Programare orientată pe obiecte

1. Despre curs
2. Concepte şi paradigme în POO
3. Mediul Java
4. Variabile și tipuri
5. Operatori artimetici și expresii
OOP1 - T.U. Cluj 1
 Cadre didactice
◼ Curs
◼ Ion Giosan
◼ E-mail: [Link]@[Link]

◼ Web page:

[Link]
◼ Laborator
◼ Cristina Rădulescu (grupa 5)
◼ Ion Giosan (grupa 6)
◼ Robert Vincze (grupa 7)
◼ Bogdan Potra (grupa 8)
◼ Iulia Șanta, Alin Scarlat (grupa 9)
OOP1 - T.U. Cluj 2
 Conținutul cursului
◼ Concepte şi paradigme în ◼ Excepţii şi tratarea lor
programarea orientată pe obiecte ◼ Colecții Java
◼ Abstracţiuni şi tipuri de date ◼ Interfețe utilizator (GUIs) în
abstracte Java
◼ Caracteristicile limbajului Java ◼ Testarea și depanarea
◼ Tipurile de date primitive şi programelor
structurile de control în Java
◼ Introducere în sistemul I/E Java
◼ Clase şi obiecte. Pachete
◼ Fire de lucru (threads) în Java
◼ Moştenirea şi polimorfismul
◼ Interfeţe Java
◼ Reprezentarea în UML a claselor și
legăturilor dintre ele

OOP1 - T.U. Cluj 3

 Evaluare. Referinţe
◼ Evaluare
◼ Nota finală = 0.4*Laborator + 0.5*ExamenScris + 0.1*TesteCurs
◼ Obligatoriu Laborator >=5
◼ Obligatoriu ExamenScris >=5
◼ Bonusuri
◼ Prezență sporită la cursuri

◼ Referinţe
◼ Bruce Eckel, Thinking in Java, 4th edition, Prentice Hall,
2006
◼ Kathy Sierra, Bert Bates, SCJP Sun Certified Programmer
for Java 6, Mc Graw Hill, 2008
◼ Tutoriale Java și Documentaţia Java de la Oracle
◼ Tutoriale UML introductive
◼ Documentaţia Eclipse

OOP1 - T.U. Cluj 4

 Paradigme de programare
◼ Paradigmă de programare
◼ Un model care descrie esenţa şi structura computaţiei
◼ Un stil fundamental de a programa
◼ Oferă şi determină viziunea pe care o are programatorul
asupra execuţiei programului
Exemple:
◼ în programarea funcţională un program poate fi conceput ca
fiind o secvenţă de evaluări de funcţii, fără stări
◼ în POO, programatorii pot concepe programele ca fiind o
colecţie de obiecte care interacţionează

OOP1 - T.U. Cluj 5

Paradigme de programare

OOP1 - T.U. Cluj 6

 Programarea imperativă
◼ Un calculator în modelul tradiţional von Neumann
◼ Unitate centrală de prelucrare
◼ Memorie
◼ Efectuează secvenţe de instrucţiuni atomice care accesează,
operează asupra valorilor stocate la locaţii de memorie adresabile
individual şi le modifică
◼ O computaţie este o serie de operaţii aritmetice şi de efecte
laterale, cum sunt atribuirile sau transferurile de date care
modifică starea unităţii de stocare, intrarea sau ieşirea
◼ Este de subliniat importanţa atribuirilor şi a variabilelor pe
post de containere pentru paradigma imperativă
◼ Exemple de limbaje: Fortran, Pascal, C, Ada.

OOP1 - T.U. Cluj 7

 Programarea structurată
Program procedural = definiții de date și apeluri de funcții/proceduri

valori de intrare Procedură

Bloc
principal
valori de intrare
Funcţie
valoare/valori de ieşire

OOP1 - T.U. Cluj 8

 Programarea structurată
◼ Abstractizarea operaţiilor
◼ Structura unui modul
◼ Interfaţa ◼ Implementarea
◼ Date de intrare ◼ Date locale
◼ Date de ieşire ◼ Secvenţe de instrucţiuni
◼ Descrierea funcţionalităţii

◼ Sintaxa limbajului
◼ Organizarea codului în blocuri de instrucţiuni
◼ Definiţii de funcţii şi proceduri
◼ Extinderea limbajului cu noi operaţii
◼ Apeluri la proceduri şi funcţii noi
OOP1 - T.U. Cluj 9
 Beneficiile programării structurate
◼ Uşurează dezvoltarea software
◼ Evită repetarea realizării aceluiaşi lucru
◼ Munca de programare este descompusă în
module independente
◼ Proiectare Top-down: descompunerea în
subprobleme
◼ Facilitează întreţinerea software
◼ Codul este mai uşor de citit
◼ Independenţa modulelor
◼ Favorizează reutilizarea software
OOP1 - T.U. Cluj 10
Programarea structurată. Exemplu

OOP1 - T.U. Cluj 11

 Abstractizarea datelor
◼ Impunerea unei separări clare între proprietăţile
abstracte ale unui tip de dată şi detaliile concrete
ale implementării lui
◼ Proprietăţi abstracte: acelea care sunt vizibile codului
client care foloseşte tipul de dată – interfaţa cu tipul de
dată
◼ Implementarea concretă: este păstrată în totalitate
privată şi ea se poate într-adevăr schimba, spre exemplu
pentru a încorpora îmbunătăţiri ale performanţelor în
timp

OOP1 - T.U. Cluj 12

 Tipuri abstracte de date
◼ Abstractizarea datelor + abstractizarea
operaţiilor
◼ Un tip de dată abstract:
◼ Structură de date care stochează informaţii pentru
a reprezenta un anumit concept
◼ Funcţionalitate: set de operaţii care pot fi aplicate
tipului de dată
◼ Sintaxa limbajului
◼ Modulele sunt asociate tipurilor de date
◼ Sintaxa nu este neapărat nouă faţă de programarea
modulară

OOP1 - T.U. Cluj 13

Exemplu de tip de dată abstract în C

OOP1 - T.U. Cluj 14

Extensibilitatea tipului de dată abstract

OOP1 - T.U. Cluj 15

 Beneficiile tipurilor de date abstracte

◼ Conceptele din domeniul real sunt reflectate în cod

◼ Încapsulare: complexitatea internă, datele şi
detaliile operaţiilor sunt ascunse
◼ Utilizarea tipului de dată este independentă de
implementarea sa internă
◼ Oferă o mai mare modularitate
◼ Sporeşte uşurinţa întreţinerii şi reutilizării codului

OOP1 - T.U. Cluj 16

 Paradigma orientării pe obiecte
◼ Paradigma programării structurate a avut iniţial
succes (1975-85)
◼ Dar a început să eşueze la produse mai mari
(> 50,000 LOC)
◼ Avea probleme de întreţinere post-livrare (astăzi
această întreţinere necesită, de la 70 la 80% din
efortul total)
◼ Motivul: Metodele structurate sunt fie
◼ orientate pe operaţii

◼ orientate pe atribute

◼ …dar nu amândouă

OOP1 - T.U. Cluj 17

 Paradigma orientării pe obiecte
◼ O simulare a domeniului unei probleme prin
abstractizarea informaţiilor de comportament şi
stare din obiecte din lumea reală

◼ Conceptele POO
◼ Clase și Obiecte
◼ Abstractizare și Încapsulare
◼ Transmitere de mesaje
◼ Moştenire și Polimorfism

OOP1 - T.U. Cluj 18

 Paradigma orientării pe obiecte

◼ POO consideră că atât atributele cât şi

operaţiile au importanţă egală
◼ O viziune simplistă a unui obiect poate fi:
◼ Obiect = componentă software care incorporează
atât atributele cât şi operaţiile care se pot efectua
asupra atributelor şi care suportă moştenirea
◼ Exemplu:
◼ Cont bancar
◼ Date: soldul contului
◼ Acţiuni: depune, retrage, determină soldul

OOP1 - T.U. Cluj 19

 Paradigma orientării pe obiecte
◼ Totul este reprezentat prin obiecte
(obiect = o variabilă mai specială ce încapsulează atât date cât și
operații cu aceste date)
◼ Obiectele comunică între ele prin trimitere/ primire
de mesaje (mesaj = apel de metodă)
◼ Obiectele au propria lor memorie
◼ Orice obiect are un tip  orice obiect e o instanță
a unei clase (unde ‘clasa’ este sinonim cu ‘tip’)
◼ Toate obiectele de un anumit tip pot trimite sau
primi aceleași mesaje
OOP1 - T.U. Cluj 20
 Punctele tari ale POO
◼ Ascunderea informaţiei => întreţinerea
post-livrare este mai sigură
◼ Şansele apariţiei erorilor regresive sunt reduse
(în software nu se repetă erori cunoscute)
◼ Dezvoltarea este mai uşoară
◼ Obiectele au în general corespondente fizice =>
◼ Simplifică modelarea (un aspect cheie al POO)

OOP1 - T.U. Cluj 21

 Punctele tari ale POO
◼ Obiectele bine proiectate sunt unităţi
independente
◼ Tot ce se referă la obiectul real modelat este în
obiect — încapsulare
◼ Comunicarea se face prin schimb de mesaje
◼ Această independenţă promovează reutilizarea
codului

OOP1 - T.U. Cluj 22

 Programarea orientată pe obiecte
◼ Oferă
◼ suport sintactic pentru tipurile de date abstracte
◼ facilităţi asociate cu ierarhiile de clase
◼ Schimbă punctul de vedere: programele
sunt apendice ale datelor
◼ Introduc un concept nou: obiect = tip de
dată abstract cu stare (atribute) şi
comportament (operaţii)

OOP1 - T.U. Cluj 23

 Concepte POO
◼ Abstractizare = proces de
filtrare a detaliilor
neimportante ale obiectului
Problemă
astfel încât să rămână doar
caracteristicile importante

◼ Ne ocupăm doar de datele Abstractizare

care prezintă interes pentru

problema noastră Model

OOP1 - T.U. Cluj 24

Abstractizare. Exemplu

istoric genetic istoric medical

maşini familia
vândute
procentul
talente comisionului
numele
jurnalul
creditului
Persoana din lumea reală

OOP1 - T.U. Cluj 25

Abstractizare. Exemplu

procentul
maşini vândute comisionului

numele

Abstractizarea unui tip

PersoanaVinzator pentru un
Sistem de urmărire a vânzărilor
OOP1 - T.U. Cluj 26
Abstractizare. Exemplu

istoric medical

istoric genetic

familia

Abstractizarea unui tip

Pacient dintr-o baze de
date medicală
OOP1 - T.U. Cluj 27
 Ce sunt obiectele software?
◼ Blocurile de construcţie a sistemelor software
◼ Program = colecţie de obiecte care interacţionează
◼ Obiectele cooperează pentru a finaliza o sarcină
◼ pentru aceasta, ele comunică trimiţându-si “mesaje” unul altuia

◼ Obiectele modelează lucruri tangibile

◼ Persoană
◼ Bicicletă
◼ Cal
◼ Bancă etc.

OOP1 - T.U. Cluj 28

 Ce sunt obiectele software?
◼ Obiectele modelează lucruri conceptuale
◼ întâlnire
◼ dată calendaristică
◼ Obiectele modelează procese
◼ aflarea drumului printr-un labirint
◼ sortarea unui pachet de cărţi de joc
◼ Obiectele au
◼ proprietăţi: trăsături (caracteristici) care descriu
obiectele
◼ capabilităţi: ce pot face, cum se comportă

OOP1 - T.U. Cluj 29

 Proprietăţile obiectului: starea
◼ Proprietăţile : determină cum acţionează un obiect
◼ Pot fi constante (nu se schimbă) sau variabile
◼ Pot fi ele însele obiecte — pot primi mesaje
◼ Ex. Capacul borcanului cu gem şi gemul în sine sunt
obiecte
◼ Proprietăţile pot fi:
◼ atribute: lucruri care ajută la descrierea unui obiect
◼ componente: lucruri care sunt “parte a” unui obiect
◼ asocieri: lucruri despre care ştie un obiect, dar care nu
sunt parte a acelui obiect

OOP1 - T.U. Cluj 30

 Proprietăţile obiectului: starea
◼ Stare: colecţie a tuturor proprietăţilor
obiectului; se schimbă dacă o proprietate se
schimbă
◼ unele nu se schimbă, d.e. volanul unei maşini
◼ altele se schimbă, d.e. culoarea maşinii
◼ Exemplu: proprietăţile borcanelor cu gem
▪ atribute: culoare, material, miros
▪ componente: capac, container, etichetă
▪ asocieri: un borcan cu gem poate fi asociat cu
încăperea în care se află

OOP1 - T.U. Cluj 31

 Capabilităţile obiectelor: acţiuni
◼ Obiectele au capabilităţi (comportamente) care le
permit să efectueze acţiuni specifice
◼ obiectele sunt deştepte — ele “ştiu” cum să facă anumite
lucruri
◼ un obiect face ceva doar dacă un alt obiect îi spune să-şi
folosească una dintre capabilităţi
◼ Capabilităţile pot fi:
◼ constructori: stabilesc starea iniţială a proprietăţilor
obiectului
◼ actiuni: modifică proprietăţile obiectului
◼ interogări: furnizează răspunsuri bazate pe proprietăţile
obiectului
OOP1 - T.U. Cluj 32
 Capabilităţile obiectelor: acţiuni
◼ Exemple: borcanele cu gem sunt capabile să
efectueze acţiuni specifice
• constructor: să fie creat
• actiuni: adaugă/golește gem
• interogări: răspunde dacă este închis sau deschis
capacul, dacă borcanul este plin sau gol

OOP1 - T.U. Cluj 33

 Clase şi instanţe
◼ Concepţia noastră curentă: fiecare obiect corespunde direct
unui anumit obiect din realitate, d.e., un atom sau un
automobil anume
◼ Dezavantaj: mult prea nepractic să lucrăm cu obiecte în
acest fel deoarece
◼ ele pot fi infinit de multe
◼ nu dorim să descriem fiecare individ separat, deoarece indivizii au
multe lucruri în comun
◼ Clasificarea obiectelor scoate în evidenţă ce este comun
între mulţimi de obiecte similare
◼ mai întâi să descriem ce este comun
◼ apoi să “ştampilăm” oricâte copii

OOP1 - T.U. Cluj 34

 Clase ale obiectelor
◼ Clasa unui obiect
◼ categoria obiectului
◼ defineşte capabilităţile şi proprietăţile comune

unei mulţimi de obiecte individuale

◼ toate borcanele cu gem se pot deschide, închide şi goli
◼ defineşte un şablon pentru crearea de instanţe
de obiect
◼ unele borcane cu gem pot fi din plastic, pot fi colorate,
de o anumită mărime etc.

OOP1 - T.U. Cluj 35

 Clase ale obiectelor
◼ Clasele implementează capabilităţile ca
metode
◼ secvenţe de instrucţiuni în Java
◼ obiectele cooperează trimiţând mesaje altor
obiecte
◼ fiecare mesaj “invocă o metodă”
◼ Clasele implementează proprietăţile ca
variabile instanţă
◼ locaţie de memorie alocată obiectului, care
poate păstra o valoare care se poate schimba
OOP1 - T.U. Cluj 36
 Instanţe de obiecte
◼ Instanţele de obiecte sunt obiecte individuale
◼ realizate din şablonul clasei
◼ o clasă poate reprezenta un număr nedefinit de

instanţe de obiect
◼ realizarea unei instanţe de obiect constituie

instanţierea obiectului respectiv

◼ Prescurtare:
◼ clasă: clasa obiectului
◼ instanţă: instanţa obiectului (a nu se confunda cu

variabilele instanţă)
OOP1 - T.U. Cluj 37
 Instanţe de obiecte
◼ Instanţe diferite ale, d.e., clasei BorcanCuGem pot
avea:
◼ culoare şi poziţie diferită
◼ diverse tipuri de gem în interior
◼ Astfel că, variabilele instanţă ale lor au valori
diferite
◼ Notă: instanţele de obiect conţin variabile instanţă — două
moduri de folosire diferite, dar înrudite, a cuvântului instanţă
◼ Instanţele individuale au identităţi individuale
◼ aceasta permite altor obiecte să trimită mesaje unui obiect
dat
◼ fiecare instanţă este unică, chiar dacă are aceleaşi capabilităţi
◼ Exemplu: clasa studenţilor de la acest curs
OOP1 - T.U. Cluj 38
 Mesaje pentru comunicarea între
obiecte

◼ Instanţele nu sunt izolate — ele trebuie să

comunice cu altele pentru a-şi realiza sarcina
◼ proprietăţile le permit să ştie despre alte obiecte

◼ Instanţele trimit mesaje una alteia pentru a invoca

o capabilitate (adică, pentru a executa o sarcină)
◼ metoda reprezintă codul care implementează

mesajul
◼ spunem “apelează metoda” în loc de “invocă

capabilitatea”
OOP1 - T.U. Cluj 39
 Mesaje pentru comunicarea între
obiecte
◼ Fiecare mesaj necesită:
◼ un emiţător (expeditor): obiectul care iniţiază acţiunea
◼ un receptor: instanţa a cărei metode este invocată
◼ numele mesajului: numele metodei apelate
◼ opţional parametri: informaţii suplimentare necesitate de
metodă pentru a opera
◼ Receptorul poate (dar nu este nevoit) să trimită un
răspuns
◼ prin tipurile returnate

OOP1 - T.U. Cluj 40

 Încapsulare
◼ Un automobil încapsulează multă informaţie
◼ chiar literal, prin complexitatea construcţiei sale

◼ Dar nu este nevoie să ştii cum funcţionează o

maşină pentru a o conduce
◼ Volanul şi schimbarea vitezelor constituie
interfaţa
◼ Motorul, transmisia, axul cardanic, roţile, . . . ,

sunt implementarea (ascunsă)

OOP1 - T.U. Cluj 41

 Încapsulare
◼ Asemănător, nu e nevoie să ştim cum funcţionează
un obiect pentru a-i trimite mesaje
◼ Dar, este nevoie să ştim ce mesaje înţelege (adică,
care îi sunt capabilităţile)
◼ clasa instanţei determină ce mesaje îi pot fi trimise
Implementare
Interfaţă

Ax cardanic Transmisie

OOP1 - T.U. Cluj 42

 Încapsulare
◼ Închiderea datelor într-un obiect
◼ Datele nu pot fi accesate direct din afară
◼ Oferă securitatea datelor

Detalii de
API implementare
publică private

Notă. API (Application

Programming Interface)
= interfață pentru
programarea aplicațiilor
OOP1 - T.U. Cluj 43
 Vederile unei clase
◼Obiectele separă interfaţa de implementare
◼ obiectul este “cutie neagră”; ascunde funcţionarea şi părţile
interne
◼ interfaţa protejează implementarea împotriva utilizării
greşite

Capabilitate Capabilitate
publică publică

Capabilitate Capabilitate
publică publică
Proprietăţi
private
Capabilitate Capabilitate
publică publică

OOP1 - T.U. Cluj 44

 Vederile unei clase
◼ Interfaţa: vedere publică
◼ permite instanţelor să coopereze unele cu altele
fără a şti prea multe detalii
◼ ca un contract: constă dintr-o listă de
capabilităţi şi documentaţie pentru cum să fie
folosite
◼ Implementarea: vedere privată
◼ proprietăţile care ajută capabilităţile să-şi
îndeplinească sarcinile

OOP1 - T.U. Cluj 45

 Moştenirea
◼ O clasă (subclasă) poate moşteni atribute şi
metode dintr-o altă clasă (superclasă)
◼ Subclasele furnizează comportament
specializat Bicicleta

◼ Oferă reutilizarea codului

◼ Evită duplicarea datelor

Bicicleta
OOP1 - T.U. Cluj de munte Cursieră Bicicletă tandem
46
 Polimorfism

◼ Abilitatea de a lua multe forme

◼ Aceeaşi metodă folosită într-o superclasă
poate fi suprascrisă în subclase pentru a da o
funcţionalitate diferită
◼ D.e. Superclasa ‘Poligon’ are o metodă numită,
aflaSuprafata
aflaSuprafata în subclasa ‘Triunghi’ → a=x*y/2
aflaSuprafata în subclasa ‘Dreptunghi’ → a=x*y

OOP1 - T.U. Cluj 47

 Java. Caracteristici
◼ James Gosling şi Patrick Naughton (conducătorii
echipei care a dezvoltat limbajul), au definit
limbajul Java ca fiind

"Un limbaj simplu, orientat pe obiecte, care

"înţelege" reţelele de calculatoare, interpretat,
robust, sigur, neutru faţă de arhitecturi, portabil,
de înaltă performanţă, multi-fir, dinamic"

OOP1 - T.U. Cluj 48

Mediul Java

OOP1 - T.U. Cluj 49

 Executarea programelor Java
◼ Java foloseşte un proces în doi paşi
◼ Compilează programul în bytecodes
◼ bytecode este apropiat de formatul instrucţiunilor în
limbaj maşină, dar nu chiar la fel — este un "limbaj
maşină" generic
◼ nu corespunde nici unui procesor real
◼ Maşina virtuală (VM) interpretează bytecode în
limbaj maşină nativ şi-l rulează
◼ există maşini virtuale diferite pentru calculatoare
diferite, deoarece bytecode nu corespunde unei maşini
reale
OOP1 - T.U. Cluj 50
 Executarea programelor Java
◼ Se utilizează acelaşi bytecode Java pe calculatoare
diferite fără a recompila codul sursă
◼ fiecare VM interpretează acelaşi bytecode Java
◼ aceasta permite să se execute programe Java prin
simpla obţinere a bytecodes din pagini de Web
◼ Aceasta face codul Java să ruleze peste-platforme
◼ marketing-ul spune, “Scrie o dată, rulează oriunde!”
◼ adevărat pentru “Java pur”, nu pentru variante

OOP1 - T.U. Cluj 51

 Aplicaţii Java
◼ Tipuri de aplicaţii Java
◼ aplicaţii de-sine-stătătoare
◼ applets/servlets

◼ O aplicaţie de-sine-stătoare sau un program

"obişnuit" este o clasă care are o metodă numită
main
◼ Când se lansează programul Java respectiv, sistemul de
execuţie invocă automat metoda numită main
◼ Toate applicaţiile de-sine-stătătoare încep din metoda
main

OOP1 - T.U. Cluj 52

 Applet-uri vs.
Aplicații de sine stătătoare
◼ Un applet Java este un program Java destinat a fi
rulat dintr-un browser de Web
◼ Applet-urile folosesc întotdeauna o interfaţă cu ferestre
◼ Este o aplicaţie având caracteristici limitate, care
necesită resurse de memorie limitate şi portabilă între
sistemele de operare

◼ Aplicaţiile de-sine-stătătoare pot folosi atât

interfaţa cu ferestre cât și I/E de consolă (adică în
modul text)

OOP1 - T.U. Cluj 53

 Încărcătorul de clase
◼ Programele Java sunt divizate în unităţi mai
mici numite clase
◼ Fiecare definiţie de clasă este în mod normal
într-un fişier separat şi compilată separat
◼ Încărcătorul de clase este un program care
leagă bytecode-ul claselor necesare pentru a
rula un program Java
◼ în alte limbaje de programare, corespondentul
său este editorul de legături (link-editor)

OOP1 - T.U. Cluj 54

 Cuvinte cheie Java (cuvinte rezervate)
◼ Cuvinte care nu pot fi folosite la altceva
decât în modul predefinit din limbaj
◼ abstract, assert, boolean, break, byte, case,
catch, char, class, const, continue, default, do,
double, else, extends, final, finally, float, for,
goto, if, implements, import, instanceof, int,
interface, long, native, new, package, private,
protected, public, return, short, static, strictfp,
super, switch, synchronized, this, throw, throws,
transient, try, void, volatile, while
◼ null, true, false – predefinite ca literali
OOP1 - T.U. Cluj 55
 Compilarea unui program sau a unei
clase Java
◼ Fiecare definiţie de clasă trebuie să se afle într-un
fişier al cărui nume este numele clasei urmat de
extensia .java
◼ Exemplu: Clasa UnProgram trebuie să se afle în fişierul
numit [Link]
◼ Fiecare clasă este compilată folosind comanda
javac urmată de numele fişierului care conţine
clasa
javac [Link]
◼ Rezultatul este un program în byte-code cu acelaşi
nume ca al clasei, urmat de extensia .class
[Link]

OOP1 - T.U. Cluj 56

 Rularea unui program Java
◼ Un program Java poate fi rulat (java) după
ce i-au fost compilate toate clasele
◼ Rulaţi doar clasa care conţine o metodă main
(sistemul va încărca şi rula celelalte clase
automat, dacă mai sunt)
◼ Metoda main are semnătura
public static void main(String[ ] args)
◼ Comanda de lansare a programului trebuie
urmată doar de numele clasei (fără extensii)
java UnProgram

OOP1 - T.U. Cluj 57

 Convenţii pentru nume
◼ Începeţi numele de variabile, metode şi obiecte cu
o literă mică, indicaţi limitele "cuvintelor" cu o
litera mare şi pentru celelalte caractere folosiţi
doar litere şi cifre ("camelcase")
vitezaMaxima rataDobanzii oraSosirii
◼ Începeţi numele de clase cu majusculă şi pentru
restul identificatorului aplicaţi regula de mai sus
UnProgram OClasa String

OOP1 - T.U. Cluj 58

 Declararea variabilelor
◼ Fiecare variabilă dintr-un program Java trebuie
declarată înainte de utilizare
◼ Declaraţia informează compilatorul asupra tipului de
dată care va fi stocat în variabilă
◼ Tipul variabilei este urmat de unul sau mai multe nume
separate de virgule şi terminat cu punct şi virgulă
◼ Variabilele se declară de obicei chiar înainte de folosire
sau la începutul unui bloc (indicat de o acoladă deschisă
{)
◼ Tipurile simple în Java sunt numite tipuri primitive
int numarulDeCai;
double oLungime, lungimeaTotala;

OOP1 - T.U. Cluj 59

 Modificatori de acces pentru
variabile/metode
◼ private
◼ variabila/metoda este vizibilă local în cadrul clasei
◼ "Vizibilă doar mie"
◼ protected
◼ variabila/metoda poate fi văzută din toate clasele, subclasele şi
celelalte clase din acelaşi pachet (package)
◼ "Vizibilă în familie"
◼ public
◼ variabila/metoda poate fi văzută din toate clasele
◼ "Vizibilă tuturor"
◼ Modificatorul de acces implicit, nu are cuvânt cheie
◼ public pentru ceilalţi membrii din acelaşi pachet
◼ private pentru oricine din afara pachetului
◼ numită şi acces în pachet
◼ "Vizibilă în vecinătate"
OOP1 - T.U. Cluj 60
Tipuri Java

OOP1 - T.U. Cluj 61

 Tipuri primitive
Tip primitiv Biţi

Toate tipurile numerice sunt cu semn

OOP1 - T.U. Cluj 62
 Compatibilitate la asignare
◼ Mai general, o valoare de orice tip din lista următoare
poate fi asignată unei variabile de orice alt tip care apare la
dreapta ei
byte→short→int→long→float→double
char
◼ Gama valorilor de la dreapta este mai largă
◼ Este necesară o conversie de tip explicită (type cast )
pentru a asigna o valoare de un tip la o variabilă care apare
la stânga ei în lista de mai sus (d.e., double la int)
◼ Observaţi că în Java un int nu poate fi asignat la o
variabilă de tip boolean, nici un boolean la o variabilă de
tip int
OOP1 - T.U. Cluj 63
 Operatori aritmetici şi expresii
◼ Ca în majoritatea limbajelor, şi în Java se pot
forma expresii folosind variabile, constante şi
operatori aritmetici
◼ Operatori aritmetici; + (adunare), - (scădere), *
(înmulţire), / (împărţire), % (modulo, rest)
◼ Se poate folosi o expresie oriunde este legal să se
folosească o valoare de tipul produs de expresie

OOP1 - T.U. Cluj 64

 Operatori aritmetici şi expresii
◼ Dacă se combină un operator aritmetic cu operanzi
de tipul int, atunci tipul rezultat este int
◼ Dacă se combină un operator aritmetic cu unul sau
doi operanzi de tipul double, atunci tipul rezultat
este double
◼ La combinarea de operanzi de tip diferit, tipul
rezultat este cel mai din dreapta din lista de mai
jos care se află în expresie
byte→short→int→long→float→double
char
◼ Excepţie: Dacă tipul rezultat este byte sau short
(potrivit regulii date), atunci tipul produs va fi de fapt un
int
OOP1 - T.U. Cluj 65
 Reguli de precedenţă şi asociativitate
◼ La determinarea ordinii operaţiilor adiacente,
operaţia cu precedenţă mai mare (şi argumentele
sale aparente) este grupată înaintea operaţiei de
precedenţă mai mică
base + rate * hours se evaluează ca
base + (rate * hours)
◼ La precedenţă egală, ordinea operaţiilor este
determinată de regulile de asociativitate

OOP1 - T.U. Cluj 66

 Posibilă problemă: Erorile de rotunjire
la numerele în virgulă mobilă

◼ Numerele în virgulă mobilă sunt, în general, doar

valori aproximative
◼ Matematic, numărul în virgulă mobilă 1.0/3.0 este egal
cu 0.3333333 . . .
◼ Un calculator are o cantitate limitată de memorie
◼ Poate stoca 1.0/3.0 ca ceva în genul lui 0.3333333333, puţin
mai puţin decât o treime
◼ De fapt numerele sunt stocate binar, dar consecinţele
sunt aceleaşi: numerele în virgulă mobilă pot pierde
precizie

OOP1 - T.U. Cluj 67

 Împărţirea întreagă şi cea în virgulă
mobilă
◼ Dacă unul sau amândoi operanzii sunt în virgulă
mobilă, împărţirea dă un rezultat în virgulă mobilă
15.0/2 se evaluează la 7.5
◼ Cum ambii operanzi întregi, împărţirea dă un
întreg
◼ O eventuală parte fracţionară este ignorată
◼ Nu se fac rotunjiri
15/2 se evaluează la 7
◼ Aveţi grijă ca cel puţin un operand să fie în virgulă
mobilă dacă este nevoie de partea fracţionară

OOP1 - T.U. Cluj 68

 Conversia de tip explicită
◼ O conversie de tip explicită (type cast) ia o valoare
de un tip şi produce o valoare "echivalentă" de
celălalt tip
◼ Dacă n şi m sunt întregii de împărţit şi e nevoie de
partea fracţionară, atunci cel puţin un operand trebuie
să fie în virgulă mobilă înainte de efectuarea operaţiei
double ans = n / (double)m;
◼ La fel ca în C, tipul dorit este pus între paranteze
imediat înaintea variabilei de convertit
◼ Tipul şi valoarea variabilei de convertit nu se schimbă

OOP1 - T.U. Cluj 69

 Conversia de tip explicită
◼ La conversia explicită de la virgulă mobilă la întreg,
numărul este trunchiat, nu rotunjit
◼ (int)2.9 se evaluează la 2, nu 3
◼ La asignarea valorii unui întreg la o variabilă în virgulă
mobilă, Java realizează o conversie explicită de tip
automată numită coerciţie de tip
double d = 5;
◼ Nu este legal să se atribuie un double la un int fără o
conversie explicită
int i = 5.5; // Ilegal
int i = (int)5.5 // Corect

OOP1 - T.U. Cluj 70

 Operatorii increment şi decrement
◼ Când oricare dintre operatorii ++ sau – – precede
o variabilă şi este o parte a expresiei, expresia este
evaluată folosind valoarea modificată a variabilei
◼ Dacă n este 2, atunci 2*(++n) se evaluează la 6
◼ Când oricare dintre operatori urmează unei
variabile şi este parte a expresiei, expresia este
evaluată folosind valoarea originală şi abia apoi se
schimbă valoarea variabilei
◼ Dacă n este 2, atunci 2*(n++) se evaluează la 4

OOP1 - T.U. Cluj 71