Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

WP nr. 9/2021
 

Corelația dintre investițiile străine directe și creșterea economică

Grumeza Ilinca
Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori,
program de studii universitare de licenţă, anul III,
Stagiar Centrul de Cercetări Financiar - Monetare (CEFIMO)
grumezailinca18@[Link]

Coordonatorul lucrării
[Link]. Stoian Andreea Maria

1. Introducere
Transferurile internaționale reprezintă o trăsătură definitorie a economiei globale, iar
investițiile străine directe pot fi considerate o componentă importantă a acestor transferuri. Pe
parcursul anilor, ISD1 a reprezentat subiectul central de cercetare a multor studii din literatura
economică. Cea mai mare parte a autorilor care au inițiat cercetări privind relația dintre ISD și
rata de creștere economică au identificat un impact pozitiv al acestora asupra creșterii
economice, ele fiind considerate o metodă efectivă de injecție în economie a fluxurilor de
capital pentru realizarea investițiilor, din surse externe.
Majoritatea statelor lumii, în special cele aflate în curs de dezvoltare urmăresc atragerea de
ISD întrucât reprezintă resurse stabile ce pot fi utilizate de către acestea, în scopul atingerii
obiectivului de creștere economică pe termen lung. Atractivitatea ISD este definită de input-
urile calitative cum ar fi: difuzia inovațiilor tehnologice care pătrund pe piața locala a unei țări,
activitățile de cercetare și dezvoltare (R&D), know- how-ul etc. Aceste active necorporale pot
servi statului gazdă drept instrumente de stimulare a productivității și a creșterii economice.
Din alt punct de vedere, investițiile străine directe reprezintă o oportunitate și pentru partea
responsabilă de furnizare a resurselor implicate în procesul de investire. În acest mod,
investitorii beneficiază de accesul pe piețele străine de desfacere prin utilizarea statelor gazdă
în calitate de platformă de export și de distribuție a produselor în regiune.
Din cele menționate mai sus derivă și motivul pentru care am ales aceste două variabile ca
subiect principal al acestui studiu. Pe lângă cele expuse, considerăm că ISD prin cantitate,
scopul acestora și modul în care sunt gestionate, pot avea calitatea chiar de principali furnizori
de capital pentru companiile locale și creatori de locuri de muncă pentru populația țării gazdă,
astfel contribuind într-o măsură considerabilă la creșterea economică a statului, fapt susținut și
dovedit de numeroase lucrări de specialitate (Borensztein și colectiv,1998, Baharumshah și
Thanoon 2006).
Lucrarea de față își propune să studieze efectele pe care ISD le are asupra creșterii
economice în cadrul unui eșantion considerat reprezentativ format din țări din Europa Centrală
și de Est. Motivația acestei alegeri este faptul că statele din ECE au cunoscut, după colapsul
regimului comunist, un proces de tranziție la democrație, transformare economică și aderarea
la Uniunea Europeană, care a stimulat atragerea de ISD în economia națională. Acest proces a

                                                            
1
Investițiile străine directe pot fi considerate un proces prin care rezidentul unei țări (investitorul) dobândește
dreptul de proprietate asupra unor active, cu scopul de a controla producția, distribuția și alte activități derulate
de firmele din țara gazdă (beneficiarul).

111
 
Grumeza Ilinca
Corelația dintre investițiile străine directe și creșterea economică 
 
avut caracteristici specifice fiecărei țări, fapt care explică ratele diferite de creștere economică
și ISD înregistrate la nivelul statelor cercetate.
Eșantionul cuprinde date aferente țărilor din zona ECE, incluse în analiză2. Din punct de
vedere al creșterii economice, se observă că toate statele analizate sunt emergente și au
beneficiat pe parcursul anilor de intrări considerabile de învestiții străine directe.
Structura lucrării este organizată în felul următor: în cadrul capitolului doi este prezentat
studiul literaturii de specialitate care analizează studiile ce au ajuns la concluzia că ISD au o
influență pozitivă asupra creșterii economice și studiile care sunt de părere că ISD influențează
negativ creșterea economică. În secțiunea a treia se prezintă evoluția a investițiilor străine
directe la nivel global, urmată de secțiunea a patra care descrie cursul ISD și a situației
economice a statelor cercetate, pe parcursul perioadei de tranziție de la economia planificată la
economia de piață. Capitolul cinci cuprinde o analiză a corelației dintre ISD și creșterea
economică a 10 țări din zona ECE pe parcursul perioadei 2002-2018, prin utilizarea metodelor
specifice datelor de tip panel. Modelele estimate sunt modelul general OLS, modelul cu efecte
fixe și cel cu efecte aleatorii.
În elaborarea acestui studiu au fost utilizate metode de cercetare cantitativă asupra ISD,
creșterii economice, și a celorlalte variabile introduse în analiză pentru a se asigura păstrarea
veridicității rezultatelor. În urma rulării testelor, s-a observat faptul că rezultatele obținute
evidențiază o relație negativă dintre ISD și variabila endogenă PIB pe cap de locuitor, ceea ce
poate fi explicat prin existența unor factori la nivel de state care împiedică utilizarea investițiilor
străine directe într-un mod productiv, astfel încât să se asigure crearea de valoare adăugată în
economie.
În final, sunt expuse concluziile generale și direcțiile viitoare de cercetare ale demersului,
urmate de prezentarea referințelor bibliografice.

2. Stadiul cunoașterii
Studiile teoretice prezintă abordări diferite a impactului ISD asupra creșterii economice
unui stat. Diverși autori susțin faptul că efectul ISD asupra creșterii economice este condiționat
de existența unor factori definitorii, cum ar fi capitalul uman și gradul de educare a forței de
muncă (care permite o mai bună implementare și adoptare a noilor tehnologii potrivite pentru
producția internă), gradul de dezvoltare al pieței financiare, existența unui mediu fiscal
favorabil și stabilitatea politică și financiară a statului. Modelul propus de [Link] și M.
Spiegel (1994) este un exemplu relevant care subliniază nevoia capitalului uman, ca resursă
internă adecvată, pentru absorbția calitativă a noilor tehnologii avansate pătrunse pe piața
economiei gazdă. Respectiv, un nivel minim al stocului de capital uman permite utilizarea ISD
ca un mijloc de difuzie și transfer al tehnologiilor, contribuind astfel la înregistrarea unei
creșteri economice în proporții mult mai mari decât în cazul investițiilor naționale ( Borensztein
și colectiv,1998).
În studiul realizat de Yasmin și colectiv (2003) se poate observa că investitorii străini
preferă să investească în statele ce se caracterizează printr-o economie deschisă față de statele
cu politici comerciale restrictive, deoarece în condițiile lipsei barierelor este posibilă realizarea
unei alocări mult mai eficiente de resurse atât interne cât și importate pe baza avantajelor
comparative, astfel fiind stimulată competiția care poate fi utilizată ca un instrument important
în impulsionare a investițiilor în tehnologii și capitalul uman.
Balasubramanyam și colectiv (1996) au constatat că economiile care implementează politici
bazate pe stimularea exporturilor se bucură de un volum mult mai mare al ISD, acest lucru implică
faptul că ISD diferă la nivel de stat, iar politica comercială promovată poate afecta rolul investițiilor
străine directe asupra creșterii economice.

                                                            
2
 Letonia, Lituania, România, Estonia, Bulgaria, Slovenia, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Polonia 

112
 
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 9/2021
 
Folosind un model de tip panel pentru 24 de țări aflate în curs de dezvoltare, pentru o
perioadă de 25 de ani, Nair-Reichert și Weinhold (2001), au identificat o relație cauzală între
ISD și creșterea economică, care s-a dovedit a fi mult mai pronunțată în statele cu un grad de
deschidere economică mai mare, chiar și în condițiile existenței unor eterogenități la nivelul
statelor analizate.
Autorii Baharumshah și Thanoon (2006) pe baza unei analize empirice au confirmat faptul
că ISD stimulează creșterea economică, impactul acestora fiind resimțit atât pe termen lung cât
și scurt. Statele care au reușit cu succes să atragă investiții străine directe, au cunoscut o creștere
mult mai rapidă față de cele care au descurajat intrarea de capital străin în țară. Rezultatele
obținute au confirmat necesitatea existenței unor factori determinanți ai legăturii dintre ISD și
creșterea PIB pentru obținerea efectului dorit.
Li și Liu (2005) au ajuns la aceleași concluzii ca și Borensztein și colectiv (1998). Autorii
punctează faptul că ISD pe plan intern au efecte pozitive asupra creșterii economice, cu cel mai
mare impact prin interacțiunea cu un stoc de capital uman calificat. În aceeași lucrare se
evidențiază și efectul puternic negativ de interacțiune a ISD cu gap-ul tehnologic, dintre sursă
și țara gazdă, asupra creșterii economice, cauzat de nivelul redus al capacității de absorbție al
firmelor naționale. Capacitatea de absorbție poate fi definită ca fiind abilitatea de a identifica,
asimila și aplica în practică, în special în scopuri comerciale cunoștințele externe dobândite,
(Moralles și Moreno, 2020). Condiția respectivă, necesară unui cadru prielnic pentru atragerea
și fructificarea ISD cu implicații pozitive asupra creșterii economice, reflectă interacțiunea
multidimensională a mai multor determinanți.3
Nu toți autorii însă sunt de părerea că stocul de capital uman reprezintă principalul
intermediar al fluxurilor de ISD. Alfaro și colectiv (2004) sugerează faptul că gradul de
dezvoltare al sectorului financiar unui stat determină o exploatare mult mai eficientă a ISD, în
comparație cu capitalul uman, asigurând totodată și o difuzie mai rapidă a efectelor, pătrunderii
investițiilor străine pe teritoriul statelor gazdă. "Contagiunea" sau difuzia (spillover) poate avea loc
prin demonstrație și/sau imitație (firmele naționale imită sau utilizează tehnologiile companiilor
străine), competiție (pătrunderea pe piață a firmelor străine presupune o presiune asupra celor
naționale, determinându-le pe acestea din urmă sa-și ajusteze activitățile, să le modernizeze),
tranzacții și învățare (firmele locale își instruiesc angajații, adaptându-i la noile tehnologii pătrunse
pe piață), (Kinoshita ,1998, Sjöholm,1998) .
O pre-condiție necesară înregistrării unui impact pozitiv al activității firmelor străine în industria
statelor beneficiare, asupra productivității, reprezintă existența unui sistem bancar funcțional și a unei
piețe de capital dinamice, bine dezvoltate. Studiului realizat de Hermes și Lensink (2003) pe 67 de
țări, majoritatea din America Latină și Asia, 37 dintre care se evidențiau prin sisteme financiare
suficient de dezvoltate, confirmă rezultatele obținute de Borensztein și colectiv (1998) privind
relația dintre ISD și nivelul capitalului uman. Autorii de asemenea, constată că o creștere
economică poate fi generată de ISD doar în cazul în care țările destinatar au la momentul injectării
investițiilor în economie un sistem național financiar puternic și bine structurat.
Piețele financiare sunt percepute ca niște intermediari care accelerează și favorizează procesul
de răspândire a efectelor ISD în economia țării receptoare. Un sistem financiar bine dezvoltat asigură
un cadru propice pentru o alocare eficientă a resurselor, o mai bună monitorizare a proiectelor de
investiții implementate, încurajând creșterea economică și reducerea asimetriei informaționale.
(SHEN și LEE, 2006)
Fenomenul investițiilor străine directe a stârnit interesul mai multor cercetători prin faptul
că se urmărea identificarea acelor motive care determină statele aflate în curs de dezvoltare să
                                                            
3
În special politica investițională a statului, de atragere a ISD, forța de muncă, activitatea de cercetare și dezvoltare,
calitatea și nivelul de dezvoltare al infrastructurii.
 

113
 
Grumeza Ilinca
Corelația dintre investițiile străine directe și creșterea economică 
 
atragă ISD. Pe lângă faptul că multinaționalele contribuie la implementarea eficientă a noilor
tehnologii, creșterea gradului de calificare a forței de muncă, accesul pe piețele externe, totuși
aportul cel mai important al acestora se consideră a fi stimularea formării de capital prin
economisire și investire. In linii generale, putem să afirmăm că nevoia ce determină statele
emergente să recurgă la ISD apare ca o consecință a dorinței acestora de a se alinia cu statele
ce se caracterizează printr-un nivel solid de dezvoltare economică. Astfel, prin intermediul ISD
statele cu economii in tranziție își pot crește competitivitatea și accelera creșterea economică.
Tratând problema respectivă din alt punct de vedere, se observă că unele studii empirice
au adus în discuție faptul că ISD ar putea avea un efect advers asupra creșterii economice din
cauza mecanismului de dependență a firmelor locale de cele străine și a decapitalizării.4 În
cadrul relației dintre firmele naționale și cele străine ce are la bază fluxurile de ISD, procesul
decapitalizării presupune două mecanisme: repatrierea profiturilor de către companiile
multinaționale (CMN) și utilizarea profiturilor obținute într-un stat gazdă pentru a pătrunde pe
piețele altor state țintă. Rothgeb (1990) în lucrarea sa, punctează faptul că în ambele cazuri
activitățile întreprinse de marile corporații derivă din dorința aprigă a acestora de a-și maximiza
profiturile, scopul respectiv în procesul de materializare având un efect nefavorabil asupra
economiei statului gazdă. Autorul, de asemenea, menționează că decapitalizarea este un proces
ce se înregistrează în mare parte în cazul țărilor din Lumea a Treia, care se evidențiază printr-
un grad redus de dezvoltare economică.
Theotonio Dos Santos (1970) susține că în țara beneficiară de ISD, capitalul străin ține
controlul asupra sectoarelor cele mai dinamice ale economiei, în felul respectiv CMN tind să
modifice structura capitalului și să reorienteze resursele și profiturile generate pe teritoriul
statului gazdă (care atrage și reține investițiile străine directe). În condițiile respective ISD
devine "un instrument de transfer al bunăstării de la statele sărace la cele bogate".
Studiul empiric realizat de Bornschier (1980) prezintă o relație inversă între ISD și rata de
creștere economică, prin evidențierea faptului că fluxurile de investiții străine directe generează
o majorare a inegalităților la nivelul sectoarelor economice a țării gazdă. Autorul aduce drept
exemplu încercarea statelor emergente de a atrage ISD cu scopul de a-și asigura accesul la
tehnologiile avansate prin intermediul CMN. În majoritatea cazurilor, fluxurile sunt concentrate
în sectoarele industriale, astfel capitalul disponibil pentru investire este consumat pentru
dezvoltarea sectorului menționat, fapt care reduce disponibilitatea fondurilor pentru stimularea
celorlalte sectoare ale economiei gazdă. În concluzie, Bornschier (1980) constată că ISD poate
genera o creștere a nivelului investițiilor și a consumului, însă doar pe termen scurt, pe termen
lung acestea având un efect negativ.
Unii autori consideră nivelul venitului pe cap de locuitor un criteriu relevant ce determină
gradul de dezvoltare a statelor. Studiul realizat de Yasmin și colectiv (2003) denotă faptul că
salariile afectează pozitiv ISD, deoarece nivelul salariilor depind în majoritatea cazurilor de
tehnicile de producție aplicate de investitorii străini. Lucrătorii care primesc salarii mici, cel
mai probabil nu sunt înalt calificați, fapt care din nou subliniază importanța capacității de
absorbție pentru fenomenul ISD. Respectiv, în țările mai slab dezvoltate, care dețin și forță de
munca disponibilă, veniturile mici nu mereu pot fi considerate un criteriu relevant de selecție
al locației de către firmele străine.

3. Evoluția ISD la nivel mondial

Analizând evoluția fluxurilor ISD la nivel global pe parcursul perioadei 1970-2019, putem
să constatăm că investițiile străine directe, după cum reiese din graficul 3.1, au cunoscut o
creștere impunătoare după anii ’90. Cel mai mare volum de ISD înregistrat la nivel global a fost
de 3133,86 miliarde USD, în anul 2007. Criza financiară mondială din 2008, și recesiunea
                                                            
4
 Decapitalizarea poate fi definită ca o reducere a fondurilor disponibile pentru realizarea investițiilor în țara gazdă. O
caracteristică specifică acestui proces fiind descurajarea formării de capital.

114
 
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 9/2021
 
economică ulterioară au dus la o rapidă și semnificativă contracție a fluxurilor de ISD, din cauza
climatului de inceritudine care domina la nivelul economiilor globale.
În studiul realizat de Poulsen și Hufbauer (2011), aceștia explică cauzele care determină
înregistrarea unui trend descrescător al ISD în timpul crizelor financiare. Unul din motive, care
are implicații negative asupra situațiilor financiare ale corporațiilor multinaționale, se consideră
a fi constângerile de lichiditate cu care se confruntă CMN pe timp de criză, în condițiile în care
accesul la credite se limitează și capcitatea de investire se reduce considerabil. O altă cauză ar
putea fi modificarea comportamentului învestițional, managerii având tendința de a adopta o
atitudine mai precaută care se reflectă deobicei în deciziile acestora de a opta pentru proiecte
mai puțin riscante.
Revenind la graficul 3.1, în perioada 2008-2009 se observă o reducere a volumului de ISD
care a fost resimțită în special de statele cu un nivel al venitului mai mare, statele cu venituri
mici și medii cunoscând și ele o reducere a volumului de investiții, însă nu atât de profundă ca
în cazul statelor dezvoltate. Acest fenomen se poate datora faptului că ISD pentru statele aflate
în curs de dezvoltare rămâne a fi un stabilizator important în etapa timpurie a crizelor financiare.
După cum menționeză autorii Poulsen și Hufbauer (2011), chiar dacă investițiile de portofoliu
și împrumuturile bancare au înregistrat valori negative în anii 2007-2008, totuși fluxurile de
ISD, în cazul statelor aflate în curs de dezvoltare, au avut o valoare pozitivă, înregistrând chiar
și o creștere nesemnificativă față de perioada precendentă. (IMF 2009).
După anul 2009, ISD și-a reluat trendul de creștere, în medie, fluxurile investițiilor străine
directe, pe perioada analizată (1970-2019) caracterizându-se printr-o creștere de 14% anual la
nivel mondial și al statelor cu venituri mici și medii, și o creștere de 16% la nivelul țărilor
dezvoltate.

Figura 3.1. Evoluția fluxurilor nete de ISD din economia mondială și pe categorii de state
în perioada 1970-20195
3500

3000 Economia
Mondială
2500
Bilioane USD

2000 Statele cu
venituri
mici și
1500 medii
Statele cu
1000
venituri
mari
500

0
1970
1972
1974
1976
1978
1980
1982
1984
1986
1988
1990
1992
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
2012
2014
2016
2018

Sursa : Contribuție proprie pe baza datelor disponibile pe WORLD BANK.

În anul 2019, o altă criză care amenință economia mondială s-a făcut resimțită prin
declanșarea unui val de infectări cu virusul COVID-19. Întrucât pandemia provocată de noul
                                                            
5
Conform WORLD BANK:
- statele cu venituri mici sunt cele ale căror venituri se încadrează în intervalul de $1.035 și mai puțin
- statele ale căror venituri se cuprind în intervalul $1.036 și $12.535 sunt statele cu venituri medii
- statele cu venituri mari se caracterizează prin venituri ce depășesc limita de $12.535

115
 
Grumeza Ilinca
Corelația dintre investițiile străine directe și creșterea economică 
 
virus afectează unul din principalii factori de producție - forța de munca, statele sunt nevoite să
suporte cheltuieli considerabile pentru a înlătura efectele nefavorabile înregistrate la nivelul
tuturor sectoarelor economiei, ca urmare a sesizării unor schimbări a calității capitalului uman.
Conform rapoartelor UNCTAD, criza sanitară se consideră a avea implicații negative
asupra fluxurilor de investiții străine directe la nivel global, acestea estimează un trend relativ
scăzut al ISD și pentru anul 2021 față de perioada 2019-2020. Cifrele indică faptul că pandemia
de Covid-19 a generat o micșorare de 42% a ISD în anul 2020, în valoare de 859 de bilioane de
dolari față de anul 2019 care s-a caracterizat printr-un volum de 1,5 trilioane de USD. Țările în
curs de dezvoltare au cunoscut o reducere de 12% a ISD, valoarea acestora fiind de 616 bilioane
USD, iar prognozele privind finanțarea proiectelor de tip greenfield 6 anunțând o scădere cu
46% , sugerează faptul că procesul de redresare economică după perioada de pandemie va fi
unul destul de complicat, în special pentru țările cu economii mai slab dezvoltate.

4.Țările din Europa Centrală și de Est

4.1 Investițiile străine directe
Colapsul regimului sovietic, a creat condiții prielnice pentru țările din Europa Centrală și
de Est de a se angaja într-un proces de transformare economică, politică și socială. Schimbările
înregistrate la nivelul statelor s-au caracterizat printr-o trecere de la economie centralizată7 la
cea de piață însoțită de liberalizarea și democratizarea sistemelor politice, astfel punându-se
bazele procesului de integrare europeană. Bandelj (2010), în lucrarea sa afirmă faptul că
aderarea la Uniunea Europeană a avut un impact important, deși indirect, asupra fluxurilor de
ISD atrase de către statele post socialiste după prăbușirea URSS. Fenomenul respectiv, s-a
manifestat prin dorința și eforturile depuse de către statele gazdă în vederea liberalizării
sectoarelor economice strategice pentru străini, astfel încât să îndeplinească criteriile și
condițiile stabilite de către Consiliul European de la Copenhaga în 1993, necesare pentru
aderarea la Uniunea Europeană și integrarea în economia globală. 8
În cadrul procesului de tranziție de la economia planificată la cea de piață, guvernele
statelor ECE au inițiat programe de privatizare ca să asigure reducerea implicării statului, în
calitate de proprietar, în sectorul afacerilor. Privatizarea a fost tratată drept o modalitate de
atragere a companiilor străine în regiune, care permitea acumularea veniturilor din privatizare,
utilizate ulterior pentru asigurarea onorării serviciului datoriei, a reducerii deficitelor bugetare
și a balanței contului curent. Situația respectivă a fost întâlnită în Ungaria în perioada 1995-
1996, în Cehia și chiar în România. Procesul de privatizare în România s-a manifestat mai târziu
față de celelalte state din regiune, însă, începând cu anul 1997 a avut loc o reorientare,
impulsionată de presiuni financiare externe, a politicii de privatizare promovată de guvern, în
favoarea investitorilor străini.9 (Kalotay, K., Hunya, G., 2000)
Într-adevăr, pentru multe dintre economiile din Europa Centrală și de Est, investițiile
străine directe au servit un instrument cheie de încurajare a intrării companiilor multinaționale
                                                            
6
O investiție greenfield presupune un tip de investiție străină directă prin care o firmă străina își înființează filiale
într-o altă țară de la zero. 
7
Cunoscută și sub numele de economie planificată, economia de comandă presupune un sistem în care deciziile
principale privind alocarea resurselor în economie, cantitatea de bunuri care urmează să fie produsă , precum și
nivelul prețurilor la care acestea vor fi vândute sunt luate de către stat. Acest tip de economie a fost caracteristic
statelor aflate sub influența Uniunii Sovietice.
8
Două dintre criteriile care trebuie întrunite în vederea dobândirii calității de membru a UE stabilite de Consiliul
European de la Copenhaga în 1993 și întărite de Consiliul European de la Madrid în 1995 sunt:
‐ stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și
protejarea minorităților;
‐ o economie de piață funcțională și capacitatea de a face față presiunilor concurențiale din cadrul UE;
9
O cauză au fost deficitele mari bugetare înregistrate în perioada 1996-1998, valoarea cea mai mare fiind de 3,9%
identificată în anul 1996.

116
 
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 9/2021
 
în regiune pe parcursul procesul de transformare economică, (Hlavacek și Bal-Domanska,
2016). Din rândul statelor ECE care au reușit, la începutul anilor 90’, să atragă volumul cel mai
mare de ISD din regiune10 au fost Republica Cehă, Ungaria și Polonia, (Sapienza, 2010). În
clasamentul beneficiarilor, de astfel de investiții pe cap de locuitor, Ungaria ocupa primul loc, fiind
urmată de Cehia și Polonia. Guvernul maghiar post comunist promovând o politică de încurajare a
investițiilor străine, a asigurat astfel o rapidă restructurare a economiei pe seama capitalului străin,
care fiind orientat spre sectoarele productive ale economiei a favorizat spargerea monopolurilor de
stat, apariția competiției între firmele cu capital autohton și cele cu capital străin fapt care a contribuit
la impulsionarea modernizării și a retehnologizării proceselor de producție.
O mare parte a ISD care și-au găsit destinația în Ungaria au cunoscut calea privatizării. Conform
unui studiu realizat de Banca Națională a Ungariei circa 4,6 miliarde de euro au fost injectate în
economie sub forma investițiilor străine directe datorită procesului de privatizare, între anii 1991 și
1997. Cea mai mare parte a resurselor financiare au fost distribuite sectorului de producție, care s-a
bucurat de investiții străine în proporție de aproximativ 40% în perioada anilor 1998 -2005. Alături
de sectorul de producție, în atenția investitorilor străini a fost și industria constructoare de mașini
care a beneficiat de un cuantum de 4,9 bilioane euro până în anul 2005.
După cum reiese din graficul 4.1, fluxurile de ISD din Ungaria au fost puternic afectate de criza
financiară din 2008, acestea au urmat un trend descrescător până în anul 2010, spre deosebire de
celelalte state din regiune, ce au cunoscut doar o ușoară decelerare a ratei ISD ca procent din PIB în
anii de criză. Începând cu anul 2011 s-au depus eforturi considerabile cu scopul de a relua trendul
ISD de dinaintea recesiunii economice, astfel guvernul Ungariei a întreprins o serie de măsuri printre
care se numără și înființarea Agenției de Promovare a Investițiilor din Ungaria (HIPA), reducerea
taxelor corporative până la 9% (2017) și a contribuțiilor de asigurări sociale până la 15,5%.
Toate aceste acțiuni au asigurat intrări masive de capital străin de aproximativ 54,3 % din PIB.
În comparație cu Ungaria, celelate state care fac obiectului studiului respectiv, au avut un
trend relativ constant pe parcursul perioadei analizate. Cercetând graficul 4.1, putem să
constatăm faptul că a existat o ușoară fluctuație a evoluției ratei ISD, ceea ce a însemnat o
alternare a perioadelor cu fluxuri mai mari dar și mai mici a investițiilor străine pătrunse pe
teritoriul statelor din zona ECE.
În perioada anului 2000 cea mai mare creștere a volumului de investiții străine directe, a
fost înregistrată în Slovacia, unde valoarea medie a capitalului străin investit a crescut cu 20%,
acesta fiind urmată de Ungaria și Lituania. În mod semnificativ, fluxurile de ISD au fost marcate
de recesiunea globală din 2008, care a afectat comportamentul investitorilor străini, aceștia
devenind mai precauți în alegearea destinațiilor pentru investire. Însă, după anul 2010, a fost
posibilă înregistrarea unei creșteri treptate a volumului de ISD și o reluare a circulației
capitalului pe termen lung, (Táncošová, 2019).
Liberalizarea cadrului legal în Romania după 1989 a favorizat pătrunderea investițiilor
străine directe în toate domeniile de activitate cu efecte pozitive asupra economiei naționale.
Activitatea de atragere a investițiilor străine a fost îmbunătățită prin adoptarea Legii 35/1991
(legea investițiilor străine) și prin înființarea Agenției Română de Dezvoltare. Perioada 1997-
2000 se caracterizează printr-o inversare a stării lucrurilor în sensul unei instabilități
considerabile a cadrului legal și instituțional, dar o ofertă mai generoasă de privatizare.
Instabilitatea legislativă a descurajat investitorii străini astfel încât între 1997 și 1999 fluxurile
de ISD s-au redus semnificativ (aproape la jumătate). După accelerarea procesului de
privatizare s-a înregistrat o creștere a ISD care a depins de atractivitatea mediului de afaceri, de
creșterea cererii interne și, evident, de aderarea la Uniunea Europeană.
În 2008, România s-a clasat pe locul 10 printre cele 27 state membre UE, în ceea ce privește
mărimea fluxurilor de ISD. O explicație a acestei situații ar fi faptul că, în țară, criza economică
                                                            
10
În proporție de 50% față de celelalte state din regiune, care însumate, au beneficiat de fluxuri ISD în proporție
de doar 12%, în perioada 1994 .

117
 
Grumeza Ilinca
Corelația dintre investițiile străine directe și creșterea economică 
 
a început cu o întârziere de 6-8 luni față de Țările Din Europa de Vest. Cu toate acestea, după
declanșarea crizei, s-a înregistrat o reducere considerabilă de ISD în România, astfel încât
intrările de investiții străine au scăzut cu aproximativ 60% în 2009, fenomenul reducerii fiind
prezent și pe parcursul anilor 2010-2011, (Iloiu și colectiv, 2015). Deși, ulterior trendul
fluxurilor de ISD , în medie, a fost unul crescător, totuși activitățile de promovare a investițiilor
din România ar putea fi mai eficiente pentru a se asigura un climat învestițional mai favorabil
și mai atractiv pentru străini, prin oferirea unor stimulente în funcție de valoarea, regiunea și
sectorul în care se realizează investiția.

Figura 4.1. Evoluția investițiilor străine directe în perioada 1995-2019

60,00
Lituania
Ungaria
40,00
Letonia
Slovacia
20,00
România
%PIB

0,00 Bulgaria
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
Republica Cehă
-20,00 Estonia
Polonia
-40,00
Slovenia

-60,00
  
Sursa : Contribuție proprie pe baza datelor disponibile pe WORLD BANK.

Intrările de ISD în statele Baltice au contribuit la creșetera economică a acestora, mai mult
decât atât, acestea au reprezentat o sursă de finanțarea a deficitului contului curent al balanței
de plăți pe parcursul anilor ’90. Deși fluxurile de învestiții străine au cunoscut o creștere în
perioada 2000-2009, totuși nivelul acestora era destul de redus. Nivelul maxim al ISD
înregistrat a fost de 2,322 milioane de dolari în Letonia, în anul 2007, iar în Lituania de 2,015
milioane de dolari. În contextul procesului de privatizare, care a creat oportunități de afacere
pentru investitorii străini în sectorul de producție (în industria alimentară, de producere a
lemnului și de produse textile), atractivitatea statelor Baltice a fost determinată, în mare parte,
de disponibiliatea resurselor cu un cost relativ scăzut și a forței de muncă ieftine.
Recordul Lituaniei în atragerea de capital străin nu este unul deosebit de impresionant, în
pofida faptului că aceasta a reușit să realizeze un program de privatizare relativ reușit. Cauza
princiapală a fost atitudinea conducerii statului destul de naționalistă față de vânzările de active
către străini. Aparent, mediul legislativ restricționa investițiile străine, creând dificultăți
investitorilor atât la înființarea firmelor cât și pe parcursul exploatării acestora, (Kilvits, și Purju,
2003). Situația respectivă s-a modificat pe parcursul anilor, în prezent Lituania oferind scutiri
de impozite companiilor străine, care pot profita de o infrastructură de înaltă calitate și de o
forță de muncă calificată, legislația națională asigurând, în același timp, o protecție egală atât
pentru investitorii străini cât și pentru cei locali.

118
 
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 9/2021
 
În pofida celor menționate anterior, zona Baltică se caracterizează printr-un anumit grad
de incertitudine a condițiilor de afaceri11, care este considerat a fi principalul motiv ce explică
nivelul redus al ISD în regiune, față de celelalte state incluse în analiză. Din această perspectivă,
este clar că o metodă care ar asigura redresarea situației existente, ar putea fi concentrarea
eforturilor asupra menținerii și îmbunătățirii mediului instituțional și regulator care să asigure
atragerea unui volum mai mare de investiții străine directe în viitorul apropiat,(Durán, 2019).

4.2 Creșterea economică

Evoluția economică a statelor post-comuniste, a înregistrat rezultate considerabile, Europa
Centrală și de Est cunoscând, per total, o creștere mai rapidă decât media mondială în ultimul
sfert de secol, ( Djankov,2016). PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare a
cunoscut o creștere de aproximativ patru ori în Slovacia, datorită majorării capacității de
producție a economiei, în special în sectoarele cu cele mai mari fluxuri de investiții străine
directe. (Dudic, B. a Z., Beňová, E., Mirkovic, V., 2019). Totuși, efectele recesiunii financiare
și economice globale s-au răsfrânt și asupra economiei Slovaciei, aceasta înregistrând, în anul
2009, o reducere a ratei PIB și a fluxurilor de ISD.
Evoluția PIB-ului celorlalte state incluse în analiză a fost, de asemenea, influențată de
economia globală și de recesiunea financiară generată de criza din 2008, ceea ce a dus la
reducerea fluxurilor de ISD și la scăderea ratelor de creștere economică în zona ECE. Criza, a
lovit dureros și rapid, în special Republicile Baltice, bulele economice12 au izbucnit la începutul
anului 2008, când oferta de credite a scăzut și băncile au recurs la înăsprirea condițiilor de
creditare. Recesiunea a fost în continuare exacerbată de evoluțiile negative ale mediului
economic extern după falimentul Lehman Brother’s, astfel încât în anul 2009 PIB-ul Lituaniei
a scăzut cu 14,8%, iar al Letoniei cu 17,7%.
În medie, după Marea Recesiune, ratele de creștere economică au avut un trend comun. În
perioada 2017-2018, Letonia a înregistrat o creștere PIB de la 3,8% la 4,6%, favorizată de
îmbunătățirea situației economice pe plan extern a țării și de intensificarea absorbției de fonduri
Europene Structurale care au contribuit la crearea de noi locuri de muncă și la creșterea
salariilor, (Graficul 4.2).

                                                            
11
Rata de investire destul de redusă față de media EU-15 (care include următoarele state: Austria, Belgia,
Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxembourg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia
și Marea Britanie), influența politică a Rusiei în zonă, nivelul riscului de țară (Letonia -76,11 ,iar Lituania -83,56),
și nivelul ridicat al riscului comercial .
12
O bulă (bubble) este considerată a fi un ciclu economic ce se caracterizează prin escaladarea rapidă a valorii de
piață, în special a prețului activelor. Această creștere rapidă este urmată de o scădere rapidă a valorii sau de o
contracție, care este deseori denumită “explozie” (bubble burst)

119
 
Grumeza Ilinca
Corelația dintre investițiile străine directe și creșterea economică 
 

Figura 4.2. Evoluția ratei de creștere economică în perioada 1994-2019

15,00

10,00 Ungaria
Letonia
5,00
Lituania
România
0,00
Slovacia
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
Δ%

Bulgaria
-5,00
Republica Cehă

-10,00 Estonia
Polonia
-15,00 Slovenia

-20,00
 
Sursa : Contribuție proprie pe baza datelor disponibile pe UNCTAD.

În ceea ce privește situația României, principalele motoare de creștere economică pe

parcursul perioadei 2000-2013, au fost activitatea industrială, sectorul construcțiilor și
agricultura, rata de creștere PIB înregistrând un trend ascendent, la fel ca și în cazul Ungariei,
după 2000, acest fapt datorându-se, în mare parte, și volumului de ISD atrase în economie.
Pe măsură ce statele au depășit criza financiară, rata de creștere și-a reluat trendul crescător,
fapt care indică că statele incluse în eșantionul studiat au reușit să depășească parțial sau
complet efectele negative produse de recesiunea economică, România evidențiindu-se ca fiind
țara cu cea mai rapidă rată de creștere PIB, urmată de celelalte țări din regiune.
Spre deosebire de criza din 2008-2009, căderea economică din 2020 a intervenit brusc și
aproape uniform pentru toate țările din UE și în special pentru zona statelor din ECE,
manifestată prin explozia deficitelor bugetare ca rezultat al stării de lockdown din economie,
cât și al creșterii cheltuielilor bugetare (cheltuieli sanitare, destinate combaterii pandemiei,
ajutoare de stat, plata șomajului tehnic). Un alt efect a noii recesiuni economice, care s-a
manifestat la nivel global, este înghețarea a unei părți considerabile de activități comerciale.
Indicele mondial de incertitudine pandemică (WPUI)13 și indicele incertitudinii politicii
economice globale (GEPU)14 se află acum la nivelul lor maxim. GEPU s-a situat, în aprilie
2020 la 504, peste nivelurile înregistrate în cazul crizei din septembrie 2008 (202), ale
referendumului Brexit (228) și al războiului comercial dintre SUA și China care a generat o
valoare de 342 la mijlocul anului 2019.
In concluzie, putem să afirmăm că recesiunea provocată de criza sanitară, declanșată în
2019, pregătește încercări grele economiilor statelor ECE. Prognozele descriu o evoluție
negativă a ratei de creștere PIB, care se va datora deteriorării pieței forței de muncă, anulari
proiectelor de investiții străine, restricțiilor comerciale impuse ce vor afecta nefavorabil mediul
competitiv de afaceri și a repercusiunilor aferente declinului înregistrat de sectoarele
economilor europene (în special cel al serviciilor).

                                                            
13
World Pandemic Uncertainty Index construit de de Fondul Monetar Internațional
14
Index of Global Economic Policy Uncertainty

120
 
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 9/2021
 
[Link] corelației dintre Investițiile Străine Directe și Creșterea Economică
Relația dintre fluxurile de ISD și dezvoltarea economică a statului gazdă a reprezentat, ani
la rând, subiectul central al numeroaselor cercetări. În teorie, relația de cauzalitate dintre ISD
și creșterea PIB se poate desfășura în ambele direcții. Pe de o parte, conform ipotezei de creștere
economică condusă de ISD, fluxurile de investiții străine directe pot stimula creșterea stocului
de capital, crearea de noi locuri de muncă și facilitarea transferului de tehnologie în statul gazdă.
Pe de altă parte, o majorare rapidă a PIB-ului țării beneficiare, care creează noi oportunități de
învestiții poate asigura, de asemenea, o creștere mai mare a fluxurilor de ISD atrase în
economie.
În continuare, lucrarea își propune să efectueze o analiză a modului în care investițiile
străine directe influențează creșterea economică, în contextul ultimilor 16 ani, pe un eșantion
ce include 10 țări din zona ECE și 170 de observații cu frecvență anuală.

5.1 Metodologie
Studiul respectiv pornește de la ideea ca printre factori care influențează creșterea
economică a unei țări15, se regăsesc și investițiile străine directe, acestea având o anumită
influență asupra ratei de creștere a produsului intern brut. Folosind date de tip panel, Bengoa și
Sanchez-Robles (2003), au analizat relația dintre libertatea economica16, ISD și creșterea
economică pe un eșantion de 18 țări din America Latină, în perioada 1970-1999, identificând o
relație pozitivă între investițiile străine directe și creșterea economică a țărilor gazdă. Ei au
observat că existența unui capital uman adecvat, stabilitatea economică și piețele liberalizate
sunt condiții necesare pentru înregistrarea unui impact pozitiv al ISD asupra creșterii
economice. La aceeași concluzie au ajuns și autorii Tiwari și Mutascu (2011), aceștia au punctat
ideea că ISD și exporturile sporesc creșterea economică a țărilor Asiatice, forța de muncă și
capitalul având, de asemenea, un rol important în cadrul procesului respectiv. Dovezile
prezentate de Borensztein și colectiv (1998) evidențiază, de asemenea, impactul pozitiv al ISD
asupra creșterii economice subliniind, în același timp și faptul că investițiilor străine directe
sunt mai productive decât investițiile naționale. Autorii au ajuns la această concluzie utilizând
o regresie bazată pe date de tip Panel, pe un eșantion de 69 de țări în curs de dezvoltare și
pentru o perioadă de 20 de ani.
Pornind de la modelul prezentat în lucrarea Borensztein și colectiv (1998), pentru analiza
relației dintre ISD și creșterea economică am ales să utilizăm un model multifactorial liniar.
Impactul ISD asupra creșterii economice poate fi modelat sub forma unei ecuații liniare în care
variabila dependentă este reprezentată de produsul intern brut pe cap de locuitor (PIBPC) iar
variabila factor va fi reprezentată de ISD ca procent din PIB.
Studiul realizat de Blömstrom și Kokko(2001) evidențiază faptul că doar ISD nu sunt
suficiente pentru a genera creșterea economică și a asigura prosperitatea statului gazdă, și, prin
urmare astfel am extins modelul utilizat pentru testarea relației dintre ISD și creșterea
economică prin introducerea altor variabile de control, precum: forța de muncă (LF), controlul
corupției (CC), eficacitatea guvernării (GE).
Realizăm analiza pe un panel de date, deoarece acesta spre deosebire de seriile de timp și
studiile cross-section pleacă de la ipoteza că țările sunt eterogene, include un număr mai mare
de observații astfel oferind mai multe informații și permițând estimări mai eficiente ale
parametrilor.
Există 3 tipuri de modele de tip panel, și anume modelul general (OLS), cu efecte fixe (FE)
și cu efecte aleatorii (RE). În cazul modelului general efectele individuale neobservabile ale
                                                            
15
Factori direcți- care includ forța de muncă, factorul material și informațional-tehnologic;
Factori indirecți – care vizează politica bugetară și fiscală a statului, politica financiar-monetară , rata
investițiilor, schimburile internaționale, capacitatea de absorbție a pieței etc. (Voica, 2009)
16
Pe baza Indexului de Libertate Economică 

121
 
Grumeza Ilinca
Corelația dintre investițiile străine directe și creșterea economică 
 
țărilor nu sunt controlate, coeficienții fiind considerați constanți, fapt care face ca modelul
respectiv să fie mai rar întâlnit în practică și mai puțin preferat de cercetători. Respectiv, ținând
cont de observațiile enunțate de Bevan și Danbolt (2004) privind faptul că eterogenitatea țărilor
poate afecta valoarea parametrilor estimați, am decis utilizarea atât a estimatorului OLS cu
efecte fixe pentru cuantificarea impactului ISD asupra creșterii economice cât și a celui cu
efecte aleatorii. În statistică, estimarea unor modele de regresie de tip data sub ipoteza efectelor
fixe presupune că diferențele dintre țări sunt captate, permițând înregistrarea unor valori diferite
ale constantei αi (care nu se modifică în timp) pentru fiecare țară separat, αi fiind posibil de
estimat. Spre deosebire de panelul FE, în cazul modelului cu efecte aleatorii varianța termenului
rezidual nu este constantă în timp sau la nivelul țărilor.
Într-adevăr, fiecare țară se caracterizează prin anumite aspecte specifice (variabile)17, astfel
dacă se neglijează aceste variabilele specifice în cadrul estimării, se vor obține rezultate care
nu vor putea fi considerate relevante pentru analiză.

5.2 Setul de date

Utilizând variabilele ce pot varia la nivelul statelor incluse în analiză și de-a lungul timpului
am estimat următoarea ecuație a modelului panel:
PIBPC𝑖𝑡 𝛼 𝛽 𝑥𝐼𝑆𝐷𝑖𝑡 𝛽 𝑥𝐿𝐹 𝛽 𝑥𝐺𝐸 𝛽 𝑥𝐶𝐶 𝜀𝑖𝑡 (5.2.1)
Unde, variabilele independente utilizate în cadrul modelului sunt:
- ISD - investițiile străine directe anuale din țările ECE, exprimate ca %PIB
- LF – forța de muncă, care este reprezentată de numărul de persoane ce au făcut
școlarizarea terțiară, necesară pentru dobândirea acelui nivel de cunoștințe adecvat care
să permită o absorbție eficientă și rapidă a noilor tehnologii, informații importate în țara
gazdă de către CMN,18aceasta fiind exprimată ca %.
- CC- controlul corupției, care este un indicator exprimat utilizând rangul percentil19 și
prezintă în ce proporție puterea publică este exercitată pentru câștig privat la nivel de
stat. Valoarea 0 corespunde celui mai redus rang iar 100 rangului celui mai ridicat
- GE – eficacitatea guvernării, exprimată utilizând rangul percentil , reflectă calitatea
serviciilor publice, a serviciului civil, gradul de independență față de presiunile politice,
calitatea formulării și implementării politicilor, precum și credibilitatea angajamentului
guvernului față de astfel de politici.20 Valoarea 0 corespunde celui mai redus rang iar
100 rangului celui mai ridicat .
Iar, variabila dependentă este reprezentată de:
- PIBPC – reprezintă Produsul Intern Brut pe cap de locuitor în valoare nominală și este
utilizat ca indicator al performanței economice a statelor incluse în analiză, exprimat în
dolari (USD).
Datele au fost colectate din bazele de date ale World Bank Data Base, și au fost prelucrate
corespunzător folosind mai multe programe informatice.

5.3 Rezultate
Rezultatele estimărilor, utilizând cele trei modele statistice de analiză a datelor de tip panel,
sunt raportate în tabelul 5.3.1.
                                                            
17
Istoria țării, regimurile politice, apartenența religioasă, locațiile lor geografice, condițiile climatice etc.
18
Studiul realizat de Barro și Lee (1993), subliniază faptul că media anilor de școlarizare a femeilor și bărbaților
au o influență pozitivă asupra ratei de creștere a PIB real per capita, însă școlarizarea masculină are un efect mai
accentuat. Totuși, în cadrul studiului am ales ca indicator care determină forța de muncă necesară unei bune
absorbții a tehnologiilor și informațiilor difuzate de ISD în economie, școlarizarea terțiară (Labour force with
advanced education (%)) 
19
Un rang percentil al unui element dintr‑o repartiţie de valori numerice este definit ca proporția numerelor care
sunt mai mici sau egale cu numărul considerat.
20
Definiție dată de WORLD BANK

122
 
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 9/2021
 
Tabel. 5.3.1 Impactul ISD și a variabilelor de control asupra creșterii economice
Panel cu efecte
Variabilă /Model Panel general Panel cu efecte fixe
aleatorii
ISD -109.7405*** -60.31568* -70.74571**
LF -229.1125** -410.9218** -329.2727**
GE 169.3816*** 59.67750 129.6162
CC 214.0556*** 239.8089** 233.0211***
C 5419.286 25711.51* 14728.33
R-squared 0.441375 0.610726 0.188344
Adjusted R-squared 0.427833 0.578286 0.168667
F-statistic 32.59209 18.82659 9.572003
Prob(F-statistic) 0.000000 0.000000 0.000001
Durbin-Watson stat 0.303935 0.355351 0.344956
Sursa : Estimare proprie-***nivel de semnificație de 1%-**-nivel de semnificație de 5%-*-Nivel de
semnificație de 10%.

Analizând rezultatele din tabelul 5.3.1, observăm că indiferent de estimatorul utilizat, ISD
sunt semnificative statistic și au un efect negativ asupra PIB pe cap de locuitor, ceea ce poate
sugera că ISD realizate nu au fost utilizate eficient și nu au creat valoare adăugată în cadrul
economiei, fapt ce s-ar putea datora unui nivel insuficient al calității capitalului uman, care
reprezintă o cerință esențială pentru ca ISD să fie absorbite corespunzător și să aibă un impact
pozitiv asupra creșterii economice. O altă explicație ar putea fi faptul că variabila ISD a fost
analizată independent în relația cu PIB per capita, spre deosebire de Borensztein și colectiv
(1998), care au ținut cont de efectul complementar pe care-l generează ISD împreună cu stocul
de capital uman asupra creșterii economice. Pe lângă cele menționate anterior, în discuție poate
fi adusă și teoria dependenței21 care ar putea explica rezultatele negative obținute în urma
estimărilor OLS. Teoreticienii și susținătorii teoriei afirmă faptul că ISD provenite din țările
dezvoltate pot fi dăunătoare creșterii economice a națiunilor aflate în curs de dezvoltare, în
special pe termen lung, deoarece se consideră că în felul respectiv în țara gazdă pot fi puse
bazele unei structuri industriale monopoliste. Ideea generală este că în cazul respectiv,
companiile multinaționale vor controla economia locală astfel inhibând progresul original care
s-ar manifesta printr-un efect multiplicator la nivelul întregii economii. Rezultatele obținute în
cazul modelului cu efecte aleatorii exprimă faptul că o creștere a ISD cu 1% va genera o scădere
a PIB per capita cu aproximativ 70,75%.
De asemenea, se observă că estimările pentru variabilele LF si CC sunt robuste și efectul
este unul negativ în cazul forței de muncă și pozitiv în situația indicatorului de control al
corupției, în timp ce în ceea ce privește GE doar regresia OLS a indicat impactul semnificativ
al acestora.
Impactul negativ al forței de muncă (reprezentată de persoanele care au un nivel avansat
de educație) asupra variabilei dependente poate fi explicat prin faptul că în industriile cele mai
productive ale economiilor statelor analizate este concentrată forța de muncă reprezentată de
numărul de peroane care au un nivel mediu și de bază de educație. Respectiv, această variabilă
ar putea fi folosită în cadrul unui studiu ulterior care ar analiza impactul relației ISD și LF
asupra creșterii economice sau impactul LF, ca factor de influență și determinant în procesul de
atragere ISD în economia unui stat.
Variabilele GE și CC influențează pozitiv PIB pe cap de locuitor, însă spre deosebire de
controlul corupției, factorul care exprimă eficacitatea guvernării, în cazul modelului cu efecte
                                                            
21
Teoria dependenței a fost dezvoltată la sfârșitul anilor ’50 cu îndrumarea directorului Comisiei Economice a
Națiunilor Unite pentru America Latină ,Raul Prebisch.

123
 
Grumeza Ilinca
Corelația dintre investițiile străine directe și creșterea economică 
 
aleatorii, sugerat de testul Hausman, este nesemnificativ din punct de vedere statistic. După
cum se menționează și în literatura de specialitate, nivelul ridicat al corupției al unui stat
descurajează investițiile străine directe deoarece investitorii consideră că aceasta este un
impediment care generează ineficiențe operaționale, (Habib și Zurawicki, 2002). Corupția ,de
asemenea, afectează dezvoltarea economică din punct de vedere al eficienței și creșterii economice,
contribuind la creșterea inegalității veniturilor și a distribuției inechitabile a resurselor între populație.
Pe baza datelor obținute putem să afirmăm că o creștere a variabilei CC va stimula creșterea PIB pe
cap de locuitor, întrucât o mai bună gestionare de către guvernul statului a nivelului corupției asociată
cu o valoare apropiată de 100 a indicatorului va avea implicații pozitive asupra performanțelor
sistemului economic.
Deși GE nu este semnificativ în cazul modelului cu efecte aleatorii, totuși acesta ia valori
pozitive în cadrul modelului. Acest rezultat se explică prin faptul că un guvern eficient poate fi
caracterizat ca fiind capabil să protejeze populația, asigurând în același timp onestitatea și
competența birocrației sale, aprovizionarea de bunuri, întreținerea infrastructurii care face posibil
schimbul de bunuri și livrarea de servicii. Cu cât guvernul unei țări este mai eficient cu atât nivelul
de bunăstare socială este mai mare, ceea ce are implicații pozitive asupra creșterii și dezvoltării
economiei unui stat.

Pentru a identifica care dintre modelele prezentate în tabelul 5.3.1, este mai eficient și
potrivit pentru studiul respectiv am utilizat testul Hausman. Rezultatul obținut indică faptul că
se acceptă ipoteza nulă privind modelul cu efecte aleatorii la un nivel de semnificație de 5%.

Tabel. 5.3.2 Testul Hausman

Test Summary Chi-Sq. Statistic Chi-Sq. Statistic Chi-Sq. d.f. Prob.
Cross-section
7.796319 7.796319 4 0.0993
random
Cross-section random effects test comparisons
Variable Fixed Random Var(Diff.) Prob.
ISD -60.315675 -70.745705 35.387484 0.0795
LF -410.921777 -329.272655 14645.281735 0.4999
GE 59.677500 129.616151 5603.835925 0.3502
CC 239.808866 233.021058 3272.440196 0.9055
Sursa : Estimare proprie.

Valoarea lui R-squared în cazul Panelului cu efecte aleatorii este de 0.188344, aceasta
indică faptul că 18,83 % din variația variabilei dependente (PIB pe cap de locuitor) este redată
în cadrul modelului de regresie prezentat în tabelul 5.3.1, în timp ce procentul de 81,17% denotă
celelalte variabile, inclusiv și erorile aleatorii. Valabilitatea modelului este confirmată de
valoarea testului F-statistic (9.572003 valoare superioară nivelului tabelat de 4, considerat a fi
reper în analizele de valabilitate a modelelor econometrice).

6. Concluzii
Pe parcursul perioadei de transformare economică, investițiile străine directe în țările din
Europa Centrală și de Est au devenit un indicator important al dezvoltării economice și al
credibilității politicii externe. Guvernele naționale urmăreau ca prin intermediul fluxurilor de
ISD atrase să pună bazele unei dezvoltări sustenabile și să limiteze consecințele negative care
puteau să se manifeste pe parcursul și după încheierea procesului de tranziție și integrare în
economia globală.

124
 
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 9/2021
 
Statele din zona ECE au servit pe parcursul anilor ca destinații atractive pentru companiile
multinaționale, avantajul lor competitiv s-a bazat în mare parte pe forța de muncă relativ ieftină,
relativ calificată și productivă, și apropierea lor geografică de piețele europene. Totuși
atractivitatea țărilor a fost de multe ori umbrită de numeroși factori care au împiedicat absorbția
eficienta a fluxurilor de ISD, printre aceștia numărându-se corupția, care s-a amplificat pe
parcursul procesului de privatizare și pe măsură ce statele își manifestau deschiderea și
participarea la comunitățile și organizațiile internaționale, nivelul redus al infrastructurii și a
unor politici guvernamentale neoptimizate mediului economic existent, și gradul redus de
tehnologizare a acestora. Factorii respectivi împreună cu evenimentele care s-au produs la nivel
mondial (Marea Recesiune din 2008, criza sanitară din 2019), au generat modificări ale
trendului și a volumului de ISD atrase de statele din Europa Centrală și de Est.
În ceea ce privește opinia generală privind relația dintre investițiile străine directe și
creșterea economică, părerile sunt împărțite, majoritatea cercetătorilor subliniind faptul că ISD
au un impact pozitiv și semnificativ asupra economiei unui stat , generând dezvoltarea
economică prin creșterea productivității care este urmată de creșterea eficienței bazată pe
transferul de experiențe, noi cunoștințe și noi tehnologii care pătrund în economia statului gazdă
cu ajutorul capitatului străin. Alții, însă, susțin că ISD avantajează doar companiile
multinaționale, având în același timp un efect nefavorabil asupra creșterii economice a statului
gazda din cauza mecanismului de dependență a firmelor locale de cele străine și a
decapitalizării. În urma studiului realizat, care a avut drept scop analiza corelației dintre ISD și
creșterea economică pe baza unui model multifactorial liniar, am identificat faptul că rezultatele
obținute vin să susțină argumentele aduse de lucrările de specialitate care au constatat existența
unei relații negative între investițiile străine directe și creșterea economică. Ținând cont de
nivelul de dezvoltare și de caracteristicile statelor incluse în analiză, putem să afirmăm că
principalele cauze care au generat o relație inversă între ISD și variabila dependentă PIB per
cap de locuitor ar putea fi instabilitatea politica, nivelul încă destul de redus al piețelor
financiare, neconcentrarea fluxurilor de ISD în acele sectoare ale economiei care necesită
investiții productive, și nivelul destul de ridicat al corupției, care împiedică buna utilizare a
investițiilor străine directe.
Deoarece impactul asupra PIB pe cap de locuitor este negativ, trebuie de explorat mai
detaliat fiecare din factorii care generează aceste rezultate, astfel încât să se țină cont de
impactul acestora, pentru a se putea beneficia pozitiv de pe urma exploatării capitalului străin
pătruns în țară, și pentru a se fundamenta o mai bună politică de atragere a ISD de către statele
aflate în curs de dezvoltare. Studiul realizat poate fi îmbunătățit și extins, prin încorporarea în
eșantion a unui număr mai mare de date și prin aprofundarea dificultății modelelor pentru a se
obține, astfel, estimări cât mai concrete și veridice.

Bibliografie
Alfaro, L., Chanda, A., Kalemli-Ozcan, S., Sayek, S., (2004), FDI and economic growth: the
role of local financial markets, Journal of International Economics 64, pp. 89–112.
Baharumshah, A.Z., Thanoon, M.A.M. (2006), Foreign capital flows and economic growth in
East Asian countries, China Economic Review Volume 17, pp. 70-83.
Balasubramanyam, V. N., Salisu, M., Sapsford, D. (1996), Foreign Direct Investment and Growth
in EP and Is Countries, The Economic Journal 106, no. 434, pp. 92-105.
Bandelj, N., (2010), How EU Integration and Legacies Mattered for Foreign Direct Investment
into Central and Eastern Europe, Europe-Asia Studies, 62(3), pp. 481–501.
Barro, J. R., Lee, J.W. (1993), International comparisons of educational attainment, Journal of
Monetary Economics 32 (3), pp. 363-339.

125
 
Grumeza Ilinca
Corelația dintre investițiile străine directe și creșterea economică 
 
Bengoa, M., Sanchez-Robles, B. (2003), Foreign direct investment, economic freedom and
growth: new evidence from Latin America, European Journal of Political Economy,
Volume 19, pp. 529-545.
Benhabib, J. , Spiegel, M.(1994), The role of human capital in economic development evidence
from aggregate cross-country data, Journal of Monetary Economics, Volume 34, pp. 143-
173.
Bevan, A., Danbolt, J. (2004), Testing for Inconsistencies in the Estimation of UK Capital
Structure Determinants, Applied Financial Economics. 14, pp. 55-66.
Blömstrom, M., Kokko, A. (2001), FDI and Human Capital: A research Agenda, Stockholm
School of Economics.
Borensztein, E., De Gregorio, J., Lee, J.W., (1998), How does foreign direct investment affect
economic growth?, Journal of International Economics, Volume 45, pp. 115-135.
Bornschier, V.(1980), Multinational corporations and economic growth: A cross-national test
of the decapitalization thesis, Journal of Development Economics, Volume 7, pp. 191-210.
Bushra, Y., Hussain, A., Chaudhary, M.A. (2003), Analysis of Factors Affecting Foreign Direct
Investment in Developing Countries, Pakistan Economic and Social Review 41, pp. 59-75.
Djankov, S. (2016), Challenges to Eastern Europe’s Growth, Reinvigorating Growth,
Competitiveness and Investment, Budapest: EBRD, pp. 1-23.
Dudic, B.Z., Beňová, E., Mirkovic, V. (2019), Economic development in the Slovak Republic:
Achieved results and prospects for future development, Volume 12, Ekonomija: teorija
i praksa.
Durán, J. (2019), FDI and Investment Uncertainty in the Baltics, European Commission’s
Directorate-General for Economic and Financial Affairs.
Habib, M., Zurawicki, L. (2002), Corruption and Foreign Direct Investment, Journal of International
Business Studies, 33(2), pp. 291-307.
Hermes, N., Lensink, R., (2003), Foreign direct investment, financial development and
economic growth, Journal of Development Studies 40, pp. 142–163.
Hlavacek, P., Bal-Domanska, B. (2016), Impact of Foreign Direct Investment on Economic
Growth in Central and Eastern European Countries, Engineering Economics, 27, pp. 294–
303.
Iloiu. M., Csiminga. D., Mangu. S. (2015), FDI in Romania between EU and the Global
Economic Crisis, Procedia Economics and Finance, Volume 23, pp. 644-651.
International Monetary Fund (2009), World Economic Outlook 2009: Sustaining the Recovery,
Washington: International Monetary Fund, (Tabel A13).
Kalotay, K., Hunya, G., (2000), Privatization and FDI in Central and Eastern Europe,
Transnational Corporations, Volume 9, pp. 39–66.
Kilvits, K., Purju, A. (2003), The outward Foreign Direct Investment from the Baltic States, Journal
of East European Management Studies, 8(1), pp. 84-95.
Li, X., Liu, X., (2005), Foreign Direct Investment and Economic Growth: An Increasingly
Endogenous Relationship, World Development, Volume 33, pp. 393-407.
Ministry of Economics of the Republic of Latvia, (2019), Economic Development of Latvia.
Moralles, H. F., Moreno, R. (2020), FDI productivity spillovers and absorptive capacity in
Brazilian firms: A threshold regression analysis, International Review of Economics &
Finance, Volume 70, pp. 257-272.
Nair‐Reichert, U., Weinhold, D. (2001), Causality Tests for Cross‐Country Panels: a New Look
at FDI and Economic Growth in Developing Countries, Oxford Bulletin of Economics and
Statistics 63, pp. 153-171.
Poulsen, L., Hufbauer, G. (2011), Foreign Direct Investment in Times of Crisis, Peterson
Institute of International Economics.

126
 
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 9/2021
 
Rothgeb, J.M. (1990), Foreign investment and the decapitalization of underdeveloped host
countries, The Social Science Journal, Volume 27, pp. 457-473.
Santos, T.D. (1970), The Structure of Dependence, The American Economic Review 60, no. 2, pp.
231-36.
Sapienza, E., (2010), Foreign Direct Investment and growth in Central, Eastern and Southern
Europe, Investigación Económica, 69(271), pp. 99-138.
Shen, C., Lee, C., (2006), Same Financial Development Yet Different Economic Growth-Why?,
Journal of Money, Credit and Banking, 38, No. 7, pp. 907 – 1944.
Sjöholm, F., (1998), Technology Gap, Competition and Spillovers from Direct Foreign
Investment: Evidence from Establishment Data, Volume 36, The Journal of Development
Studies.
Táncošová, J. (2019), The role of foreign direct investment in the economy of
Slovakia, Entrepreneurship and Sustainability Issues, Entrepreneurship and
Sustainability Center, vol. 6(4), pp. 2127-2135.
Tiwari, A.K., Mutascu, M. (2011), Economic Growth and FDI in Asia: A Panel-Data
Approach, Economic Analysis & Policy, Vol. 41 No. 2.
United Nations Conference on Trade and Development (UNCTAD), (2020), Investment Trends
Monitor, (Figura 2).
Voica (Chirtoc), I.E. (2009), The Factors that influence Romanian’s Economical Growth,
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 3.
Yuko, K. (1998), Firm Size and Determinants of Foreign Direct Investment, CERGE-EI
Working Paper No. 135.

127