Subiectul II.

1 ELEMENTE DE CALCUL MATRICEAL ȘI

SISTEME DE ECUAȚII LINIARE

PERMUTĂRI
Permutare de grad n -
definiție

Permutarea identică
de gradul n

Transpoziție

Inversa unei permutari

apoi se ordoneaza prima linie

Compunerea permutarilor

Perechea cu se numeste inversiune a permutarii daca

Inversiune a unei permutari

= numărul inversiunilor permutarii

Semnul (signatura) unei

permutari – definiție

Semnul (signatura) unei

permutari – proprietăți si

Permutare pară este permutare pară daca

Permutare impară este permutare impară daca

 MATRICE. DETERMINANȚI

Matrice pătratică Matrice cu n linii si n coloane

de ordin n

Matricea unitate
de ordin n - definiție

Matricea unitate de
ordin n – proprietate

Matricea nulă
de tipul

Urma unei matrice = suma elementelor de pe diagonala principala

patratice

Transpusa unei matrice – se obtine din matricea prin transformarea liniilor în coloane si
definiție a coloanelor în linii
Transpusa unei matrice –
proprietate
Relația lui
Hamilton - Cayley

Determinantul de ordin 2

Un determinant cu elementele unei linii/coloane nule are valoarea 0.

Un determinant cu doua linii/coloane identice are valoarea 0.

Proprietăți ale
determinanților
Daca la elementele unui linii/coloane se aduna elementele altei
linii/coloane înmultite eventual cu acelasi numar, atunci valoarea
determinantului nu se modifica.
Matrice inversabile este inversabilă

Inversa unei matrice

Pas 1. Se calculeaza
Pas 2. Se determina matricea transpusă

Pas 3. Se determina matricea adjunctă

determinantul obtinut din
prin eliminarea linie si coloanei

Pas 4. Se calculeaza inversa matricei

Ecuații matriceale ,
,
, ,
 SISTEME DE ECUAȚII LINIARE
Rangul unei matrice un minor de ordin al lui nenul si toti minorii
de ordin sunt nuli

Stabilirea compatibilității unui

sistem liniar și rezolvarea lui

– matricea sistemului
– matrice patratica
Stabilirea compatibilității
Se calculeaza

sistem compatibil determinat/ 1. Se determina (minorul

sistem cu soluție unică/ sistem
de tip Cramer principal)
2. Se calculeaza minorii caracteristici
Numarul = numarul ecuatiilor secundare
3. Daca sistem incompatibil
Daca toti sistem compatibil
nedeterminat (o infinitate de soluții)

Rezolvarea sistemului
Se stabilesc ecuatiile principale si secundare
Se stabilesc necunoscutele principale si secundare
Necunoscute secundare

Un sistem cu o necunoscută secundară = sistem

compatibil simplu nedeterminat
Un sistem cu două necunoscute secundare = sistem
compatibil dublu nedeterminat

Se rezolva sistemul format din ecuatiile principale

– nu este matrice patratica
– matricea extinsa a sistemului
Stabilirea compatibilității
1. Se determina (minorul principal)
2. Se calculeaza minorii caracteristici
Numarul = numarul ecuatiilor secundare
3. Daca sistem incompatibil
Daca toti sistem compatibil

Daca sistem compatibil

Rezolvarea sistemului
Se stabilesc ecuatiile principale si secundare
Se stabilesc necunoscutele principale si secundare
Necunoscute secundare
Daca necunoscute secundare sistem compatibil nedeterminat
Daca necunoscute secundare sistem compatibil determinat

Un sistem cu o necunoscută secundară = sistem compatibil simplu nedeterminat Un

sistem cu două necunoscute secundare = sistem compatibil dublu nedeterminat

Se rezolva sistemul format din ecuatiile principale

 Subiectul II.2
LEGI DE COMPOZIȚIE PE O MULȚIME

Proprietățile legilor de compoziție

Parte stabilă
Asociativitate
Comutativitate
Element neutru
Elemente simetrizabile element simetrizabil daca

multimea elementelor simetrizabile din în raport cu legea

Structuri algebrice
Monoid monoid comutativ (abelian) dacă
1. este parte stabila în raport cu legea
2. este asociativa
3. admite element neutru
4. este comutativă
Grup 1. grup comutativ (abelian) dacă
este parte stabila în raport cu legea
2. este asociativa
3. admite element neutru
4.
5. este comutativă
inel comutativ dacă
1. este grup comutativ
2. este monoid comutativ
Inel
3. Distributivitatea operatiei fata de

corp comutativ dacă

1. este grup comutativ ( element neutru)
Corp 2. este grup comutativ
3. Distributivitatea operatiei fata de
 Morfisme de grupuri

Fie și două 1. este izomorfism de grupuri daca

grupuri este morfism de grupuri daca
2. bijeciva

Proprietate:

Morfisme de inele

1. este izomorfism de inele daca

este morfism de inele daca
a.
Fie și b.
c.
două inele
2. bijeciva

Proprietate:

Subgrupuri

Fie și este subgrup al lui G daca

sau
1.
2.
 POLINOAME
Forma
algebrică a multimea polinoamelor cu coeficienti în corpul
unui polinom
Suma coeficienților Suma coeficientilor polinomului
unui polinom

Gradul unui cel mai mare exponent al lui

polinom
Polinoame Polinomul constant:
particulare
Gradul polinomului constant = 0
Polinomul nul:
Gradul polinomului constant =
Un polinom devine polinom nul daca toti coeficientii polinomului sunt 0.
Teorema
împărțirii cu deîmpartit
rest împartitor cat
rest

Teorema restului
Divizibilitatea
polinoamelor

si
Rădăcini ale radacina
polinoamelor
rădăcină (Th. Bezout)
radacina dubla radacina
dubla si

Polinoame este polinom reductibil peste corpul daca

ireductibile si a.î.
.

este polinom ireductibil peste corpul daca nu este

reductibil peste .
Descompunerea
polinoamelor în radacinile polinomului
factori
ireductibili
Relațiile lui Viete cu radacini
pentru polinoame
de
grad 3

Suma pătratelor rădăcinilor

Ecuatia algebrica de gradul 3 cu radacinile este

Relațiile lui Viete radacini

pentru polinoame
de
grad 4

Suma pătratelor rădăcinilor

Ecuatia algebrica de gradul 4 cu radacinile

este

Ecuații Rădăcinile întregi ale unei ecuatii algebrice cu coeficienti în

algebrice cu Divizorilor termenului liber
coeficienți în
Rădăcinile raționale ale unei ecuatii algebrice cu coeficienti în sunt de

forma unde
Divizorilor termenului liber si
Divizorilor coeficientului dominant

Ecuații
algebrice cu
coeficienți în

Ecuații
algebrice cu
coeficienți în
Ecuații reciproce de Ecuatia reciproca de grad 3 are radacina
gradul 3

Ecuații reciproce de Ecuatia reciproca de grad 4

gradul 4
 Subiectul III.1
ELEMENETE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ CLASA a XI – a
Derivatele funcțiilor elementare
Nr. Crt. Derivate simple Derivate compuse
1
2
3

10

11

12

13
( )

14

15

16
17

18

Reguli de derivare

Șiruri
Mărginire și monotonie
Mărginire mărginit inferior daca a.î.

mărginit superior daca a.î.

mărginit daca sirul este marginit inferior si

superior
Monotonie monoton crescător daca

SAU
este monoton crescător daca

monoton descrescător daca

SAU
este monoton descrescător daca
 strict crescător daca

SAU
este strict crescător daca

strict descrescător daca

SAU
este strict descrescător daca

Convergența Un sir este convergent daca acesta are limita finita.

Un sir este divergent daca are limita sau nu au limita .

Un sir este convergent daca este monoton si marginit.

(Proprietatea lui Weierstrass)

Limite de șiruri – cazuri de nedeterminare (idei de rezolvare)

 Cazul Factor comun forțat

Lema lui Stolz – Cesaro

Criteriul raportului
cu termeni strict pozitivi. Daca

Regula lui lʹHospital

Cazul Factor comun forțat

SAU
Amplificarea cu expresia conjugată (la limitele cu radicali) SAU
Proprietățile logaritmilor (la limitele cu ln)

Cazul Limite remarcabile

( )
 Cazul

Criteriul radicalului

Cazul

Cazul

cu termeni strict pozitivi

Funcții
Limite de funcții
Limite laterale

Cazuri de nedeterminare (idei de rezolvare)

Cazul Factor comun forțat Regula
lui lʹHospital

Cazul Factor comun forțat

SAU
Amplificarea cu expresia conjugată (la limitele cu radicali) SAU
Proprietățile logaritmilor (la limitele cu ln)
 Cazul Limite remarcabile

Regula lui lʹHospital

Cazul Limite remarcabile Regula

lui lʹHospital

Cazul

Cazul

Asimptote

Asimptote orizontale
la

Asimptote oblice
la

Asimptote verticale

Câteva rezultate utile în

calcularea limitelor!
 Funcții continue
continua în
Proprietate lui
Cauchy - Bolzano

Semnul unei funcții O functie continua are acelasi semn pe un intervalul în care nu are
continue zerouri.
Funcții derivabile

Ecuația tangentei la
graficul funcției în
punctul de abscisă – panta tangentei

Puncte de întoarcere este punct de întoarcere al functiei daca este continua în si

infinite

Puncte unghiulare este punct unghiular al functiei daca este continua în si

si cel putin o derivata laterala este finita

Teorema lui Fermat un punct de extrem al functiei. Daca este

derivabila în punctul atunci

Teorema lui Lagrange

Teorema lui Rolle

 Șirul lui Rolle Se aplica pentru determinarea numărului de soluții reale ale
ecuatiei
Etape:
1) Se determina
2) Se rezolva

3)

Ș.R.
Rolul derivatei I

Determinarea intervalelor de monotonie și a punctelor de extrem Etape:

Se determina
Se rezolva

Enunțuri care se rezolvă cu derivata I

✓ Sa se determinarea intervalelor de monotonie
✓ Sa se determinarea punctelor de extrem
✓ Sa se demonstreze ca f este (strict) crescatoare/descrescatoare
✓ Sa se demonstreze inegalitati cu ajutorul punctelor de extrem
✓ Sa se determine imaginea(multimea de valori) unei functii
✓ Sa se demonstreze ca o functie este marginita
✓ Sa se demonstreze bijectivitatea unei functii
o injectiva strict monotona pe domeniu
o surjectiva codomeniu
Rolul derivatei a II –a

punct de inflexiune daca

✓ continua în
✓ are derivata în
✓ este concava de o parte a lui si convexa de cealalta
parte a lui
Determinarea intervalelor de concavitate/convexitate și a punctelor
de inflexiune Etape:
Se determina
Se rezolva