0% au considerat acest document util (0 voturi)
14 vizualizări5 pagini

Generalitati

Documentul prezintă clasificarea construcțiilor în clădiri și construcții inginerești. Clădirile sunt împărțite în civile, industriale și agro-zootehnice. Construcțiile inginerești includ poduri, tuneluri și baraje. Clădirile pot avea structuri rigide, elastice sau mixte, iar după rezistența la foc sunt rezistente, semirezistente, semicombustibile sau combustibile.

Încărcat de

Anonymous FW7e2n
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
14 vizualizări5 pagini

Generalitati

Documentul prezintă clasificarea construcțiilor în clădiri și construcții inginerești. Clădirile sunt împărțite în civile, industriale și agro-zootehnice. Construcțiile inginerești includ poduri, tuneluri și baraje. Clădirile pot avea structuri rigide, elastice sau mixte, iar după rezistența la foc sunt rezistente, semirezistente, semicombustibile sau combustibile.

Încărcat de

Anonymous FW7e2n
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Cătălin ANDREI Stabilitatea la foc a construcţiilor

CAPITOLUL I
GENERALITĂŢI ÎN DOMENIUL CONSTRUCŢIILOR

1.1. Clasificarea construcţiilor

Construcţiile se împart în 2 categorii mari:


 clădirile,
 construcţiile inginereşti.

CLĂDIRILE – sunt acele construcţii care adăpostesc o activitate omenească, în funcţie


de aceasta având:
 Clădiri civile, care cuprind clădirile de locuit, social – culturale, pentru educaţie,
sănătate, etc.

Figura 1.1. - Clădiri civile


Cătălin ANDREI Stabilitatea la foc a construcţiilor

 Clădiri industriale, care adăpostesc o activitate omenească de producere sau


depozitare a unor bunuri materiale, cum ar fi: fabrici, ateliere, depozite, etc.

Figura 1.2. - Clădiri industriale

 Clădiri agro – zootehnice, care adăpostesc producţii animale sau vegetale,


depozitarea unor produse agricole, înnobilarea speciilor animale sau vegetale, cum ar fi: sere,
solarii, silozuri, crescătorii de animale, etc.

Figura 1.3. – Clădiri agro-zootehnice


Cătălin ANDREI Stabilitatea la foc a construcţiilor

CONSTRUCŢII INGINEREŞTI – sunt construcţii cu caracter special, cum ar fi: căi


de comunicaţii terestre, poduri, tuneluri, baraje, turnuri radio – TV, etc.

Figura 1.4. – Construcţii inginereşti

Clădirile se mai împart şi sub alte criterii, cum ar fi:


a) După structura de rezistenţă, clădirile pot fi:
 Cu structură rigidă, având pereţi de rezistenţă din cărămidă, beton
 Cu structură elastică având structura verticală realizată din cadre de beton
armat sau metal
 Structuri mixte, având şi pereţi portanţi, dar şi cadre

b) După rezistenţa la foc avem, funcţie de materialul din care se execută, structuri şi
elemente nestructurale:
Cătălin ANDREI Stabilitatea la foc a construcţiilor

 Rezistente ( beton armat )


 Semirezistente ( metal )
 Semicombustibile ( lemn masiv tratat )
 Combustibile ( lemn masiv netratat)
 Inflamabile ( lemn de secţiune mică, paie, stuf, polistiren, etc)

c) După materialele din care se execută, avem construcţii din: lemn, cărămidă, beton
armat monolit sau prefabricat, metal, mixte.

d) După metodele tehnologice de realizare clădirile pot fi executate tradiţional sau în


tehnologii moderne.
Cătălin ANDREI Stabilitatea la foc a construcţiilor

Figura 1.5. – Tipuri ale structurii de rezistenţă

S-ar putea să vă placă și