelul a ră să rit, Au îngă lbenit  
Pomul a înmugurit. Plouă , plouă -ntruna Lă sat-o Dumnezeu
Ce anotimp a sosit? Cine a sosit? Ca s-o bei şi tu şi eu.
(Primăvara) (Toamna) (Apa)
     
Cine aduce iar în ţară Frunza-ngă lbeneşte, Omul strâ nge câ t tră ieşte
Mâ ndre pă să ri că lă toare, Vremea se ră ceşte, Si la ea el se gâ ndeşte
Îmbracă gră dina-n floare Vacanţa s-a sfâ rşit, Pentru ea el pă timeşte
Şi-ncă lzeşte vremea afară ? Cine a venit? (Averea)
(Primăvara) (Toamna)  
  Am un brau vargat
Ziua se mă reşte, Cine vine cu steluţe De cer spanzurat.
Zăpada se topeşte, Albe-n frunte (Curcubeul)
Gră dina a-nverzit, Dinspre munte?
Ce anotimp a sosit? (Iarna)  
(Primăvara) Nu-l intrebi
  A venit baba din munti Si iti raspunde.
Ghioceii sunt pe câ mpuri, Peste rauri facand punti Cati in jur
Râ ndunelele în crâ nguri, Si a prins spunand povesti Nu stii de unde.
Copacii înmuguresc, Flori de gheata la feresti. (Ecoul)
Pe cine vestesc? (Iarna)  
(Primăvara) În tabă ră sau la picnic
  Totu-i îngheţat în drum, El ne-a fost folositor. 
 Voinicel cu haină albă , Florile-s pe geam acum, Dar mult ră u a provocat 
Iese primul din zăpadă În sobă focul trosneşte, Lă sat nesupravegheat.
Şi vesteşte-n toată ţara Spune, ce anotimp este? (Focul)
Că soseşte primă vara? (Iarna)  
(Ghiocelul)   Struguri nu-s, nici piatră nu-s,
  Parc-ar fi niste petale, Însă cad din nori, de sus;
Spicele înalte şi bogate Ori stelute ce danseaza Florile eu nimicesc
Pe câ mpii stau înă lţate, Norii le presara iarna La că ldură mă topesc.
Iar la munte şi la mare Si pe gene ti le asaza. (Grindina)
Merg copiii să stea la soare. (Fulgii de nea)
Cred că -i uşor de ghicit   Vine-n grabă de la munte,
Ce anotimp a sosit?  Cine-i meşter iscusit De sub crestele că runte,
(Vara) Şi cu iarna a venit Printre pietre stră luceşte,
  Şi-n fiecare dimineaţă Mii de cântece doineşte.
De arşiţă mare Îmi pictează flori de gheaţă ? (Izvorul)
Se coace grâ ul sub soare, (Gerul)
Copiii merg la scă ldat,   Primavara inverzeste,
Toamna-ngalbeneste, După tine.
Si iarna te-ncalzeste. (Umbra)
(Lemnul)
  Cine pe lume n-are culoare
Nu e laie, Şi zboară peste hotare?
Nici balaie, (Vântul)
Nu e brici,  
Ca briciul taie. Dacă -i dulce, mult aduce.
(Limba) Dacă -i rea, toţi fug de ea.
  (Vorba)
Mireasă frumoasă  
Şade lâ ngă casă ;  Doua fete-mi poarta salba
Întâ i cu flori se gateşte Una-i neagra, alta-i alba,
Şi pe urmă rodeşte. Ne-ncetat se tot alunga
(Livada) Si nu pot sa se ajunga.
  (Ziua si noaptea)
Cine stie o craiasa  
Toata noaptea luminoasa  
Intre stele locuieste  
Oare cum se mai numeste?  
(Luna)  
   
Doisprezece frati alearga,  
Anul cat este de lung;  
Fug de zor prin lumea-ntreaga,
Niciodata nu se-ajung.
(Lunile anului)
 
 Ia gâ ndeşte-te şi spune
Cine-i mai bogat în lume?
(Pământul)
 
Patru fraţi cu câte-un nume
Stau la capete de lume.
(Punctele cardinale)

După deal, dintr-un tezaur

Au ţâ şnit să geţi de aur.
(Rasaritul)
 
Ce e dulce si mai dulce,
Il alungi si nu se duce?
(Somnul)
 
Cuie mici cu mă ciulie
Stră lucesc pe cer o mie,
Dar când iese soarele
Fug de-şi rup picioarele.
(Stelele)
 
 

Ce trece pe dinaintea ochilor

Şi nu-l poţi vedea?
(Timpul)

Poţi să fugi de ea
Prea bine,
Că tot vine