ROCILE SEDIMENTARE

Rocile sedimentare → depozite de substanțe cristalizate sau amorfe

- rezultate ȋn urma acțiunii proceselor de dezagregare și alterare a rocilor
preexistente
- sub influența agenților:
 Atmosferici
 Hidrosferici
 Biosferici
Agenții
determină

 Precipitarea și depunerea substantelor chimice din soluțiile apoase marine și

lacustre
 Acumularea pe locul de formare sau transportul și sedimentarea pe alte locuri
decȃt cele de formare, urmate de o sedimentare a acestora
Noile depozite de sedimentare au proprietăți ≠ față de rocile din care au provenit
Ex: La suprafața scoarței:
 P scăzută
 T variabilă mineralele și rocile endogene sunt
transformate ȋn minerale și roci noi
 prezența O
 Ac. carbonic
 Apei

Transformarea mineralelor și rocilor este deterninată de:

 Factori fizici (t°, presiune) => caz ȋn care alterarea s.n dezagregare
 Factori chimici (H2O, O2, diverși acizi) => alterare chimică propriu-zisă
Dezagregarea → proc. fizico-mecanic prin care rocile policristaline,
coezive, sunt fragmentate în parți mai mici, fără ca natura
mineralogică a rocilor să fie afectată

a) Dezagregarea datorită variaţiilor de temperatură (dezagregarea termică)

b) Dezagregarea datorită înghețului şi dezghețului (gelivația)

c) Dezagregarea sub acțiunea biosferei (dezagregare biomecanică)

d) Dezagregarea sub acțiunea apelor curgătoare, a zăpezii şi a ghețarilor

e) Dezagregarea prin acțiunea vântului

f) Dezagregarea sub acțiunea forței gravitaționale

Alterarea → procesul chimic prin care mineralele primare din roci sunt
transformate sub acțiunea factorilor externi (apa, aerul, viețuitoarele) în
minerale secundare, cu proprietați noi, deosebite de mineralele inițiale

a) Hidratarea

1) Acțiunea apei în procesele de alterare b) Dizolvarea

c) Hidroliza

a) Oxidare
2) Aerul ca agent al alterarii a) Reducere
a) Carbonatare

3) Viețuitoarele ca agent al alterării (animale/vegetale)

direct → prin activitatea lor
indirect → prin produsele rezultate din activitatea sau descomp. lor
Caracteristica principala → stratificația (depunerea succesivă de material
dezagregat ȋn suspensie din ape curgătoare, lacuri, mări)
Excepție: Depozitele glaciale, rocile detritice
Caracterele generale
Compoziția mineralogică
Minerale alogene
Minerale singenetice
Minerale diagenetice (antigene)
Structura
Textura
Minerale alogene → cuarț1, feldspații potasici3, corindonul4-, muscovitul8,
granați7, zircon2
 rezultatul fărȃmițării rocilor magm. met. și sedim. preexistente
 duritate ridicată
 rezistente la acțiunea agenților chimici
Minerale singenetice → minerale argiloase, hidroxizi de Fe și Al
 s-au format pe loc “ȋn situ” prin:
o precipitare din soluții sau sub influența organismelor vii
o ȋn cursul proceselor de alterare și sedimentare
 o parte sunt insolubile => sunt transportate sub formă de tulbureală
 altele sunt solubile ȋn apă => precipită ȋn anumite condiții de c%, T°, și presiune

M C

MA - hidroxid-silicații de Al, asociați cu apă,

care conțin cantități mici de Mg, Fe, Na, K, Ca
Minerale diagenetice (antigene) → sulfuri, fosfați, azotați, silicați
 se formează ȋn masa sedimentelor, ca urmare a reacțiilor chimice

Apatit Albit

Amfiboli
Olivina

Epidot
Biotit
Poroxeni
Structura → raportul de formă și mărime a componentelor
minerale din masa rocii.
Varietatea mare a materialelor din care se formează rocile sedimentare + condiții diferite
de formare a rocilor

Tipuri de structură

psefitică pelitică

psamitică aleuritică
Textura → reflectă asocierea și orientarea ȋn spațiu a componentelor
minerale din masa rocii
Forma caracteristică de macrotextură - Stratificația.
Stratificația → cea mai importantă proprietate texturală a rocilor.
- Prezentă sub formă de straturi sau bancuri
- datorită variațiilor condițiilor climatice și a factorilor care produc
sedimentarea
Ex: domeniu marin: stratificația este determinată de:
o mișcările ritmice pe verticală
o variația sezonieră a organismelor și a echilibrului chimic stabilit ȋn
≠ anotimpuri
Prezența fosilelor
 Incluziuni ȋnglobate ȋn depozitele sedimentare ȋn cursul perioadelor geologice de formare

 Impregnări de frunze/flori/fructe/organisme, etc.

Trilobiți
(Cambrian, în urmă cu aproximativ 500 de milioane de ani, la Permian,
aproximativ 250 de milioane de ani)
 Clasificarea rocilor sedimentare

După natura materialului sedimentat

Roci sedimentare detritice (clastice)

Roci sedimentare de precipitație (depunere chimică)

Roci sedimentare organice (biolite)

Roci sedimentare de alterare (reziduale)

 Produsele de dezagregare

Depuse pe loc
Transportate
(roci reziduale)

In suspensie In soluție
(roci detritice) (roci de precipitație

Organogenă
Chimică (biochimică)
 DESCRIEREA PRINCIPALELOR ROCI SEDIMENTARE

Roci sedimentare detritice (clastice) → constituite din sfărmături

de minerale și roci rezultate din dezagregarea unor minerale și roci
preexistente, transportate, triate și depuse la alte locuri decȃt cel de
formare
După starea de
agregare a
sfărȃmăturilor

Roci sedimentare detritice mobile

Roci sedimentare detritice consolidate

Roci sedimentare detritice cimentate

Transportul eolian ȋn domeniile aride – deplasarea ȋn suspensie, prin saltaţie şi dragaj a clastelor
Depunerea predomină ȋn cursul inferior
Direcţia de transport, ȋn sensul concentrării fracţiunii Transport gravitaţional
arenitice fine
Roci sedimentare detritice mobile

 Grohotișurile

 Pietrișurile și bolovănișurile

 Grusurile

 Nisipurile

 Nămolurile (Mȃlurile)
 Roci sedimentare detritice mobile

Grohotișurile → acumulări de fragmente colțuroase

- acumulate la baza pantelor abrupte
- deplasate sub acțiunea forței de gravitație
- rezultate prin dezagregarea rocilor metamorfice dure din regiunile
montane

 Grohotiș stâncos al etajului montan

 Grohotiș calcaros și de șisturi calcaroase ale etajelor
montane până la cele alpine
 Grohotișuri medioeuropene silicoase ale regiunilor înalte
 Grohotișuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane
Dezagregarea sub acțiunea
forței gravitaționale
Grohotișuri
În împrăștierea grohotișurilor la gura torenților ia naștere o formă de
relief semiconică denumită con de grohotiș
O masă de grohotiș, care se deplasează rapid pe versanții înclinați ai unui
munte, poartă numele de avalanșă, similar cu avalanșele de zăpadă / gheață
Roci sedimentare detritice mobile

Pietrișurile și bolovănișurile → fragmente de roci magmatioce,

sedimentare și metamorfice
- formă rotunjită, cu dimensiuni diferite (2 ÷ 200 mm)
- fragmente de roci dure regăsite ȋn albiile rȃurilor ca depozite
aluviale
 Material scheletic

→ fragmente cu Ø > 2 mm
 pietricele 2-20 mm
 pietre 20-200 mm
 bolovani > 200 mm
- FG identică cu a rocii din care provine
Forma: ■ rotunjită (depozite aluviale)
■ angular-subangulară (depozite glaciare, eluviale)
■ neregulată (calcare)
 Roci sedimentare detritice mobile

Grusurile → sfȃrmături colțuroase (3 ÷ 5 mm diametru)

- rezultă din dezagregarea granitelor și a gnaiselor
- acumulate ȋn depozite din zone montane
 Roci sedimentare detritice mobile

Nisipurile → fragmnente cu diametru de 0,02 ÷ 2 mm

- larg răspȃndite ȋn zone de stepă, deșerturi, lungul apelor curgătoare și
ȋn zona litorală

 cuarț (50-100%) granați amfiboli piroxeni

 feldspați (10-15%) + olivină magnetit zircon
platină Au
 muscovit (10-15%)
Glauconitul - silicat natural hidratat de Al,
Mg, Fe, K
Granule de cuarț din
nisip x200
 Clasificarea nisipurilor

După locul de formare: După culoare

 Aluvionale  Albe
 Marine  Galbene
 Lacustre  Roșii
 Eoliene  Verzi
 De ghețari  Negre

După natura mineralului predominant

 Cuarțoase
 Feldspatice
 Glauconitice
 Metalifere
Nisip
 Nisipurile albe fragmente mici de coral, alge marine sau cuarţ
 Maldive
 Fiji
 Hyams (Australia) - celebra
 Nisipurile roz provin din foraminifere care trăiesc în cochilii mici rozovii. Când mor,
aceste scoici rămân, și în cele din urmă să amestecă cu celelalte fragmente de roci și
scoici
 Nisip portocaliu conţinut ridicat de fier, dar lipsa
rocii vulcanice, nisipul se întunecă

Coasta de Ramla Bay în Insulele Malteze

Nisip roşu se formează în urma eroziunii rocii

vulcanice şi datorită depozitelor mari de fier

Kokkini Beach din Grecia

Kaihalulu Beach în Hawaii
Galapagos
Nisipuri purpurii se formează datorită granulelor de
granat de mangan

Pfeiffer (California Pfeiffer Big Sur State Park)

Nisip verde datorită cristalor de Olivina (cel mai probabil de la
vulcani subacvatici). Deoarece cristalele Olivine sunt mult mai
grele decât cele mai multe minerale, ele se spală pe coaste şi
redau această culoare verzuie

 Papakolea Plaja in Hawaii

 Talofofo Beach în Guam
Plajele cu nisip negru au obținut culoarea lor unică datorită concentrației mari de lavă erodată
și rocă vulcanică
 Roci sedimentare detritice mobile

Nămolurile (Mȃlurile) → sfărmături de roci (0,01 ÷ 0,002 nmm), cu

aspect pătat feruginos
- Constituite din sfărmături de: cuarț + feldspați
- Transportate de ape și depuse ȋn bazine de sedimentare
Roci sedimentare detritice consolidate

 Nisipurile consolidate

 Rocile loessoide

 Marna
 Roci sedimentare detritice consolidate

Nisipurile consolidate → au proveniență diferită

- Apar ca intercalații ȋntre straturile de marnă ȋn zonele colinare
 Roci sedimentare detritice consolidate

Rocile loessoide → repr de:

 loessuri eoliene → N+L+A cimentate cu calcit, aduse de vȃnt
 aluviuni loessoide → ȋn zone de luncă
- Au compoziție granulometrică omogenă și structură loessoidă
- Condolidarea → datorită unui amestec omogen de N + L + A ȋn
prezența CaCO3 (1-30 %)
!! In prezența CaCO3 argila coagulează determinȃnd consolidarea
- Roci friabile, de culoare gălbuie
 Loess

 partial consolidate

 macroporică

 origine eoliană

 formată în cuaternar

 culoare galbenă, rareori cenușie sau brună

 aspect poros

 constituit mai ales din praf silicios și argilos

 Roci sedimentare detritice consolidate

Marna → depuneri de material sedimentar ȋn ape marine / lacustre

-rocă de tranziție între argilă și calcar
 masivă
 Stratificată
-Constituite din sedimente detritice consolidate cu CaCO3 (40-60 %)
-compusă din CaCO3 și argilă, în proporții variabile
-microstratificată
 minerale autigene, a
Marna = MA + CaCO3 + căror prezență în rocă
determină varietăți

 marnă saliferă,
 marnă gipsiferă,
 marnă glauconitică,
 marnă brună bituminoasă, (în afloriment, apare sub forma unor
stânci sau bulgări de mari dimensiuni)
 marnă calcaroaă (o rocă cu o rezistență extrem de slabă, permeabilă
și care clivează în condiții de îngheț-dezgheț)
Roci sedimentare detritice cimentate

sfărȃmături de roci și minerale unite printr-un ciment de proveniențe

diferite, de natură silicioasă, argiloasă, calcaroasă, feruginoasă

Șisturile argiloase

Gresiile

Conglomerate

 Poligene

 Omogene
 Roci sedimentare detritice cimentate

Șisturile argiloase
Textură → argiloasă, argilo-luto-nisipoasă
Condițiile de cimentare → presiunea straturilor superioare și
prezența unui ciment calcaros
Culoare → brun-neagră
ex: șisturi cărbunoase
 Roci sedimentare detritice cimentate

Argilele compacte devin șisturi argiloase și au 4 componenți

 minerale argiloase (particule minerale mici și aplatizate)
 siltul cuarțitic (fragmente mici ale acestui mineral comun și dur)
 material organic bogat în carbon (corpurile plantelor și
animalelor “prabușite”)
 CaCO3 (fragmente calcaroase, frecvent cochilii).
 Roci sedimentare detritice cimentate

Gresiile → formate prin cimentarea fragmentelor de nisip, ȋn ≠

perioade geologice
- ciment de natură
 Argiloasă
 Silicioasă
 Feruginoasă
 Calcaroasă
 Uneori dolomitică, gipsoasă etc
- Culoarea → dată de natura cimentului
- Tipuri: Gresie micacee de Tarcău, Gresie de Kliva, Gresie de
Fusaru
Gresie calcaroasa
 friabile
granule de nisip
Gresie =
cimentate
bine consolidate
 Roci sedimentare detritice cimentate

Conglomerate → cimentarea pietrișurilor, bolovănișurilor și a

grohotișurilor cu ciment argilos, calcaros, silicios sau feruginos
- După natura petrografică a fragmentelor cimentate se deosebesc:
o Conglomerate omogene → dintr-o rocă sau dintr-un mineral
o Conglomerate poligene → mai multe roci și minerale
 DESCRIEREA PRINCIPALELOR ROCI SEDIMENTARE

Roci sedimentrare de precipitație → au rezultat ca urmare a precipitării

substanțelor minerale dizolvate ȋn apă (sunt roci monominerale)
Precipiatea s-a datorat
 amestecului de soluții
 ȋnghețului
 substanțelor gazoase
 evaporării sub influența căldurii solare

După locul de formare

 Roci de precipitație marină

 Roci de precipitație continentală
Roci de precipitație marină → ȋn zona litorală prin depunerea ȋn lagune
Ex: apa din lagune ȋn condițiile unui climat se stepă propriu-zis se evaporă
rapid => concentrarea diferitelor săruri, care se depun ȋn ordinea concentrării
și solubilității acestora

Roci de precipitație continentală → depunerea din apa lacurilor / ape de

izvoare
Depunerile sunt sub formă de:
 Cruste
 Praf fin
 Oolite
 Borați
 Săruri de Na (ȋn apa lacurilor) și CaCO3 (ȋn apa de izvor)
 Roci sedimentrare de precipitație

Roci de precipitație calcaroasă (Calcarele)

Roci de precipitație dolomitică (Dolomite)

Roci de precipitare silicioasă

Roci de precipitare fosfatată (Fosforite)

Roci de precipitație calcaroasă (Calcarele) → rezultatul precipitării CaCO3
- CaCO3 repr. 90-95% din masa rocii
- Apele freatice bogate ȋn bicarbonat de calciu determină:
 pierderea CO2
 depunerea CaCO3 sub formă de:
 Aragonit
 Calcit (mai rar)

Calcit + Aragonit + Dolomit + Cuarț + Feldspați + Calcedonie + Glauconit

Cristale pseudohexagonale (cristale

triple de Aragonit dinSpania)
 După procesele genetice de
formare calcarele pot fi

Autohtone (endogenetice) → rezultatul Alohtone (exogenetice) → fragm. mecanică

precipitării CaCO3 cu nămol calcaros a calcarelor autohtone

 Cruste calcaroase Fragmentele sunt

 colțuroase
 Stalagtite și stalagmite
 rulate,
 Tuful calcaros  ȋn funcție de depunerea acestora pe
 Travertinul locul de formare sau transportul,
trierea și depunerea ȋn alte locuri
 Calcare oolitice
decȃt cele de formare
 Calcarele compacte  caracterizate de prezența stratificației
Stalagtite și stalagmite
19, Spilaiou Ioannina, Greece +30 26560 81 521
Tuful calcaros → format prin precipitarea CaCO3 din apele de izvoare
sub formă de cruste subțiri ȋn jurul plantelor și a diferitor obiecte
- ȋnaintea consolidării are loc degajarea unor bule de gaz care
determină un caracter poros al acestor roci
Travertinul → format prin:
 depunerea de CaCO3 ȋn golurile unui tuf calcaros
 degajarea de CO2 din apele saturate ȋn bicarbonat de calciu
- prin umplerea acestor goluri cu resturi organice putrezite i se imprima
travertinului un aspect compact
Terase de travertin la Pamukkale în Turcia
 Reprecipitare
Pamukkale în Turcia
Pamukkale în Turcia
Calcare oolitice → ȋn zonele litorale ale apelor agitate saturate ȋn
CaCO3
- constituite din granule mici (sferolite), Ø 1-2 mm, sferice / elipsoidale
- formate ca urmare a depunerilor concentrice de CaCO3 ȋn jurul unor
granule de nisip sau resturi organice
- CaCO3 se depune pȃnă cȃnd greutatea oolitului ȋnvinge rezistența apei
și se depune ȋn platforma marină, unde se cimentează cu CaCO3

Calcarele compacte → prin precipitarea ȋn apa mărilor a CaCO3

- constituite din dintr-o masă de cristale de CaCO3 de dimensiuni mici
- au granulație fină

Calcare biochimice
Calcare organogene
Calcare biochimice → ȋn urma precipitării biochimice a CaCO3 prin intermediul
algelor
Precipitarea CaCO3 → datorită pierderii de CO2 din apă și/sau bicarbonați ca
urmare a procesului de fotosinteză (are loc pe fundul mărilor sau corpul agelor)

Calcare organogene → din acumularea resturilor de organisme (pl. / animale)

- rezultatul precipitării CaCO3 din apa mărilor ȋnafara corpurilor viețuitoarelor
sau prin fixarea acestuia ȋn organismul diferitelor plante și animale.
Calcare organogene → din acumularea resturilor de organisme (pl. / animale)
- rezultatul precipitării CaCO3 din apa mărilor ȋnafara corpurilor viețuitoarelor
sau prin fixarea acestuia ȋn organismul diferitelor plante și animale.

Calcarele coraligene → rezultatul cimentării cu un nămol calcaros al

recifelor sau sfărȃmăturilor lor (ex: recif de corali)

Creta → constituită din foraminifere (Globigerina, Rotalina), cimentate cu

ciment calcaros
- culoare albă, omogene, cu structură fin granulară

Calcar roșu cu crini de mare Crinoidea

Roci de precipitație dolomitică (dolomite) → ȋn exclusivitate / dominant din dolomit
(CaMg (CO3)2
- pe măsură ce se acumulează depozitele de resturi organice se transformă =>
ȋnlocuirea Ca de către Mg cu formarea de dolomite.
Dolomitul →
 conținut ridicat de (CaMg (CO3)2 (95-100%)
 continut scăzut de CaCO3 (0-5%).
După modul de formare:
 Dolomite primare → formațiuni litologice cu stratificație evidentă
- Formate ȋn bazine marine ȋn vechi perioade geologice
 Dolomite secundare → prezente ȋn lagune și platforme continentale
- apar ca rezultat al acțiunii proceselor diagenetice și a dolomitizării
asupra rocilor calcaroase
 continut mai redus ȋn CaMg (CO3)2 (50-75%)
 continut mai ridicat de CaCO3 (25-50%)
Roci de precipitare silicioasă → formate prin acumularea scheletelor
unor microorganisme și plante marine care depun ȋn organismul lor
silice sub formă de opal (diatomite, radiolari, spongieri)
- sedimentarea a avut loc pe fundul mărilor și lacurilor
- conținutul de SiO2 ÷ 90-95%. 4
 Jaspurile
 Silexurile
 Oolitele silicioase
 Diatomitele
 Radiolaritele
 Lemnele silicifiate

► Oolitele silicioase → au rezultat prin precipitarea chimică a silicei coloidale

ȋn jurul unor grăunți de cuarț
- constituite ȋn principal din Calcedonie
 2 1 1

 Jaspurile
 Silexurile
 Oolitele silicioase
 Diatomitele
 Radiolaritele
2  Lemnele silicifiate

5 4
Roci de precipitare fosfatată (fosforite) → din minerale fosfatate
(apatit, fluor-apatit) 12-40 %
 Breciile osoase
 Guano → are 10 m grosime
- ȋntȃlnit pe insule și ȋn peșteri
- alcătuit din dejecții, ouă și cadavre de păsări
 Fosforitele → acumulări de fosfați de formă concreționară
- Au aspect nodular, cu diametru de 10-15 cm
- Se găsesc ȋn roci argiloase, calcaroase și nisipoase
- Au structură radiară și duritate mare
 DESCRIEREA PRINCIPALELOR ROCI SEDIMENTARE

Roci sedimentare organice → resturi organice vegetale / animale

- ȋn urma unor procese de alterare litologică, procese diagenetice
(incarbonificare și bitumizare) au suferit transformări
- prin ardere aceste roci degajă energie calorică
 cărbunii
 rocile cărbunoase
 roci bituminale
Roci sedimentare organice
DESCRIEREA PRINCIPALELOR ROCI SEDIMENTARE

Roci reziduale - depozite bogate in hidroxizi de Al, relativ

omogene din punct de vedere chimic si mineralogic

 Lateritele

 Bauxitele
 Roci reziduale
Lateritele - rezultatul unor puternice transformari chimice ale rocilor
preexistente
- identice cu depozitele reziduale care intra in alcatuirea scoartei de
alterare din ariile continentale situate in zone cu climat cald si umed

Laterite
 Roci reziduale
Bauxitele - laterite fosile (raspandire mai larga)
- roci aluminoase care insotesc de regula un relief carstic, impurificate
cu minerale argiloase si hidroxizi de fier = bauxite carstice
- se formeaza si pe seama alterarii unor masive din roci bazaltice,
sienitice, chiar granitice

Bauxita
Ponderea rocilor sedimentare
 ROCILE METAMORFICE
ROCILE METAMORFICE → provin din alterarea rocilor preexistente (magmatice și sedimentare), ȋn anumite
condiții:
- anumite t° și presiuni
- sub acțiunea unor agenți mineralizatori (HCl, CO, CO2, SO2, NH3, F etc) || =>
=> modificări ca:
▪ recristalizarea parțială a mineralelor existente ȋn componența rocii (modificarea compoziției mineralogice și
uneori chimice)
▪ modificarea structurii și a texturii inițiale
Transformările au loc → ȋn urma mișcărilor tectonice (deplasarea pe ozizontală/vertical a rocilor)
→ ȋn urma ascensiunii topiturilor magmatice
Metamorfismul (transformarea rocilor) poate fi:
• Izochimic → compoziția chimică globală a rocii poate rămȃne nemodificată
• Alochimic →compoziția chimică globală a rocii se modifică simțitor.

Factorii principali care acționează ȋn metamorfismul rocilor: [t°, Presiune, comp. mobile]
■ Temperatura → metamorfismul se produce la 100 – 700 °C
- T° scăzute => se formează minerale cu apă de constituție (albitul) [trecerea la procese diagenetice]
- T° mari => se formează minerale anhidre (anortitul) [trecerea către procese magmatice ce determină topirea
rocilor]
- t° are o influență superioeră presiunii ȋn modificarea naturii mineralelor
■ Presiunea → poate fi:
o tangențială (orientată, stress) → mai puternică la suprafața scoarței și scade ȋn profunzime
- se formează minerale ca: sericit, clorit, talc, mice
o litostatică (neorientată) → mai puternică ȋn profunzime la 10 km avem 5200-5600 atm
- Se formează: feldspați plagioclazi, ortoză, microlin, feldspatoizi, granați → prezintă stabilitate ȋn condiții de
presiune litostatică ridicată
■ Componenții mobili → reprezentati ȋn scoartă prin: apă, CO2, Cl, F, B etc
- apar ca rezultat al dezhidratării rocilor (pierde subst volatile) / degazeificării magmelor ȋn curs de solidificare
- au mobilitate mare (pătrund ȋn pori, planurile de clivaj, fisurile mineralelor și rocilor)
- la t° mare => dizolvarea + spălarea constituienților rocilor preexistente (Fe, Mn, SiO2, CaCO3)
- variația T° și presiunii => precipitarea anumitor minerale (cuarț, clorit, calcite, etc)
- de asemenea, are loc adăugarea sau pierderea unor componente (OH-) => formarea unor noi minerale
ex: hornblenda → prin dezhidratare (pierderea apei) determină formarea piroxenilor
ex: almandinul → prin hidratare duce la formarea cloritului

Tipuri de metamorfism → ȋn funcție de cauzele care ȋl provoacă, metamorfismul poate fi:

▪ Metamorfism de contact → are loc la contactul ȋntre un corp magmatic intrus cu un bazin magmatic pe cale de
consolidare
- afectează rocile ȋnconjurătoare pe cȃțiva cm ÷ mii de metri (5 ÷ 600 m lățime)
- se produc recristalizări la t° 800-900 °C, datorită reacțiilor chimice dintre minerale, rocile preexistente și
substanțele fluide.
▪ Metamorfism regional (dinamotermic) → are loc sub influența mișcărilor tectonice (ȋn zonele geosinclinale din
scoarță)
- reprezintă totalitatea transformărilor mineralo-petrografice pe care le suferă rocile preexistente (sub acțiunea
t°, presiunii și a substanțelor fluide)
- ȋn funcție de intensitatea acestui tip de metamorfism se disting 3 zone pe verticală:
• Epizona → pe adȃncimea 0-6 km,
o t° cca 200 °C,
o Presiunea tengențială → foarte puternică, Presiunea litostatică → slabă
o Rol important are U%, care determină formarea mineralelor hidratate (serpentin, clorit, talc, sericit)
o Ex roci: → șisturi cloritoase, ș. talcoase, ș. grafitoase,
• Mezozona → pe adȃncimea 6-12 km
o T° → 200-400 °C
o Presiunea tengențială → puternică; Presiunea litostatică → mare
o Se formează minerale de stress, stabile, nehidratate (micele - muscovit, biotit – cuarț, feldspați,
amfiboli, granați, calcite, magnetit)
o Ex roci → micașisturi, amfibolite, cuarțite, marmure
• Catazona → pe adȃncimea 12-30 km ȋn scoarța terestră
o T° → 400-700 °C
o Presiunea tangențială → slabă; Presiunea litostatică → foarte mare
1
 o Mineralele preexistente recristalizează
o Se formează minerale ca: piroxeni, ortoză, microlin, plagioclazi
o Ex roci → gnaise, cuarțite, calcare cristaline.

Caracterele generale ale rocilor metamorfice

- Se remarcă lipsa fosilelor (acestea nu se pot conserva decȃt ȋn mică măsură ȋn rocile de proveniență sedimentară
aflate ȋntr-un stadiu incipient de metamorfism)
- Compoziția mineralogică → alcătuite din:
▪ minerale de origine eruptivă și/sau sedimentară → cuarț, mice, chlorite, feldspați, amfiboli, piroxeni
▪ minerale formate ȋn cursul proceselor de metamorfism → andaluzit, serpentină, granați, talc ..
- mineralele metamorfice se formează prin blasteză (recristalizarea ȋn stare solidă ȋn prezența substanțelor fluide) =>
structure proprii ale rocilor metamorfice
Textura rocilor metamorfice → definește relațiile spațiale dintre componentele rocii, fiind masivă ȋn cazul rocilor
metamorfice de contact
- caracteristica principală a rocilor metamorfice o reprezintă șistuozitatea mărită (rezultată din comprimarea rocilor
preexistente [sedimentare/eruptive])
!! șistuozitatea → ȋntotdeauna perpendiculară pe direcția presiunii tangențiale

Clasificarea rocilor metamorfice

După proveniența materialului metamorfozat
■ Parașisturi → roci metamorfice provenite din metamorfismul rocilor sedimentare
■ Ortoșisturi →roci metamorfice provenite din metamorfismul rocilor magmatice
După felul metamorfismului
■ Roci metamorfice de contact
■ Șisturi cristaline
Roci metamorfice de contact → s-au format ca urmare a acțiunii metamorfismului de contact asupra rocilor
magmatice și/sau sedimentare, la contactul cu un bazin magmatic din scoarța terestră pe cale de consolidare.
o Corneene de contact termic → formate din argile, marne, bauxite, cuarțite
 Roci compacte, dure, culoare cenușiu-roșcată, verzuie
 Ex: șisturi noduloase, cuarțite, marmure de contact
o Corneene de contact metasomatic → s-au format din roci calcaroase
 Culoare albă, cenușie, gălbuie, verzuie
 Ex: skarne (concentrații de minerale metalifere)
Șisturi cristaline → s-au format ca urmare a acțiunii metamorfismului regional asupra rocilor magmatice
șisedimentare preexistente
- Sunt roci complet cristalizate, cu textură șisturoasă

După compoziția mineralogică, structură și textură deosebim 6 familii de roci metamorfice:

FAM GNAISELOR formata din benzi de cuart si feldspat in alternanta cu benzi de mica
GNAIS → alcătuit din: coarț + feldspat + plagioclaz + ortoză / microlin / biotit / muscovit
- Textură → masivă, ușor șistuoasă; Structură → granolepidoblastică;
- Format prin: • metamorfism regional asupra rocilor eruptive acide
• metamorfismul rocilor sedimentare
- Varietăți: Gnais cu biotit, cu muscovite, cu hornblendă, cu granați etc

FAM MICAȘISTURILOR → MICAȘISTUL rezultă prin transformarea argilelor

- constituit din: [cuarț + biotit + muscovite + epidot + grafit + granați + amfiboli] la care se adaugă [zircon +
magnetit + hematite]
- Textură → șistuoasă; Structură → lepidoblastică
- Are șistuozitate evidentă datorită mineralelor lamelare care predomină
- Varietăți: Micașist cu biotit, cu muscovite, cu granați, cu hornblendă

FAM AMFIBOLITELOR AMFIBOLI → constituite dominant sau ȋn exclusivitate din amfiboli:

- hornblendă verde + feldspați plagioclazi + cuarț + biotit + granați + piroxeni
- Textură → masivă; Structură → nematoblastică; Culoare → verde-închis negricioasă
- Formați prin metamorfismul rocilor magmatice neutre și bazice și sedimentare (dolomite)

FAM FILITELOR FILITELE → [cuarț + mică] la care se adaugă [sericit + clorit + talc]
- Textură → șistuoasă; Structură → lepidoblastică;
- Culoare → alb-argintie, verzuie, cenușie, roșiatică, neagră
- Varietăți: șisturi sericitoase; cloritoase, grafitoase, talcoase, serpentinice

2
FAM CALCARELOR CRISTALINE
CALCARE CRISTALINE → s.n marmure
- Constituite din: [calcit (dominant/exclusivitate] + cuarț + talc + clorit + epidot + tremolit + hematot +
muscovit
- Formate prin metamorfismul rocilor sedimentare denumite calcare
- Textură → masivă; Structură → granoblastică

FAM CUARȚITELOR
CUARȚITELE → cuarț (ca mineral principal) + minerale accesorii (muscovit + biotit + epidot + granați + turmalină
+ magnetit + grafit + hornblendă + calcite + rutil)
- Formate din metamorfismul filoanelor de cuarț și a rocilor sedimentare cuarțoase
- Textură → masivă; Structură → granoblastică
- Variețăți (fcț de compoziția mineralogică) → cuarțite micacee, grafitoase, cloritoase

3
 ROCILE
Rocile → sunt compuse din unul sau mai multe minerale
→ funcție de mineralele din care sunt compuse, rocile au anumite propr fizice și chimice
→ proprietățile rocilor sunt influențate și de modul lor de formare, a.ȋ din acest pdv se clasifică ȋn: roci magmatice,
sedimentare și metamorfice.

ROCILE MAGMATICE (ERUPTIVE) → formate prin consolidarea magmelor formate la adȃncimi mari ȋn
scoarță terestră.
Consolidarea magmelor → trecerea magmei din stare fluidă ȋn stare solidă
- se realizează la suprafață, sau ȋn straturile superioare ale scoarței
Magmele → topituri naturale formate ȋn interioarul scoarței prin topirea unor roci preexistente
- formate la: ▪ la adȃncimi 50-70 km ȋn scoarță; ▪ la t° > 1500 °C; ▪ presiuni de cca 10000atm
- alcătuite din topituri fierbinți de: ▪ silicați, ▪ oxizi, ▪ sulfuri saturate ȋn subst volatile (10% s vol)
Compoziția mineralogică a rocilor magmatice
La consolidarea ȋn aceleași condiții de t° și presiune => roci asemănătoare dacă au și aceeași compoziție chimică
La o compoziție chimică ≠ la aceeași t° și presiune => roci cu o compoziție mineralogică ≠
Definirea rocilor magmatice → se face din pdv structural, chimic și mineralogic.
Ȋn clasificarea mineralelor care intră ȋn compoziția unei roci magmatice, se are ȋn vedere:
- % cu care acesta participă ȋn definirea rocii și
- Culoarea mineralelor (care depinde de compoziția chimică)
După modul de formare a mineralelor din rocă:
● Minerale primare → cristalizează ȋn rocă ȋn timpul consolidării magmei
Ex: cuarț, feldspații, piroxenii
● Minerale secundare → formate pe baza mineralelor primare ca urmare a alerării acestora
Ex: caolinit, clorit, talc, serpentină
După procentul cu care mineralele participă ȋn alcătuirea rocilor:
● Minerale principale → prezintă o participare mare ȋn alcătuirea rocilor
- reprezintă un criteriu important de definire și clasificare a rocilor respective
Ex: Granitul are ca mineral principal → ortoză + microlin + albit + cuarț
Ex: Gabrourile → constituite din → feldspați plagioclazi + amfiboli + piroxeni
● Minerale accesorii → regăsite ȋntr-un procent < 1 % ȋn alcătuirea rocilor
Ex: Apatit, zircon, corindon, magnetit, hematite
După culoare mineralele din roci pot fi:
● Minerale leucocrate (felsice) → deschise la culoare
- constituite ȋn principal din bioxid de siliciu și diverși silicați de Al, Ca, Na, K ex: cuarț, ortoza
- vizibile ȋn cazul rocilor magmatice acide, determinȃnd o culoare deschisă a acestor roci
Ex: granite, riolite, granodiorite
● Minerale melanocrate (femice sau mafice) → ȋnchise la culoare
- constituite din silicați de Fe, Mg și Mn
- minerale opace, concentrate mai ales ȋn rocile bazice și ultrabazice
Ex: piroxenii, amfibolii, biotit, olivina

Structura rocilor magmatice → determinată de gradul de cristalizare a componenților din masa rocii, cȃt și de forma
și mărimea acestora
După mărimea mineralelor din masa rocii:
▪ Strct fanerocristalină → cristale > 1 mm (vizibile cu ochiul liber) [granite, gabbrouri, diorite]
▪ Strct microcristalină → cristale < 1 mm (vizibile cu lupa) [diabaze, aplite]
▪ Strct criptocristalină → cristale foarte fine (vizibile la microscop) [bazalt]
După forma mineralelor component:
▪ Strct panidioformă → constituită din cristale cu forme geometrice proprii [trahite, bastonite]
▪ Strct hipidiomorfă → componente cu contur neregulat și partial cu forme geometrice proprii
▪ Strct xenomorfă → component mineralogice cu forme neregulate, dominant sau total [granit]
După gradul de cristalizare a rocii:
▪ Strct holocristalină → ȋntreaga masă a rocii este complet cristalizată
- Caracteristică rocilor intrusive (formate la mare adȃncime, unde t° scade treptat)
Ex: granit, sienite, granodiorite
▪ Strct hipocristalină (hemi / semi cistalină) → consolidarea a avut loc in 2 etape
Et 1 (intratelurică) => hemicristali; Et 2 (extratelurică) => are loc consolidarea restului de lavă
▪ Strct sticloasă (amorfă, vitroasă, hialină) → ȋntreaga masă a rocii este amorfă
- S-a format ȋn condițiile răcirii bruște a lavei ieșite la suprafață sub formă de magmă
Ex: piatra ponce, obsidian
Textura rocilor magmatice → def de modul de dispunere ȋn spațiu și de gradul de ocupare a unui anumit spațiu, de
către componenții din masa unei roci
■ Text masivă (neorientată) → mineralele component au orientări diferite umplȃnd ȋn totalitate un anumit spațiu
[roca este compactă fără goluri]
- rezultatul unei cristalizări liniștite
ex: roci plutonice (intrusive)
■ Text fluidală → apar ȋn masa rocii unele minerale alungite (prismatice) cu orientare paralelă
- consolidarea magmei se realizează ȋn timpul curgerii => mineralele se orientează paralel cu direcția curgerii
Ex: trahitele
■ Text concentrică (sferoidală) → dispunerea concentrică a componentelor din masa rocii
Ex: granit, diorite, perlite
■ Text scoriacee → se observă goluri ȋn masa rocii (aspect de burete)
- se formează prin consolidarea magmei bogate ȋn vapori de gaze
- ȋn aceste goluri se depun minerale secundare

Clasificarea rocilor magmatice

După compoziția chimică (ținem cont de conținutul ȋn bioxid de siliciu)
● Roci hiperacide (ultraacide) → > 75 % SiO2 liber
● Roci acide → 65-75 % SiO2 liber sau ȋn combinații
● Roci intermediare (neutre) → 52-65 % SiO2 liber sau ȋn combinații
● Roci bazice → 41-52 % SiO2 liber sau ȋn combinații
● Rici ultrabazice → < 41 % SiO2 liber sau ȋn combinații
După compoziția mineralogică [denumirea fam este dată după roca plutonică]
■ Fam Granitelor ■ Fam Sienitelor
■ Fam Granodioritelor ■ Fam Gabbrourilor
■ Fam Dioritelor ■ Fam Peridotitelor
După criteriu geologic (după textura și structura rocilor determinate de adȃncimea la care a avut loc consolidarea
magmei)
● Roci plutonice (de adȃncime, intrusive) → formate la adȃncimi mari ȋn scoarță
● Rozi filoniene (ale straturilor intermediare) → formate prin răcirea și consolidarea magmei la nivelul intermediar ȋn
scoarță
● Roci vulcanice (de suprafață) → prin răcirea și consolidarea magmei la suprafață scoarței
 Descrierea principalelor roci magmatice
FAM GRANITELOR:
A: Roci plutonice (de adȃncime, intrusive) → ▪ GRANITUL → latinescul granum = granulă
- Origine – intrusive (se formează la adâncimi de aprox. 2 km)
- granulaţie mare
- Culoare - rosu+alb, verde pal albastrui, alb cenusie
- este o roca dura, acida, rezistenta la eroziune
- Compus ȋn principal din minerale bogate ȋn oxid de siliciu (cuart, feldspat, mica, amfiboli)
- Contine aprox 70% SiO2 si peste 10% cuart, prezent suf formă de cristale mari.
- Ȋn general, compoziţia chimică a granitului nu variază, cu excepţia poţiunilor de la marginea intruziunilor granitice unde se
găsesc blocuri denumite xenolite, derivate din rocile invecinate.
-Utilizare → construcții
B: Roci filoniene (ale straturilor intermediare)
▪ PORFIRELE GRANITICE → grecescul PORPHYRUS = purpuriu
- Compoziție chimică și meneralogică asemănătoare granitului
- Structură → hipocristalină (consolidarea magmei ȋn 2 etape)
- Constituit din: ortoză, cuarț, biotit, hornblendă sau augit
C: Roci vulcanice (de suprafață)
▪ PORFIRELE CUARȚIFER (paleovulcanică) → cuarț + feldspat + biotit
- Culoare → purpurie
▪ RIOLITE (neovulcanice) → cuarț + sanidin + plagioclaz + biotit/hornblendă (rar)
- Culoare → albă, cenușie, roză, verzuie, gălbuie, roșiatică
- Varietăți → așa numitele sticle vulcanice (piatra ponce, perlitul, pechsteinul, obsidianul)
- Formate prin răcirea bruscă a magmelor ieșite la suprafață ȋn cazul erupțiilor vulcanice
▪ Piatra ponce → varietate sticloasă de riolit
- Culoare → alb cenușie cu nuanțe verzui
- Greutate specific → < 1 (plutește la suprafață apei)
- Aspect → spongios (burete de mare), datorită materialului volcanic bogat ȋn gaze și vapori racit brusc ȋn
timpul erupțiilor vulcanice submarine

FAM GRANODIORITELOR → roci acide, care fac trecerea ȋntre cele acide și neutre
- Rocă → Intrusivă, acidă
- Structură → halocristalină [ȋntreaga masă a rocii este complet cristalizată]
- Culoare → cenușiu-deschisă

A: Roci plutonice → ▪ GRANODIORITUL

- Conține → feldspat plagioclaz + feldspat potasic + cuarț + hornblendă verde, augit sau biotit
- Minerale accesorii → magnetit, apatit, sircon
B: Roci filoniene (ale straturilor intermediare) →
▪ PORFIRE GRANODIORITICE → compoziție mineralogică asemănătoare granodioritelor
C: Roci vulcanice (de suprafață) →▪ DACITE (neovulcanică)
▪ PORFIRITELE CUARȚIFER (paleovulcanică) → fenocristali de feldspat plagioclaz + cuarț + biotit +
hornblendă

FAM DIORITELOR
A: Roci plutonice (intrusive) →
▪ DIORITELE
- Culori variabile → verzuio, cenușii,
- Mai ȋnchise decȃt granitele și granodioritele (conținut mai mare de minerale melanocrate - ȋnchise la culoare)
- Constituite din feldspat plagioclaz + hornblendă + biotit + augit + hipersten
- Minerale accesorii → apatit, magnetit, ortoză,
B: Roci filoniene → PORFIRE DIORITICE
C: Roci vulcanice → PORFIRITE DIORITICE (paleovulcanică)
ANDEZITE (neovulcanică) → piatră cubică, borduri
- Structură → hipocristalin porfirică (consolidarea ȋn 2 et)
- Culoare → neagră, cenușiu-ȋnchisă, roșcată

FAM SIENITELOR →
- roci intermediare, cu mai puțin bioxid de siliciu
- Cuarțul liber lipsește
A: Roci plutonice → ▪ SIENITUL rocă intrusivă
- !!! Față de granit și granodiorit cuarțul nu mai este vizibil cu ochiul liber
 - • Structură → hipidiomorfă - grăunțoasă [componente cu contur neregulat și partial cu forme geometrice
proprii]
- • Constituită din feldspati potasici + feldspati plagioclazi + biotit + amfiboli / piroxeni
[! silicați cu lanțuri simplu/duble - in roci bazice/ultrabazice]
- • Minerale accesorii → apatit, zircon, fluorină, magnetit
- • Culoare → cenușie, cenușie-verzuie, rozalie, violet
B: Roci filoniene →
▪ Roci nediferențiate → ▪ PORFIRE SIENITICE
▪ Roci diferențiate → acide și bazice → porțiuni marginale ale masivelor de granit
C: Roci vulcanice →
▪ PORFIRITELE SIENITICE
▪ TRAHITE → diferă structural de sienite
- Structură → holocristalină (componentele mineralogice au orientări paralele)

FAM GABBROURILOR
■ Roci magmatice bazice aprox 48% bioxid de siliciu
▪ Plagioclazi bazici
▪ piroxenii
A: Roci plutonice →
▪ GABBROUL
- Rocă de adȃncime
- Structură holocristalină (ȋntreaga masă a rocii complet cristalizată)
- Culoare → cenușiu-ȋnchis, verde-negricioasă, neagră
- Constituit din feldspat plagioclaz + augit + bronzit + hipersten
- Min accesorii → apatit, ilmenit, spinel, granați, pirotină, zircon
- Prin alterarea Gabbrouri-lor => Serpentină
- Varietăți → Gabbrou cu piuroxeni, cu amfiboli, cu Labrador, cu bronzit etc.
B: Roci filoniene → PORFIRE GABBROICE, MICROCABBROURI, LAMPORFIRE
- Asemănătoare Gabbrourilor-, consolidate ȋnsă ȋn straturile intermediare ale scoarței
C: Roci vulcanice → MELAFIRE, DIABAZE, BAZALTE
▪ BAZALTUL → cenușiu ȋnchis sau negre
- Structură → hipocristalin porfirică
- Textura → compact, uneori vacuolară
- Constituite din Labrador + biotit + augit +hipersten + olivină + hornblendă etc
- La răcirea magmei la suprafață bazaltul se separă ȋn coloane hexagonale sau pentagonale

FAM PERIDOTITELOR → Picrit,

- Roci magmatice intrusive
- Structură holocristalină
- Textură → masivă sau fluidală
- Dpdv chimic → sunt roci ultrabazice (< 41% bioxid de siliciu)
- Constituite din minerale melanocrate (ȋnchise la culoare, specificde rocilor bazice/ultrabazice)