Tnvat la chimie

OERIVATII FUNCTIONALI Al ACIZILOR CARBOXILICI

• Oerivatii functionali ai acizilor carboxilici au proprietatea generala de a regenera la hidroliza
grupa carboxil, -COOH

_ Astfel, derivatii functionali ai acizilor carboxilici sunt:

o Esteri
o Amide
o Nitrili
o Anhidride acide
0 Cloruri acide

_ Nomenclatura

Esteri:
1. ---- 0
P..- c4'. _ 0'
o-~ I
. .
Nume der1vat dm nume le acidului corespunzator . I . ,,.
prin inlocuirea suf1xu u1 ic c ,, u sufixul "at"+ de+ nume e
radicalului R'

Exemplu:
#'o
c~j- c "-- o -c1+.i -0
earl)at de
pro r~ (l)e.+,I Qcetcd- Je berii,l

2. Amide:

a) Amide nesubstituite . fi • "ic"/"oic" cu terminatia "amida"

~ . inlocuirea su ixu 1UI

6
. I
Nume derivat din numele acidu ui corespunzator pnn 4/ 0

Nij~

[Link]:'TTlro,clo 6et1 e amid.a

 Chimie organica
b) Amide substituite

Sub5tituentii R' ~i R" sunt indicati ca prefix in ordinea alfabetica.

/./0
tJ- etil bufir Qrn,·c1a-
omidcT It - C, ,;,O C+I3 - CH,c C-ft,- (.. ...._ "Ht- c~ - C:tt3
fTlOO)JU~- '-Ni+ - R..

3. Nitrili

Nume derivat din numele acidului corespunzator + "nitril"

C.=N

6
ben ronitril [Link]/ ctufo n,tn7

4. Anhidride acide

"anhidrida" + numele derivat din acidul corespunzator

0 0
0
It- c_4 C#l -c.. ~ Cj./.-c. 4
'o '-o II "-o
/ /
/ CU-c:.,~
R.- C.=o Ctt.3 - c.. =o
an~[Link]..... ct,ce-f; ~ a.11h,·clr,da'- rn:ilei CXJ-

5. Cloruri acide

"clorura" +de+ numele radicalului acil

0
0 #
f2_ -C, ~ CH,.- c.,
,. ;, '- CR..
-a
clor-Urtl- de c:u::eti/

78
 Tnvat la chimie

Esterii

6en:---
j/
eralitati__ -
=~==~~------------------
Esterii sunt derivati functio rI . . .
inlocuita prin gruparea OR na ai acizilor carboxilici in care grupa OH din carboxil este
- Sunt produ~i de eliminare a . .
apei dintre o molecula de acid ~i o molecula de apa

e obtinere
tOde d
~-- ---- ---- ---- ----
1A '
1. Esterificarea
- Esterificarea poate fi partiala, sau totala
- Esterificarea partiala este re act·1a care are loc ,mtre un alcool ~i un acid:

p.. - c.q'
0 I It.,_ so" 0
-t R --0- \t ~- c.p + It- OH
"oo 'o- ~I

L
[Link] CO!~ \i(. a.\lool IQ~~ [Link]

- Pentru mai multe detalii despre reactia de esterificare, vezi capitolul 3.

- Esterificarea totala este reactia care are locintre un alcool ~i o clorura acida sau o anhidrida
acida:
0
,,,D 1 // ~ \+cl
~ -c. 1/ + i -o- t-t ~ ~-C..
'CQ. 'o-R.'
eicv a.<iA clarlidn'e,
c\(J"Uli o.nJ4- ~~J

0 0
II 0 //
ll - c.., I c..,
-t ll- o-~ --~ R.-cf! +- ~ -
"
-0
I
"o-(' ot+
11. - c~
'-::0

OJ\~[Link] [Link]:lct 11\too\

,~r- a.o'cJ cnt!io111li e,

- Esterificarea se poate realiza ~i in mediu bazic! (OW) - .. . ") ,

. . d eaza spre dreapta (in sensul formam de ester ~1 apa m
Echilibrul react1e1 se ep Ias
urmatoarele situatii: .
• Cre~te concentratia alcoolu~u,
• Cre~te concentratia acidulu1_
• Scade concentratia esterulu1
• Scade concentratia apei • .. .
• de Hi504 nu influenteaza deplasarea ech1hbrulu1.
Cant1tatea . • •

~
ntei de echilibru e sch1mbata de temperatura !
Va Ioarea co nsta
79
Chimie organica

2. Acilarea
Compu~ii care se pot acila, cu formarea de esteri, sunt:
o Alcooli
o I ut·1a aIcoo 1·1lor
Alcoxizi (compu~i iomc. 1. a1• alcoo1I.1or cu metale) -vez1· su bst't
o Fenoli
.. .. · t·
o Fenox1z1 (compu~1 1omc. 1. a1. feno1.I1or cu metale) -vez1 su bst't
I u 1a feno1·1
I or
- Acilarea se poate realiza cu:
o Cloruri acide
o Anhidride acide
Cateva exemple:

a) Acilarea alcoolilor cu cloruri acide

AO
ti+-3- t-l4.i-c.~ t c..u - rn+ --= ,
..._ c..e. 3

b) Acilarea alcoxizilor cu cloruri acide

+ ~ [Link]

c) Acilarea fenolului cu anhidride acide

01-1-
0

0
,;'
'0 + -) Nf 3-c ..-o -C
I'
CH, - ( "-0
\.,,-,r --l
~cehrl- Jc
~
.feri,I

3. Aditia acizilor carboxilici la alchine

Conditii de reactie: acetat de zinc - (CH3
- COO)iZn la 2oo·c
li.t. :.C~ -+ ~
~ l -C. ----- a,
Tl ' Ott-

Compusul care a rezultat se nume~te acet

at de vinil (un ester) ~i poate fi
scris sub urmatoarea forma:

Prin polimerizarea acetatului de vinil, se

va forma poliacetatul de vinil,
astfel:

__, , ~ ~.,_ C.- ~-H t.,

o -c•Ec.~J
80
 ·etati fjzice fnvat la chimie
1
pr0Pr ..
- Estern sunt in gen er 1•
a 1nsolubili •
- Esterii au miros frum ( . in apa
.. • f os vezi utilizari)
- Estern in eriori (ester" •
.. II a1coohlor mon0 h"d ..
Estern au puncte de fie b . 1 rox1hci inferiori) sunt solubili in apa•
r ere ~1 punct d
Punctele lor de fierb . . e e topire inferioare alcoolilor ~i acizilor din care provi·n
ere ~1 topire sunt •
realizeaza legaturi de H scazute deoarece intre moleculele de esten. NU se

rietati chimice
proP ~-------------------
~roliza
a) Tn mediu acid
Este o reaq:ie reversibila
- Este reactia inversa reaq:iei de esterificare
- Deplasarea echilibrului spre dreapta este favorizata de:
o Excesul de H20
o Excesul de ester
o Scaderea cantitatii de alcool
o Scaderea cantitatii de acid

- Hidroliza acida a acidului acetilsalicilic:

o In mediu acid din stomac, aspirina hidrolizeaza PARTIAL
[Link]-J. cc,:,tl-
o - c..-c.-H-~
If + U- OU,
~

o Hidroliza aspirinei are loc la nivelul:

• Stomacului
■ Mucoasei intestinale
■ Ficatului

b) Tn mediu bazic (saponificarea)

- Este o reactie ireversibila
Conditie de reactie: prezenta bazelor tari (NaOH, KOH)
- Se obtin saruri de sodiu
0
11---c..~
+ f\[Link]- - D-Nd+-
TOTAW
\Cil'"e cle SG> [Link].

~ Mare atentie la exemplul urmator:

~o +
('.~J-C.
'-O
-
Nlt-

81
Chimie organica . . (vezi capitolul de alcooli).
tia se opre$te a1c1

o.
Deoarece alcoolii nu reactioneaza cu NaOH, reac}
otL

t--
.,_ ,.,,1
~
~ c+1-,3, - ...,--o~+-
,. ~o -I- I

In acest caz, fenolii reactioneaza cu NaOH:

o-W

Astfel, putem scrie reactia finala ca fiind:

0 ",.J,-+-

0
1
~o + -+~.tQ
t #-> - C. -- ONq-r

[Link]-cd- J_.. [Link].I -Pef10Nd ~

2. Reactia cu amoniacul (amonoliza) ~i reactia cu aminele

0 0
,AMONOLi-t4 : R- c...? + NH-3 - ) R- c.. 11 +- ~ I - 0 H-
1
' o - f2... " Nth~
o.m,clo...... o,koo I

0
n // 1
r-.- C. -t- l<. -0tt-
'--o- f2..I

0
f2.- c."' +
' o-~I

ctkool

3. Polimerizarea acetatului de vinil - se obtine poliacetatul de vinil

'1\. H~c.-=c.~ d' ~ \ ~ C.-~-H J-"'

o-c -C-111 o-c-!>c.~J

Poliacetatul de vinil (PAV) este o substanta solida, netoxica, termoplastica.

• Este insolubil in apa
• Este solubil in solventi organici (alcool, benzen, compu~i halogenati, cetone)

PAV este folosit la obtinerea unor lacuri, emailuri, adezivi, apreturi textile.

82
 r Vt la chimie
r grupelor esterice d'in poriacetatul de vinil se obtine alcoolul [Link]
prin hidr0 ,za

I-am reprezentat cu ro~u) :

ca la orice ester, prin hidroliza se va "rupe" legatura esterica (fenomen pe care

t ~ c_-C.~
~ - - 1- - 0
tt\ t- "- H- OH- -+ fH~ C-c~+
I
1r1,c.41:J -c--'
l'l.
0

Off
o -c"-c.- HJ
pi w:el-ctr do \J111i1

hidrolizate (deci, _ ...

ATENTIE! fn macromolecul_el_e_ de alcool polivinilic, NU toate grupele esterice sunt
le alcoolului po/rvmil,c
rnacromoleculavde alcool vmihc va cont'.ne grupari esterice). Proprietatile ~; utilizari
depind de n~':"~~ul grupelor acetat neh1drolizate.
Alcoolul pohvin1hc este un campus macromolecular solid, de culoare alba.
• Este solubil in apa, glicol, glicerina
• Este utilizat ca emulgator, ca adeziv (aracetul) ~; in multe alte domenii.

4. Transes
terificarea

- Consta in reactia unui ester cu un alcool prin care se formeaza esterul noului alcool

0 0
R-- c:1,, ~-C. -7 + r-'-otf
'-
0 - "-
u I ' o- "-r, II
akool ~
ed-er 1. ctlcoo/ 1..

Exemplu:
0
#
C.#3 -C \.
+ 0-Clt:J -Ct1:J

melard

Grasimile
- Gliceridele sunt esteri ai glicerinei cu acizi gra$i
- Grasimile sunt amestecuri de gliceride cu:
o proteine
o vitamin e
o ceruri - amestecuri de:
■ parafine (alcani cu 24 - 34 atomi de carbon)
■ alcooli gra$i (alcooli cu > 24 atomi de carbon)
nu se dizolva in apa
lipidele = substante naturale care se dizolva in hidrocarburi $i alcooli, dar

A. Clasificarea grasimilor
a) Grasimi saturate
- Sunt solide, saturate
83
Chimie organica
Sunt de origine animala _• _ . .. omilor de c legati numai prin legaturi simple
Au o catena flexibila (datorita mlantuiru at 0

sigma) . • unei axe de rotatie

Fiecare element structural -CH2-CHi- Joaca ro1u1 .
Astfel acizii gra$i din compoz1.t1a
. - ·milor saturate.
grasi .
,
o Se gasesc sub forma unei. ca t ene lungi •
in zig-zag

o Se gasesc intr-o forma mai compacta .d se infa$oara $i se intrepatrund un ,

• • • . 1·
In stare naturala in trig [Link], catenele de ac1 gras t • compacte => grasimi ~ 1 in
• -> sunt struc un le satu ----.:.:
altele $i cu catenele moleculelor vecme - rates
urn
solide la temperatura ambianta - •n corpul lor
Sunt fabricate in organismul animalelor $i se acumu 1~aza 1
Se separa prin topire din tesuturile in care sunt continut~ nta
Grasimea topita se solidifica in timp, la temperatura ambiad . t Ar t t· f" •
Grasimile animale sunt suficient de pure pentru a se folosi irec in a imen a
ie, ara a fi
rafinate
- In cocoa$a camilei, grasimea este folosita ca:
o Rezerva de hrana $i energie
o Strat izolator termic
Proprietatile fizice ale grasimilor saturate:
o Nu formeaza legaturi de hidrogen - deoarece nu
contin atomi de H legati de atomi de 0
o Nu sunt solubile in apa
• Avantaj pentru organism
■ Moleculele de grasime pot fi inmagazinate (stocate in corp)= rezerva
corpului
de combustibil
• Nu cer corpului rezervoare speciale pentru stocare => servesc drept strat
izolator
o Sunt solubile in solventi organici nepolari - deoarece au catene nepolare voluminoa
se
o Au densitate mai mica ca a apei
• Plutesc pe apa
• Deoarece in structurile compacte, catenele nu sunt strans legate => raman
goluri cu aer
o Se topesc la U$Oara indilzire
o Prin racire devin solide

b) Grasimi nesaturate
- Sunt grasimi lichide
Sunt de origine vegetala
Participa la 2 reaqii importante - aditia H2 $i aditia X (Ii, Br , Ch)
2 2
- Aditia H2:
o Conduce la formarea unei grasimi saturate
o Compusul format este solid $i poarta numele de margarina (unt vegetal)
- Aditia de Ii
o lndicele de iod = cantitatea de lz (in grame) care rea(lioneaza cu 100g grasime

B. Reaqiile grasimilor
a) Hidrogenarea
Se face la grasimile vegetale, pentru a forma grasimi saturate
Componentele principale ale grasimilor sunt trigliceridele (triacilglicerolii)

84
 T I 1• . Tnvat la chimie
n u : un (de regula grasimi vegetale) predomina radicali acil (R-C=O) proveniti de la acizi
gra~• nesaturati

- Reducerea nesaturarii grasimilor duce la o cre~tere a:

o Temperaturii de topire
o Rezistentei la degradarea oxidativa
- Astfel, uleiurile vegetale (lichide la temperatura obi$nuita) devin
solide
- Unele uleiuri vegetale hidrogenate sunt utilizate la obtinerea
margarinei (untul vegetal)
- Margarina:
0 Este o emulsie de grasime vegetala hidrogenata in lapte, de
obicei smantanit
0 Are adaos de vitamine, coloranti, conservanti, aromatizanti

- Grasimile hidrogenate reprezinta $i materii prime pentru obtinerea:

o Stearinei
o Unor detergenti
o Sapunurilor
o Unor unsori consistente

- Trigliceridele din uleiul de floarea soarelui contin:

o Acid linoleic (55-65%)
o Acid oleic (33-36%)
o Acid palmitic $i stearic (5-10%)

- Trigliceridele din uleiul de masline contin acid oleic (80%)

b) Hidroliza in mediu acid

- Se formeaza 3 ,}o
molecule de C#,t -0 - g_,
C -
Ctl,_ -00 R, - [Link]+-
I
acid gras ~i o I ,}
o CU- - Ol.1- Q.i - coolJ..
molecula de CY. -o - c -12..i. 1
glicerol I ~ Uf,l - ~
CU-.,t -o- C.. - ~i:.
(glicerina)
[Link]
85
Chimie organica
c) Hidroliza in mediu bazic (reactia de saponificare)
- Se formeaza glicerol $i sapunuri de sodiu

Ct(,, -00 R, - C..a o f\bt-

I
Ctl- - oU- Q__2 - Coo-~.,_

UI-~ - otl- R1 - cca -f\h+-

Jliceml ~n:-,,"' ~"" f!,j'

- Am bele reactii de hidroliza a grasimilor (atat in mediu bazic, cat $i in mediu acid) sunt utilizate
in procesele industriale de obtinere a sapunului. Astfel, sapunul se poate obtine prin 2
metode:
o fie hidroliza bazica a grasimilor (reactia de saponificare)
o fie neutralizarea cu NaOH a acizilor gra$i separati dupa hidroliza acida a grasimilor
Hidroliza trigliceridelor este o etapa importanta in procesul complex de metabolizare a
grasimilor in organismele vii
- Aceste reactii de hidroliza in organismul uman sunt catalizate de enzime specifice
(=biocatalizatori cu rolul de a accelera reactiile biochimice; sunt compu$i organici cu structura
complexa produ$i de celulele tuturor organismelor vii)
Enzimele care catalizeaza hidroliza trigliceridelor se numesc lipaze
- Lipazele se gasesc in cantitate apreciabila in sucul pancreatic
1 - Lipaza pancreatica actioneaza specific asupra grupelor esterice din pozitiile 1-3 ©
g - Exemplu de hidroliza catalizata de lipaza pancreatica:

?to
[Link].t -O - C - R..r
I
~o
C{+ - o - c.. - R.i.
I ~
C"-~ -o- C - ~?,

- Ace$ti acizi gra$i, impreuna cu monoglicerolul sunt absorb·,t·1 · . . v

• • V • V • pnn mucoasa mtestmala
- Astfel, mucoasa mtestmala as1gura pnntr-un proces complex · t . . . . . · ··
gra$i + 2-monoglicerolul @ resin eza tnghcende1 din acm1
- Din celulele mucoasei intestinale, trigliceridele sunt preluate d • fv .
· v/r f . v . A e 11m a $1 pe cale
sangvrna 1m at1ca aJung in tesuturi $i celule unde sunt antren t A •

anabolice ' a e in procese catabohce sau

- Prima etapa in catabolismul TG o constituie hidroliza lor sub •

INTRACELULARE @ ' actiunea LIPAZELOR
lipazele intracelulare catalizeaza producerea de ac·,2 1
· grac, · 1·
,.1 $1 g 1cerol !

86
 invat la chimie
(/0
[Link].t - 0 - C - tr Ct-1.t. -OH- RI - (.OO it
+-
I . I
10 [Link]' tU- - oU- R..z - t ootf
Cft -o - c, - R." +
INrR B~ I r
I ~ CU.-OH- ~l - [OOU-
CY..,_ -o- C... - '1-~ at
3 M:RJ' G£.4-j,'
rcerr,I

REZUMAT:

~ ~flle11 ""d-J>q/
(w,h1iontl -[Link].,·
i~sl'{)/1)

,~,u~

a apei)
- Sunt substante tensioactive (mic~oreaza tensiunea superficiala
- Au actiune de spalare
- Sunt biodegradabile
aprecierea gradului de
- Consumul de sapun pe cap de locuitor este un indicator folosit pentru
civilizatie al populatiei unei comunitati umane
ra:
- Sapunurile (dar ~i detergentii - vezi mai jos) au urmatoarea structu

FUNCTIONAL.A SOLUBII.A TN APA (CAP)

[ O CATENA LU NGA (COADA) + la una din extremitati exista O GRUPA

87
 Chimie organica

- Tn cazul sapunului, capul $i coada sunt:

c.µ - 3
1
~
c~'[Link]- eoo-f'ht-
~ L--v--1
Co:i._d4 c..a.p'-' I

- Sapunurile de sodiu sunt sapunuri solide

- Sapunurile de potasiu sunt sapunuri moi
- Sapunurile medicinale contin $i substante antiseptic e
- Exemplu: stearatul de sodiu, notat CH3 - (CH2h 6- coo·Na+
o Coada este catena lunga nepolara, CH3- (CH2h 6
o Capul este grupa polara de la extremita te, coo·
o Anionii CH 3 - (CH 2)i6- coo· au caracter dublu, polar ~i nepolar - asigura capacit~
de spalare
o Cele doua parti componente ale anionului pot fi caracteriz ate astfel:
• CH3- (CH2h 6
• Nepolara
• Constituie coada
• Este hidrofoba ("ii e frica" de apa - respinge apa)
• Poate sa patrunda in picaturile foarte mici de grasime ~i in murdarie
• Poate sa inconjoare picaturile, izolandu-l e
• coo·
• Polara
• Constituie capul
•
Este hidrofila ("iube~te" apa)
• Ramane la suprafata picaturilor
- Schematic, putem spune ca sapunul actioneaza astfel:

- Astfel, sapunul este format:

o Dintr-o parte solubila in apa, datorita legaturilo r de hidrogen
o Dintr-o parte solubila in grasimi
- Apa cu sapun aduna ~i izoleaza grasimile din apa $i de pe suporturil e solide => SPALA

AGENTII ACTIVI DE SUPRAFATA - molecule care au caracter DUBLU, fiind $i hidrofobe $i hidrofile

88
 • sapunurile actioneaza la nivelul suprafe+ . d invat la chimie
tel care esparte apa de grasimi (sau de murdarie)

asapunurilor:
·nere . .
rpP Hidroliza grasim1lor animale/veg~tale cu baze tari = SAPONIFICARE
" ·mile se amesteca
1. Grc1s1 cu o solut1e .
concentrata de NaOH (sod"a caust1ca).
. .
Ar,,estecul se f1erbe la foe m1c
1. NaCl
3·
se adauga b' _
ace~te => s-a o tmut sapunul
4. se r

entii - sunt surfactanti de sinteza

g -
~ .. - = - - - - - - - - - - - - - - - -- - - -
oetergent11 pot fi:
- Oetergenti ionici
o Detergenti anionici
o Detergenti cationici
- Detergenti neionici

I. Oetergentii ionici
- Nu sunt biodegradabili
1. Detergentii anionici - sunt:
-~!+)'Yl. - Cl+o{ -
-o-
o Sulfonati alchil de Na CH:!, So3- N,£1"

o Sulfonati alchilaril de Na CUi, - Cs_~) 'h. so3- r,fo+-

o Sulfati alchil de Na C+I-~ - ~ i )~ - C. ~~ - 0 - so3 -t-6 ~

Sulfatii acizi de alchil sunt esteri ai acidului sulfuric cu alcooli.

2. Detergentii catonici (balsamurile) sunt:

o Clorurile de alchiltrimetilamoniu (sarurile cuaternare de amoniu)
Ace~ti compu~i au caracter neutru (vezi capitolul de "Amine")

II. Detergenti neionici

- Sunt biodegradaili
- Sunt hidroxipolieteri:
Cf/: _(W ) - CII - o -~~ -clf_,-o r;__H-
l ~ ..! "'- ~ ~
~ tf h,J,,,/,1-
. . lietoxilarea alcoolilor gra~i:
- Se obtin pnn po _ d 170°c presiune de 3,5 atm
Catalizatori: Temperatura e ,
Chimie organica

Prin actiunea oxidului de etena asupra alco . ra i se obtin produ$i polietoxilati

ohlor g $ '
.. . denumiti alchilpoliglicoeteri/alcooli polietoxil
Alcoolu gra$, sunt alcooli care au o catena ati. • . atomi de carbon $i multi a .
hidrocarbonata foarte lunga (cu multi
hidrogen). toni, de
Schema generala:

R- ott

In functie de numarul de molecule de oxid

de etena folosite, se obtin produ$i cu difer
ite grade de etoxilare.
Exemplu: Daca folosim 10 molecule de oxid
de etena, obtinem:

(:#-3 -~-11-l) Ii.- et!,-011 + Io ~ -FH-i -? cll, -(yi) ;; c14;._ --O - Cc~ - Cil:) - o) ,0-11-
{)
Compusul care s-a obtinut este un alcool
polietoxilat.
Gradul de etoxilare (numarul de molecule
de oxid de etena folosite) depinde de dom
compusului polietoxilat. Alcoolii gra$i polie eniul de utilizare a
toxilati pot fi folositi ca emulgatori, detergen
umectare, agenti de dispersie etc. ti neionici, agenti de
Daca numarul atomilor de carbon din restu
l hidrofob este "n", atunci:
• Pentru obtinerea de emulgatori 'in indu
stria textila, se folose$te un grad de etoxilare
• Pentru spalatul lanii $i ca agent de ume redus (de n3)
ctare se folose$te un grad de etoxilare med
• Pentru detergentii de rufe fine se folos iu (de nz)
esc grade de etoxilare mari (de 1~1,Sn)

Se obtine un alcool polietoxilat. Moleculele

alcoolilor gra$i polietoxilati contin doua grup
de apa $i de aceea sunt substante tensioac e cu afinitati diferite fata
tive (scad tensiunea superficiala a apei).
Astfel, alcoolii polietoxilati contin:
• grupa hidrofila ("-fil"= iube$te, "hidro-"=
apa => aceasta grupa are afinitate catre apa,
• grupa hidrofoba ("-fobie"= frica, " hidro iube$te apa)
-"=apa => aceasta grupa respinge apa, nu are
afinitate catre ea).
Sa luam ca exemplu compusul obtinut mai
sus:
Ct+-3 -(_sµ \_ Cl+.i - O -¾_H---{ -CH-< - b) -ti -
~ --~ lo
(Urq hclr-o fo \ia- Urur~ 111 clrofi'I.a-
0
Datorita acestor doua grupe, alcoolul polie
toxilat poate sa actioneze $i ca un detergen
t.

™.3 ~t f,l) l6 - C~ -o -{ t!!z-CH"-- 0) LO-ti,

Ace$ti atomi de oxigen (atomi eterici," -0-
" fiind o grupa eterica) pot realiza legaturi de
de apa, astfel: hidrogen cu moleculele

C~3- ~J ) 4. - C~ -';>-~~.,- c~ - ~ lo - H-
: (.--1~.£iun de hdUel)
~ -0 ~- 8
"1t "K

90
 pa polieterica este o grupa hidrofila ( invat la chimie
,ceea ~:rrneazi legitu~i de hidrogen cu [Link] moleculele de apa).
rJ -,et~r foba este alcatu1ta doar din c ~i H. Ne amin . .
oeO11.3 ~,dr0 .. tim de la alcani ca ace$tia nu erau solubili in apal
GflJr~detergent1.
cf~II ..
~ - Stabilizeaza spuma mai putin deca·t ce1. .IOOICI
• . .1
sunt mai eficienti la indepartarea mu rd"ane, a temperatura scazuta

ea sun
t avantaje pentru folosirea for in ma$ina de spa"f at, deoarece:
~cest
_ Nu formeaza spuma
• Asigura economie de energie electrica pr·,n fo1osirea
• . •
ape, ma, rece

- fn detergentii
.
• . . ..
comerciali se gasesc d'fI erit1 ad1t1v1 care le confera proprietati $i calitati
suphmentare
• Exemple de aditivi:
a) substante fluorescente
. Absorb razele UV
- Emit lumina in domeniul vizibil al spectrului
- Sunt destinate sa dea impresia de stralucire + o mai buna curatire a tesaturii

b) Polifosfati
- Sunt ioni volumino$i care inconjoara ionii ca 2• continuti in apa dura
- impiedica ionii de calciu sa se intalneasca cu anionii de detergent (fapt care ar conduce la
precipitarel
- Fosfatii sunt ingra$aminte chi mice cu mare putere nutritiva
o Favorizeaza dezvoltarea microorganismelor $i a vegetatiei acvatice din apele poluate
cu detergenti => se poate ajunge la distrugerea faunei $i la transformarea lacurilor in
mla$tini

c) Anumite enzime
- Rezista in conditiile din ma$inile de spalat rufe
- Pot schimba comportarea proteinelor din interiorul murdariei fara sa afecteze fibrele din
materialul spalat

- Principalul dezavantaj al detergentilor obi$nuiti este faptul ca ei nu sunt biodegradabili, a$a

cum sunt sapunurile => consecinte ecologice importante
- Atunci cand sunt deversati in rauri $i lacuri, bacteriile NU SUNT CAPABILE sa distruga catenele
lor ramificate => apele din natura se acopera de spuma
- 5-au sintetizat detergenti care au catene liniare care POT Fl DISTRUSE DE BACTERII IN
CONDITII AEROBE
- Astfel, au aparut detergentii biodegradabili - puterea lor este la fel de buna ca a izomerilor
lor cu catena ramificata
Chimie organica
Utilizari
1. Acetatul de etil
Acetatul de n-butil
Acetatul de AMIL (acetatul de pentil)
-?o
,J
(~ - Crr - "!l c:_ltJ -
C,I_L - ttl.3
[Link] -C - D - J J

. . baza de nitroceluloza
- Se utilizeaza ca dizolvant1 pentru lacun pe

2. Formiatul de etil
Esenta de rom

Hc.~o
- o- C~- Ut~

3. Butiratul de etil
- Esenta de ananas
0
C#-, - CY.- t~ - t ~
.. "' ~ - 0 - (~ -C.~

etrJ, - ,c,O
~y
ll

c. - o - Ctt-.J.
4. Acetatul de benzil

Propionatul de benzil

Utilizati in parfumerie
- Au aroma de iasomie

5. Polietilenentereftalatul (PET)
- Poliester din care se obtin fibre sintetice ~i ambalaje
0 Q
( /J ,.1~ ~
1_C -\_J, c~o- Cl!,- tf:i-o t
6. Ceara de albine contine:
Esteri ai acizilor C24 - (34
- Acizi liberi
- Alcani (25 - (31

92
 invat la chimie
de spermanceti (walratul)
1. ceara _ Din grasimea ca~alotului
_ Folosita in cosmetica ~i in industria farmaceutica
_ Contine:
o Esterul acidului palmitic (C16) cu .J,,
o Alcoolul cetilic (C1s) sau cu .J,,
o Alcoolul oleic (C1s)

Lanolina
s. _ Din lana de oaie
_ Are putere mare de emulsionare pentru apa
_ Se folose~te la:
o Obtinerea cremelor cosmetice
o In industria farmaceutica ca ingredient de baza pentru unguent
- Contine:
o Esteri
o Alcooli
o Acizi liberi

Butanoatul de metil
9. d
- Miros e mere
,yO
C+t3- 0-1-l- c~-l- ~ -- o - C-l+)

lO. Butanoat de pentil

_ Miros de caise

11. Acetat de pentil

- Miros de banane

12. Acetat de octil

- Miros de portocale

93
Chimie organica
13. Aspirina
[Link]~
• Are actiune analgezica, antiinflamatoare, antipiretica (scade
temperatura)
. . in stari gripale, nevra Ig11,
.. ce f alee, reumatisme, stan
V • ho~
•

•
Est e admm,strata
febrile
Utilia in prevenirea atacului cerebral ?i infarctului mioca rd ic . . ..
V
Numele vine din ,,a" (acetil) + ,,spir" (sursa de unde s-a separat ac1dul sahc1hc - planta Spirae
Ulmaria
- Este contraindicata persoanelor alergice la derivatii salicilici
- in mediul acid din stomac, aspirina hidrolizeaza partial V

Hidroliza aspirinei are loc ?i la nivelul altor organe (mucoasa inte st inala, ficat)
· Acidul acetilsalicilic nu este solubil in apa ?i aglomerarea sa in stomac produce iritatii PUternice
ale mucoasei
• Sarea de sodiu a acidului acetilsalicilic este solubila ?i poate fi u?or dispersata
- in mediul puternic acid din stomac (pH=l,6), acidul acetilsalicilic este pus in libertate din sarea sa
Este substanta activa din mirt- folosit pentru calmarea durerilor reumatice ?i a durerilor de spate

14. Matasea acetat

· Alta aplicatie a esterificarii - obtinerea matasii acetat. Mata sea acetat se formeaza prin
esterificarea grupelor ,,OH" din celuloza cu anhidrida acetica, cu acid acetic sau cu clorura de
acetil, astfel:

011+ o, ri--:)
0-ii I\.
+ tr\. (tt--C,
.3
1/0

'q

cclul~ dolllrd de
Cl(~

((II+ O, t~/
o-*) 11.
+ l.111. CH· -c
.3
/./ 0

' r.f -➔ C. H, o~ \:~

(
0- c. ~
;-!""
V
c-fJ J
)
r\, ~ ill ft{f

d..i,ruefrtt ck cru.lo11:1-

((11;0, t~/
o-*) 11.
+ 3 '.YI. ttt- - C
.3 ' r.f
uo
~(
0- c.~
4, H~ o.t ~ o- c•~ cif)), 0
c-# J
-t J rn. -l+lf
0-~£ C#
J (\_

t,i ruefrtt ck cru.lo11:1-

94
 Tnvat la chimie
. tatul de vinil
pol1ace
_ substantox so l'dV
I a, netoxica, termoplastica
- ![Link] in apa
_ Solubila in solventi organici (alcool, benzen, compu$i halogenati)
_ folosit la obtinerea: lacurilor, emailurilor, adezivilor, apreturilor textile etc
_ Prin hidroliza grupelor esterice din poliacetatul de vinil se obtine alcoolul polivinilic:
o Are urmatoarea formula:
o In macromoleculele sale, NU SUNT HIDROLIZATE TOATE GRUPELE ESTERICE
o Proprietatile $i utilizarile lui depind de numarul grupelor acetat nehidrolizate
o Este un compus macromolecular solid de culoare alba
o Solubil in apa, glicol, glicerina (practic,' compu$i cu grupe -OH, de vreme ce vorbim de
alcoolul polivinilic)
o Utilizat ca:
• Emulgator
• Adeziv (aracetul)
• Tn multe alte domenii

· ·1este smgurul
• • prm
• po 1·1a d't'
_ Poliacetatul de vm1 ester obtmut rtre, $.' nu prin policondensare
 invat la chimie
Amide

eralitati
Gen d . .. t .
'd le sunt erivat11 unq1onali ai acizilor car box,.1.1c1.•in care grupa hidroxil este inlocuita cu grupa amino.
ArTl' e

. are
f
ciasi~ - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - -
/ Amide nesubstituite
1
nesubstituite
· Amidele in care atom ii de hidrogen din grupa nu sunt inlocuiti se numesc amide
. vezi partea de inceput
exernplu.

ite
2. Amidele substitu
organici se numesc
Amidele in care atom ii de hidrogen din grupa amino sunt inlocuiti cu radicali
amide substituite.
fi secundare sau tertiare
in functie de numarul de substituenti la atomul de N, amidele substituite pot
~o
u· vezi partea de inceput

a
exem Pl · C
oamida aparte este ftalamida (este o imida, adica o amida ciclica): 'NH--
/
c...
\6

Metode de obtinere
1. Acilarea NH3 (amoniacului), R-NH2 (aminelor primare), R-NH-R (aminel
or secundare) cu:

- Acizi
Cloruri acide
Anhidride
- Esteri
la.
Reactia de acilare este o reactie in care se introduce o grupa acil intr-o molecu

Reactia a fost descrisa la capitolul 1, dedicat aminelor.

2. Hidroliza partiala a nitrililor

face $i printr-o
~ Hidroliza partiala a nitrililor este o reactie de ADITIE A APEi . Deci, hidroliza se poate
reaqie de aditie. Atentie la intrebarile de teorie!

3. Obtinerea ureei

97

j
Chimie organica
Ureea este diamida acidului carbonic: -0 .i+N- c =o
µ } - C-
I ~ ~,. /
Ureea este primul campus organic obtinut ~ in
ot+-
laborator, de catre F. Wohler ue.:£.fll·
~tib~L tAl.&Ol'I''
a) Sinteza Wohler

b) Din amoniac ~i dioxid de carbon

ff@siUl?e
.J.. fJtl 3 +- O ~ C.. -= O 7 +~ D
t&ipcrQtitrcf

Mentionez ca am scris molecula de CO2 desf

a~urat.

Proprietati chimice

1. Hidroliza

I
Nfl;,-~
On,jn o pn·iro,q-

fl- c.z~oN - ll'' ~ I-+ - 0\4 --'> NI-I-- IL

I
1

k' f'
Anbf 'biai ~rr irullll- a..,1·nc{ s«u..,JQ nt

2. Reducerea

98
 conditii de reactie: liAIH4 fnvat la chimie

gfb\lC.cf2..t:tt- ~ib~ Nfsuern Tutrc- ~> amine frimQre

~ o
il- C:. -[Link];
-tJ~;,{ "' ➔ i- t ~ - ~ + ~o
C11f'iM- pn'9110ro

QtbUC££.!R- ~il)e ~ .SU'6J"iTutrc ~ N.:.) Omi'l)f $eWfld.o. rt

§i · Olfllne -te,-hq'?
~
0
il- c:~
+ ..t ~ ~ R. -
I
C.~ - NH--£.
'Ni+-~ '
[Link] l\'P!Ot ub~
01111·11cr seu1ndaro"'

0
R.-c..~
"- N- '-'
I
ll'' .
Qwiidu- cL'tub(-h+[Link]"'
3. Reactia cu P20s
Conditii de reactie: P4010
Este O reactie de deshidratare (se elimina apa).
O P.. D,o l-+
fl.- CQ ;:o, R- C=N t- ./ 0
' NH--<.. rii-hi/

Utilizari
1. N,N _ dimetilfo rmamida

Folosita: 'f ea acetilene i ~; butadienei

ca solvent selectiv pentru pun •~ar . .
: la filarea PNA (poliacrilonitrilulur) drn solut1e

2. Nailon 6

o Poliamida . tetice foarte rezistente •

b. unor fibre srn
o Utilizata la o trnerea . iile de condensare de la compu~,
o Pentru obtinerea sa, vezr react
carbonilici (capitolul 2)

{»N - Cc~), - g}~

,[Link] [NJ/.L.O~
 Chimie organica

Nitrili
Gener alitati

N·t ·1·· ·
1 n II contm grupare a function ala -C=N legata de un ra d"ica I artatic
1 sau aromati c
• V

Gruparea cian este alcatuita dintr-un atom de carbon unit printr-o legatura tnpla
de un atom de azot.
Legatura tripla este alcatuita din doua legaturi pi (n) ~i o legatura sigma (a)
11
C "N
...

Exemple

Cl+ -= [Link] - C.= N

~[Link]'no n ,tr-ii
ATENTIE! Pentru a vedea al carui acid carboxilic este derivat un nitril, trebuie facuta
hidroliza . Chiar daca la o
prima vedere ar parea ca acetonit rilul este derivatu l functional al acidului form
ic, in realitate este derivatu l
function al al acidului acetic:

~o
+ :z~o ➔ C.l:-J-. 3-c .._ of-I.
Q (J'd ctCehc.

Metod e de obtine re
1. Aditia HCN la alchine
Conditii de reaqie: CuCI, NH4CI, 80°C

ltC -=C.t-1- + f+ c_N ~

Qc.n1 CVJ rtri I

t
Prin polimerizarea acrilonit rilului se obtine poliacril onitrilul (PNA), astfel:

rl Ol-,1 ~~It '> C'.H~ - ~1-f \,,_

CN ~N
p~.rn
2. Amonox idarea alchene lor
Conditii de reaqie: Pt, 1000°c
Pt-
. 7
lOOOc

100
 Tnvat la chimie
cu CuCN
·a sarurilor de diazoniu
,<e '
act _
C.N

0 ./-
,. N~ Ntct.

0 t- G, C.N ~
beri toii+riJ
N~ t- G,t;_

ati cu cianuri alcaline

actia derivatilor halogen ctivitate marita ; normala
.
riv atii halogen ati cu rea
4. ~:acest tip de rea~
ie partic~p_a doar de $
cu rea ct1v1 tate scazu ta nu part·[Link] 1a react1•a cu cianuri alcaline.
w

·,vatii halogenat1
per t
R.- (i -r KCN ---:., R.-C =N i- K( i
"1Lbif

proprietati chimice
1. Hidroliza
r-o re aq ie de
a) Partiala
ADITIE A APEi. Deci, hidroliza se poate face $i print
o reactie de
ij Hidroliza partiala es te le de teorie!
i aditie. Atentie la int ari
reb

b) Totala

igen.
2. Reducerea
au loc cu mic$orarea continutului de ox =O,
Reaqiile de reducere su nt
rea ctii ca re
ctii de aditie a H2 la leg aturi duble et er og en e (C
in majoritatea cazurilor, rea
Reaqiile de reducere sunt,
C=N, C:N etc).
Exemplu:

~ lt- C .~ -N ~
Cl ltli ~- pn'r«,,tc,-

f €1Kri If- fi'N lll. $ ·.

J
Chimie organica

------------------------
Uti\izari

1. Acrilonitrilul
----
- Formeaza prin polimeriza
re PNA (poliacrilonitrilul
) din care se obtin
fibrele sintetice care inloc
uiesc lana
Cl+ -=. (J j - c..:: N
~a.c<aon,,,-ii

102
 Tnvat la chimie
Anhidride acide

eralitati
~
An
hidri~ele acide rezulta prin eliminarea un e,. mo ecule de apa 1 A t d w

re oua grupe carboxil

• • A

prin definit1e, anh1dru inseamna ceva lipsit de apa in

~xernPl_e ~~ --- ~o o__ __ __ __ __ __ __ __

Anhidrida acetica C#3 -C.. ~
\.,()
/
C:.ttJ - C. :::: 0

etnh.'drJo..., q_ce-f; crt-

ale acidului
Anhidrida maleica - obtinuta prin eliminarea unei molecule de apa intre cele doua grupe carboxil
maleic.

0
~C..-C"
) II 'a r ~o
~C- c/
,\
0

Acidul maleic este forma cis a unui acid dicarboxilic.

sunt in
ij Forma trans a aceluia$i acid se nume$te acid fumaric $i nu poate forma o anhidrida. Grupele carboxil
i de apa.
, planuri diferite (fiind forma trans), deci "nu se pot apropia" pentru a permite eliminarea molecule
Vezi capitolul 3.

Pentru mai multe detalii despre izomeria geometrica, vezi finalul acestei carti, la anexe.

Anhidridele care provin de la acizi dicarboxilici se pot forma numai de la acidul succinic in sus.

Metode de obtinere
1. Deshidratarea acizilor dicarboxilici
Se realizeaza la temperatura.
Vezi capitolul 3.

2· Reactia clorurilor acide cu saruri ale compu$ilor carboxilici

R
- C. '-

+
~o
ti
'O (;l
~
{2.-c... ~o

I
'-o
i- rvaa!.
Q_ - c:./ Ci e_ - C=-o
~
0
103
Chimie organica
~P~ro~p~r~ie~t!a~ti~c~h~im~i~c~e_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __________

1. Hidroliza

//0 D
R... - c_ ,,.f/
\... [2.. - C,
0 + '-DI+
'✓
R. - C '=-o
Se formeaza 2 molecule de acid carboxilic.

2. Reactii de acilare
Urmatorii compu~i se pot acila cu anhidride acide:
- Arene
- Alcooli, alcoxizi
- Fenoli, fenoxizi
- Amine
Alcoxizii sunt compu~i ionici ai alcoolilor cu metale.
Fenoxizii compu~i ionici ai fenolilor cu metale.

Exemplu: acilarea etanolului cu anhidrida succinica

Mentionez ca am numerotat atom ii de carbon pur orientativ, pentru a intelege cum decurge reactia.
Restrans, reactia arata a~a:

C+I- - C 1/o
C~-0-1-.,2 -1()!+ + /~ '-0 -~ C+t~ -c.U~ -o - Co - Cf.I -Cl-I- -C ooH
~ ~
/
Cl+--' - C ::::- 0

Utilizari

1. Anhidrida ftalica
Este utilizata la obtinerea unor ra$ini alchidice folosite in multe domenii:
o La fabricarea lacurilor ~i a vopselurilor o
o La fabricarea cernelurilor tipografice #
(_ - 0
o La fabricarea materiilor prime armate

Q~=o
-..::./'

104
 Tnvat la chimie
Cloruri acide (cloruri de acil)
r,eralitati
~ ..
_ clorurile ac1de contm gruparea funqionala _ C.-:::: o
'ce.
ExernP_le_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __

•✓,o
H-c.:'
'- CQ
dOfuri{ de .fortnil cloruf"t[ de a..cd,J clorurt{ de. benroil

fl A nu se incurca clorura de benzoil cu clorura de BENZIL. Clorura de benzOil are un "O" in plus in denumire,
1 lucru care trebuie sa va
duca cu gandul la un radical acil.

Metode de obtinere
1. Reactia acizilor carboxilici cu PCls (pentaclorura de fosfor)

o - C ~o + fl(?...- ~ R. - C ,1/o + ro (QJ -+ ltfP

I'- --0~ ~ -a.
CLDIW RU ~c,h,i'

Proprietati chimice
1. Hidroliza

e.-c. ~o + l-1- - 0~ -")

' Cl
2. Acilarea
Compu~ii care se pot acila cu clorurile acide sunt:
- Arene
- Alcooli, alcoxizi
- Fenoli, fenoxizi
- Amine
Alcoxizii sunt compu~1- .1omc1 • · a,· alcoolilor cu metale.
. .. compu~1. .1omc1
Fenoxm1 - • a,· feno1·,1or cu metale. .
. . 1 • clorura de benzo1I
Exemplu: acilarea met1lamine cu
0
c.:1'_ Ci

C~3- N~-{ ~ 0 l

105
Ch imi e organica

3. Reactia cu saruri ale acizilo

r carboxilici
Este o me tod a de obt ine re
a anhidridelor acide.
0
~-~-::°?)
n
I'- - c:. /w
~
0
)

Utilizari
1. Clorura de ace til 0
4
Clorura de benzoil C - cR_
Reactivi tn reactiile de acilare
o
o
Arenelor
Alcoolilor, fen olil or
a:
0
dol"[Link]" Je O!ei'il clor1.1rt7 Jc ben ~il
o Aminelor

106