0% au considerat acest document util (0 voturi)

81 vizualizări89 pagini

Cosminele Memoriu - I

Încărcat de

Drepturi de autor

Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.

Formate disponibile

Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

0% au considerat acest document util (0 voturi)

81 vizualizări89 pagini

Cosminele Memoriu - I

Încărcat de

Alexandru Mihai

Drepturi de autor

Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.

Formate disponibile

Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.

[Link] Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1

Bucuresti, capital social 92400 RON
CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001
Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: transproiect@[Link]

MEMORIU TEHNIC
„HARTA DE RISC LA ALUNECARI DE TEREN A
COMUNEI COSMINELE”
CUPRINS

MEMORIU

a
1. DATE GENERALE

ov
1.1. Denumirea lucrării
1.2. [Link]

ah
1.3. Faza de proiectare
1.4. Beneficiar

Pr
1.5. Proiectant General

2. SECTIUNEA I Analiza fizico-geografica a teritoriului şi analiza stării

n
hazardurilor naturale
ea
2.1. Considerente generale privind elaborarea proiectului
eț

2.1.1. Obiectul, necesitatea şi oportunitatea proiectului. Prevederi legislative,

norme metodologice
ud

2.1.2. Situaţia pe plan internaţional. Alinierea la Normele Europene

2.1.3. Situaţia pe plan naţional privind obiectul studiului
2.1.4. Date achiziţionate şi utilizate pentru elaborarea proiectului. Date
lJ

necesare pentru elaborarea proiectului solicitate la beneficiar. Corelarea

cu studii şi cercetări conexe elaborate
iliu

2.2. Considerente privind structurarea proiectului

2.3. Cadrul natural al teritoriului analizat

Localizare geografică
Co

2.3.1.
2.3.2. Principalele unităţi de relief
2.3.3. Aspecte geo-structurale
2.3.4. Categorii de folosinţa a terenurilor
2.3.5. Caracteristici climatice, regimul precipitaţiilor
2.3.6. Reteaua hidrografica

2.4. Infrastructură tehnică, categorii de lucrări situate pe teritoriul analizat

2.4.1. Structura localităţii. Identificarea tipurilor de clădiri după: anul

execuţiei, materialele de construcţie, regim de înălţime, număr
persoane
2.4.2. Reţeaua de căi de comunicaţii şi transport

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 1

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.
[Link] Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1
Bucuresti, capital social 92400 RON
CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001
Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: transproiect@[Link]

3. SECTIUNEA II Redactarea hărţii de hazard, efectuarea de încercări în-situ şi în

laboratorul geotehnic, prelucrarea datelor. Evaluarea vulnerabilitaţii
elementelor expuse, a pagubelor materiale şi umane la nivelul teritoriului
administrativ şi realizarea hărţi de risc natural detaliată la alunecări de teren

3.1. Redactarea hartii de hazard. Elemente tematice.

3.2. Evaluarea vulnerabilitatilor. Realizarea hartii de risc la alunecari de teren

4. SECTIUNEA III Program de măsuri pe termen scurt, mediu şi lung privind

prevenirea şi atenuarea efectelor alunecărilor de teren identificate si delimitate,

a
propuneri de soluţii de reducere a riscului la lunecări, recomandări privind
modul de utilizare a terenurilor şi de amplasare a construcţiilor, propuneri

ov
pentru lucrări de menţinere, consolidare sau refacere a stabilităţii versanţilor.

ah
5. ANEXA 1 Index de termeni

6. ANEXA 2 Noţiuni generale privind stabilitatea masivelor de pământ

7. ABREVIERI
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 2

MEMORIU TEHNIC

„HARTA DE RISC LA ALUNECARI DE TEREN A

COMUNEI COSMINELE”
1. DATE GENERALE

a
Denumirea Lucrarii

ov
Servicii privind elaborarea hărţilor de risc natural şi a planurilor de risc detaliate pentru
alunecări de teren pentru un număr de 12 unităţi administrativ- teritoriale ale judeţului

ah
Prahova-componentă a planului de amenajarea teritoriului judeţean şi/sau zonal şi a
planurilor de risc natural la alunecări, detaliate în planul de urbanism general şi în
regulamentul local de urbanism”

Nr. Contract
Pr
n
12158/338/20.09.2011
ea

Faza de proiectare
eț

Studiu
ud

Beneficiar
lJ

Consiliul Judeţean Prahova

iliu

Proiectant general

S.C. Transproiect 2001 SA

ns
Co

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 3

2. SECTIUNEA I
Analiza fizico-geografica a teritoriului analizat şi starea hazardurilor naturale

2.1. Considerente generale privind elaborarea proiectului

2.1.1 Obiectul, necesitatea şi oportunitatea proiectului. Prevederi legislative, norme

metodologice

Identificarea, localizarea şi delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale, alunecări de teren şi

inundaţii are ca obiect, elaborarea hărţilor de risc pentru unităţile administrativ teritoriale,

a
definirea condiţiilor de producere a acestor fenomene la nivelul teritoriului, precum şi de
stabilire a programului de măsuri pentru prevenirea şi atenuarea efectelor acestora. Totodată

ov
această documentaţie va furniza o imagine clară asupra zonelor expuse riscurilor naturale
pentru alunecări de teren, în vederea elaborării studiilor de pre-fezabilitate, pentru atenuarea

ah
efectelor pe care acestea le produc pe teritoriul unităţii administrativ teritoriale.

Realizarea hărţilor de risc natural este în conformitate cu prevederile legii 575/2001 privind

Pr
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural,
respectiv a HG nr. 447/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de
elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural al alunecărilor de teren şi de completare a
n
documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism în conformitate cu prevederile HG
ea
nr.382/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut
ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele cu riscuri
eț

naturale.

In acelaşi timp lucrarea se constituie ca şi studiu de fundamentare pentru Planurile de

Amenajare a Teritoriului Judeţean – PATJ şi pentru planurile urbanistice generale – PUG ale
unităţilor administrativ teritoriale de pe teritoriul judeţului, în vederea instituirii măsurilor
lJ

specifice privind atenuarea şi prevenirea efectelor hazardurilor naturale, realizarea

construcţiilor şi utilizarea terenurilor.
iliu

Promovarea limitată a lucrărilor şi a măsurilor de remediere propuse în zonele critice şi

conservarea sau execuţia lentă a unor lucrări propuse, a necesitat impunerea elaborării unor
ns

studii ample privind analiza fenomenelor de risc natural caracteristice sistemului de

manifestare ale fenomenelor studiate, precum şi a strategiilor de aplicare a măsurilor urgente
ce se impun pentru reabilitarea parametrilor obiectivelor calamitate existente sau durabilitatea
Co

celor propuse a se realiza în aceste zone. Din acest motiv rezultatele acestor studii sunt
deosebit de utile pentru toate instituţiile de resort ce utilizează sau au în subordine planurile
de urbanism şi amenajare a teritoriului, sistemele hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare.

Cunoaşterea acestor zone, a categoriilor de risc ce implică amplasarea obiectivelor social -

economice din perimetrele supuse fenomenelor de risc natural, precum şi aplicarea de măsuri
adecvate structurale şi non-structurale ca şi evidenţierea promovării unor lucrări specifice pe
unele sectoare va conduce la limitarea pagubelor produse şi la protejarea unor viitoare
investiţii.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 4

Prevederi legislative:

Lista principalelor legi cu referire directă:

- Legea 575/2001 privind aprobarea Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional -

PATN - Secţiunea a V-a, Zone de risc natural.

- Legea nr.138/2004 a îmbunătăţirilor funciare cu completările şi modificările

ulterioare.

a
- Legea nr.18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

ov
Metodologie privind elaborarea documentaţiilor:

ah
- HG nr.382/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime
de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru
zonele cu riscuri naturale.

-
Pr
HG nr.447/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de
elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural al alunecărilor de teren şi inundaţii.
n
ea
- Ordinul MLPAT nr 62/N/1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale.

Ordinul MLPAT nr. 18/N/1997 de aprobare a Ghidului privind identificarea şi

eț

-
monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea soluţiilor de intervenţie - GT006-97,
aprobat prin şi publicat în Buletinul construcţiilor nr.10/1998.
ud

- Ordinul MLPAT nr. 80/N/1998 de aprobare a Ghidului de redactare a hărţilor de risc

la alunecarea versanţilor, pentru asigurarea stabilităţii construcţiilor - GT019-98,

aprobat prin şi publicat în Buletinul construcţiilor nr. 6/2000.
iliu
ns
Co

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 5

2.1.2 Situaţia pe plan internaţional. Alinierea la Normele Europene

Preocuparea pentru realizarea hărţilor de risc la alunecări de teren pe plan internaţional este
majoră, existând numeroase congrese internaţionale, workshop-uri şi publicaţii care au drept
obiect de studiu acest subiect. Necesitatea studierii acestui subiect a venit ca urmare a
ocurenţei foarte mari a alunecărilor de teren. Ele pot să apară în orice arie care nu este
morfologic plată.

Cauzele apariţiei alunecărilor de teren fiind foarte numeroase, se impune o studiere cât mai

a
amănunţită a acestui fenomen. Încălzirea globala care a dus la precipitaţii şi furtuni
abundente, cutremurele de intensitate mare au dus la apariţia unor alunecări de teren cu efecte

ov
dezastruoase asupra oamenilor, bunurilor materiale şi mediului.

ah
În general realizarea hărţilor de risc, alegerea unor studii de caz pentru zone foarte locuite şi
cu susceptibilitate mare de alunecare a dus la realizarea unor ghiduri de utilizare a
pământurilor în zonele respective, chiar şi la educarea oamenilor în situaţii de criză.

Pr
Hărţile de hazard la alunecari de teren se definesc ca fiind: hărţi care indică probabilitatea
anuală de apariţie a unei alunecări de teren într-o arie anume. O hartă ideală de hazard la
n
alunecare ar trebui să arate nu numai posibilitatea de apariţie a unei alunecări de teren într-un
ea
anume loc, clar specificat dar şi urmările pe care le-ar putea avea o alunecare de teren pentru
zona învecinată.
eț

Conform înregistrărilor spaţiului comunitar european, realizate de ESPON, pot fi prezentate

următoarele datele statistice privind alunecările de teren (fig 1, fig 2):

lJ
iliu
ns
Co

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 6

a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

Fig. 1: Clasificarea hazardurilor – alunecări de teren urmărind 15 indicatori şi compunând finalmente 5 categorii
(procente)

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 7

a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

Fig. 2: Evaluarea vulnerabilităţii la alunecări de teren a spaţiului european comunitar, prin gruparea în 5
categorii.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 8

2.1.3 Situaţia pe plan naţional privind obiectul studiului

România nu este deloc exceptată de la incidenţa dezastrelor şi catastrofelor naturale. Strategia

naţională pentru dezvoltare durabilă a României, elaborată în 1998, recunoaşte existenţa
calamităţilor produse de alunecările de teren şi inundaţiile împotriva cărora trebuie luate
măsuri preventive. Pe de altă parte din publicaţia Băncii Mondiale Cristoph Pisch,
PREVENTABLE LOSSES: Saving Lives and Propriety Through Hazard Risk Management,
The World, Bank, Washington DC, October 2004, se arată că în România 57% din pierderile
economice anuale sunt datorate inundaţiilor şi alunecărilor de teren.

a
De asemenea în lucrarea Natural Disaster Hotspots, Disaster Risk Management Series,

ov
Washington DC 2005, pagina 90, rezultă ca în România 37,4 % din suprafaţa ţării se află în
stare de risc, 45,8% din populaţie trăieşte în stare de risc şi 50,3% din bugetul ţării este afectat

ah
de riscul catastrofelor naturale. Din păcate inundaţiiile survenite în anul 2005, 2006, 2008,
2010 şi alunecările de teren ce au urmat trendurilor succesive de viituri, au confirmat cu
prisosinţa estimările Băncii Mondiale.

Pr
Proiectul actual, prin modul în care a fost conceput poate fi integrat în structura studiului
n
regional de identificare a zonelor de risc natural pentru alunecari de teren „Identificarea şi
delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de teren şi inundaţii). Hărţi de hazard
ea

la nivelul teritoriului judeţean”dezvoltat de către IPTANA SA pentru Regiunile de Dezvoltare

I, II, III şi IV al cărui beneficiar este Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţei,
eț

care prevede pentru realizarea hărţilor de hazard din cadrul proiectului, o tematica similară
din punct de vedere al structurii, al mediului de dezvoltare şi al elementelor grafice incluse,
ud

fiind astfel compatibil din toate punctele de vedere.

Datele ce au fost incluse în cadrul proiectului, au ca sursă, reactualizări ale studiilor tematice
realizate în cadrul instituţiilor de specialitate, precum şi date puse la dispoziţie de către
Consiliul Judeţean Prahova.
iliu

Asocierea celor două proiecte aduce un plus de calitate benefic pentru consistenţa şi lărgirea
ns

spectrului domeniilor de activitate în care pot fi utilizate.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 9

2.1.4 Date achiziţionate şi utilizate pentru elaborarea proiectului. Date necesare pentru
elaborarea proiectului solicitate la beneficiar. Corelarea cu studii şi cercetări
conexe elaborate

Date achiziţionate şi utilizate pentru elaborarea proiectului.

În vederea realizării proiectului au fost obţinute date referitoare la modelul terenului, din
planurile topografice 1:5000 disponibile pentru unitatea administrativ teritorială studiată, cât
şi informatii din ortofotoplane scara 1:5000, utilizate pentru reactualizarea datelor referitoare
la infrastructura, reteaua hidrografica, etc. Materiale au fost achiziţionate de la ANCPI sau

a
puse la dispozitie de catre beneficiar.(in anexa se prezinta factura de achizitie a planurilor
1:5000)

ov
Deasemenea datele referitoare la litologia zonei studiate au fost extrase din harta geologica,
scara 1:200.000, (1969) (Foaie: Targoviste). Datele referitoare la reteaua hidrografica

ah
cadastrata au fost preluate din anexele la Cadastrul Apelor Romane editat in anul 1991.

Date necesare pentru elaborarea proiectului solicitate la beneficiar

Pr
Pentru realizarea layerelor specifice pentru întocmirea hărţilor de risc la alunecări de teren au
fost solicitate către beneficiar următoarele date:
n
- PUG-ul unitatii administrativ teritoriale Cosminele si pus la dispozitie de catre
ea
Consiliul Judetean Prahova.
Din aceste studii sau extras elemente principale precum: limita unitatii administrativ
teritoriale, limita intravilanului avizat, trama stradală, zona construită, planul parcelar, traseul
eț

retelelor de utilitati, elemente privind litologia pentru zonele studiate din punct de vedere
ud

geotehnic etc.

Corelarea cu studile şi cercetări conexe elaborate în domeniu

Dintre studiile şi cercetările efectuate pe plan naţional în domeniu, menţionăm:

iliu

A. Studii şi cercetări pentru elaborarea legii 575/2001.

În vederea fundamentării legii 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a

Teritoriului Naţional – Secţiunea V-a- Zone de risc natural, au fost elaborate de către diverse
instituţii de specialitate în domeniu, studii de evaluare a riscurilor naturale la nivelul anilor
Co

1997-2000. Documentaţiile finale elaborate cuprind date la nivelul teritoriului naţional

privind: Unităţi administrativ-teritoriale afectate de alunecări de teren - GEOTEC S.A.
Bucureşti.
Tipologia fenomenelor stabilită în funcţie de:
- potenţialul de producere (scăzut, scăzut-mediu, scăzut-ridicat, mediu, mediu-ridicat,
ridicat) determinat pe următoarele criterii: litologic, geomorfologic, structural,
hidrologic-climatic, hidrogeologic
- tipul alunecărilor (primară, reactivă),
Ghid privind macro-zonarea teritoriului României din punct de vedere al riscului la alunecări
de teren - GEOTEC S.A. Bucureşti.

Studiul alunecărilor de teren corelat cu intensitatea şi cantitatea precipitaţiilor – PROED S.A.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 10
SC TRANSPROIECT 2001 S.A.
[Link] Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1
Bucuresti, capital social 92400 RON
CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001
Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: transproiect@[Link]

Studii P.A.T.N. agricultura - factor determinant în amenajarea teritoriului şi dezvoltarea

localităţilor – AQUAPROIECT S.A.

B. Principalele studii şi cercetări conexe elaborate.

Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de teren şi inundaţii).

Hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean. Regiunea 3 - Judeţele: Arges, Dambovita,
Prahova, Ialomita, Calarasi, Giurgiu, Teleorman. – SC IPTANA SA

a
Pentru harta de hazard la alunecări de teren au fost evidenţiate zonele de risc funcţie de
potenţialul de alunecare determinat conform metodologiei din HG 447/2003, ţinând cont de

ov
analiza celor 8 factori menţionaţi:
- Litologic

ah
- Geomorfologic
- Structural
- Hidrologic şi climatic

Pr
- Hidrogeologic
- Seismic
- Silvic
n
- Antropic
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

2.2. Considerente privind structurarea proiectului

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 11
SC TRANSPROIECT 2001 S.A.
[Link] Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1
Bucuresti, capital social 92400 RON
CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001
Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: transproiect@[Link]

Părţile scrise se vor prezenta sub forma unor memorii, grupate in secţiuni distincte, pentru
facilitarea urmăririi şi înţelegerii elementelor prezentate, pentru gruparea problematicii şi în
vederea unei mai eficiente utilizări de către beneficiar şi vor conţine datele de bază, informaţii
existente disponibile, gradul lor de verosimilitate, elemente de calcul, etc.

Părţile scrise vor fi structurate astfel:

a) Analiza fizico-geografică a teritoriului şi analiza stării hazardurilor naturale, alunecări de

teren identificate şi delimitate la nivelul teritoriului unităţii administrativ teritoriale.

a
b) Diagnostic privind condiţiile de producere şi efectele hazardurilor naturale, alunecări de

ov
teren la nivelul teritoriului unităţii administrativ teritoriale.

ah
c) Program de măsuri privind prevenirea şi atenuarea efectelor hazardurilor naturale, alunecări
de teren identificate şi delimitate la nivelul unităţii administrativ teritoriale.

Pr
Planşele se întocmesc în conformitate cu concluziile părţilor scrise şi vor avea la bază
rezultate obţinute prin aplicarea unor algoritmi specifici asupra bazelor de date. Acestea se
vor întocmi cu precizia corespunzătoare scărilor 1:5.000, după caz şi se vor realiza în formate
n
standard, cu informaţie vectorială şi raster, bazată pe hărţi, planuri şi ortofotoplanuri, etc.
ea

Bazele de date vor conţine sub forma vectorial – topologică, următoarele informaţii spaţiale:
- Cai de comunicaţii: drumuri, cai ferate etc. (vectori)
eț

- Aşezări umane – unităţi administrativ teritoriale, (poligoane)

- Hidrografie (vectori sau poligoane)

- Acoperirea cu vegetaţie (poligoane)
- Relief (model digital al terenului)
lJ

Proiectul va avea ca scop final realizarea unui proiect ArcGIS, care va conţine pe layere
specifice pentru fiecare domeniu de studiu, intr-un format de bază de date spaţială şi va fi pus
iliu

la dispoziţia beneficiarului, în format digital. Hărţile vor conţine legende pe care se vor marca
cu culori adecvate şi vor ilustra: Zone de risc natural, cu probabilitate mare de apariţie a
ns

alunecarilor de teren, clasificate conform Anexei 1 din HG 447/2003, precum şi zone afectate
de alunecări de teren de pe teritoriul unităţii administrativ teritoriale.
Co

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 12

2.3 Cadrul natural al teritoriului analizat

2.3.1. Localizare geografică

Din punct de vedere geografic comuna Cosminele, aflata in judetul Prahova este localizat in
zona central- nordica a judetului avand ca vecinatati, conform planului de incadrare in zona,
urmatoarele comune :

 Nord–comuna Bertea
 Est- comunele Stefesti si Varbilau

a
 Sud- comunele Valcanesti si Scorteni


ov
Vest – Sud Vest comunele Brebu si Telega

Din punct de vedere administrativ comuna Cosminele este formata din satele: Cosmina de

ah
Jos, Cosmina de Sus, Draghicesti si Poiana Trestiei

Pr
2.3.2. Principalele unităţi de relief

Comuna Cosminele cu satele componente este situat în zona dealurilor pericarpatice, la

n
contactul acestora cu Câmpia premontana. Dealurile în zona, sunt fragmentate de apele râului
Cosmina care si-a creat o vale larga cu trasee bine dezvoltate.
ea
Altitudinea maxima este de 725 m, inregistrata la limita vestica, la granita cu comuna Telega,
iar cea minima de aproximativ 300 m, la iesirea raului Cosmina de pe teritoriul comunei, la
eț

granita cu comuna Valcanesti

2.3.3 Aspecte geo-structurale

La nord, depozitele paleogene sunt mărginite de o importantă linie tectonică de-a lungul
lJ

căreia se suprapun peste depozitele neogene. Peste Paleogen invadează dinspre sud Neogenul
care formează cuvete dispuse în două zone principale: o zonă meridională de care ţin cuvetele
iliu

de Vitioara-Predeal, Vărbilău-Trestioara şi o zonă nordică de care ţin cuvetele de Drajna şi

Slănic.
ns

Din punct de vedere geologico-structural teritoriul aministrativ al localitatii apartine flancului

intern al avanfosei carpatice, respectiv zona cutelor diapire atenuate.
Co

Formatiunile sedimentare care alcatuiesc relieful zonei sunt sprijinite de fundamentul

sisturilor cristaline rezultate din metamorfozarea unor sedimente foarte vechi. La sfarsitul
jurasicului, soclul cristalin s-a scufundat in nord-estul judetului astfel incat a favorizat un
intens proces de sedimentare.

Compozitia petrografica a pietrisurilor din zona terasei aluviale este constituita predominant
din elemente ce isi au originea din flisul cretacic (elemente de gresii si marnocalcare) la care
se adauga elemente cu originea in formatiunile panzei de Tarcau de pe nivelul stratigrafic
Paleogen-Pliocen.

Structural, regiunii subcarpatice ii este caracteristica un fundament vechi, fragmentat in

blocuri si un sedimentar cu caracter de molasa ce are o grosime mare datorita subsidentei
active in diferitele cicluri de acumulare.
Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 13
SC TRANSPROIECT 2001 S.A.
[Link] Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1
Bucuresti, capital social 92400 RON
CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001
Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: transproiect@[Link]

Miscarile tectonice din miocen, pliocen si cuternar din orogenul carpatic s-au manifestat in
avanfosa deosebit ca intensitate de la un sector la altul si au creat in formatiunile sedimentare
structuri care se deosebesc regional (cutate, monoclinale,cute diapire etc).

2.3.4 Categorii de folosinţa a terenurilor

Zona comunei Cosminele este formată la suprafată din roci moi: argile, marne, luturi şi
nisipuri alternante cu marne şi gresii, conglomerate

a
Solurile sunt din Clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale, soluri brune luvice soluri
brune luvice şi soluri brune acide, luvisoluri albice) Clasa cambisoluri : (soluri brune acide)

ov
Clasa solurilor hidromorfe (soluri negre clinohidromorfe) Soluri neevoluate : (soluri aluviale
de luncă, regosol).

ah
Factorul litologic are un rol esential in individualizarea tipurilor de sol. In Subcarpati domina
rocile sedimentare neconsolidate sau slab consolidate care influenteaza formarea solurilor prin

Pr
compozitia lor granulometrica, mineralogical si chimica. Pe marne se formeaza cel mai
adesea pseudorendzinele.
n
Solurile brune luvice (clasa argiluvisoluri) au cea mai mare raspandire ele constituind fondul
ea
pedologic in majoritatea dealurilor subcarpatice sub padurile de foioase cu sau fara fag in
compozitia lor.
eț

Cea mai mare parte a comunei este acoperitã cu vegetaţie forestieră şi pajişti secundare.
ud

Zonal pe altitudine, regiunea este inclusă în etajul nemoral al pădurilor de foioase cu :

 etajul pădurilor de fag (Fagus silvatica),

 etajul pădurilor de stejar (între aceste două etaje se distinge un subetaj de amestec,
iliu

stejar cu fag)

dintre speciile lemnoase mai amintind: Stejar ( Quercus robur ), Gorun ( Quercus petraea),
ns

Frasin ( Fraxinus excelsior ), Ulm de camp ( Ulmus procera ), Jugastru ( Acer campestris ).

2.3.5 Caracteristici climatice, regimul precipitaţiilor

Datorita asezarii comunei Cosminele, clima este una temperat-continentala. Cea mai rece luna
este ianuarie, cu o medie de -1,60 C iar luna cea mai calda este iulie, cu o medie de 19,7°C.

Temperatura medie anuala este de 9,40°C, lucru ce scoate in evidenta caracterul temperat-
continental al climei.

Umiditatea relativa a aerului este mai mica vara (62-72%) si maxima iarna (76-80%).
Evolutia aproximativ uniforma a umiditatii aerului se datoreaza pozitiei apropiate de zonele
inalte din jur si vegetatiei bogate chiar daca uneori pot avea loc influente asupra valorilor de
umiditate datorita racirilor radiative din noptile senine sau ca urmare a aparitiei fenomenului
de inversiune termica.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 14

Numarul mediu de zile cu cer senin este cuprins intre 8,1 zile in februarie si 15,6 zile in
august, inregistrand un total anual mediu de 129,3 zile.

Precipitatiile atmosferice prezinta un anumit grad de variabilitate si se inscriu in intervalul

500-800 mm/an.

2.3.6. Reteaua hidrografica

a
Reteaua hidrografica de pe teritoriul comunei Cosminele apartine sistemului hidrografic al
raului Teleajenului prin afluentul sau, raul Telega, ce primeste ca afluent principal pe partea

ov
stanga, raul Cosmina.
Comuna Cosminele este traversata de la NV la SE de cursul superior al acestuia. Albia acestui

ah
râu este larga, iar cursul apei este sinuos. Reteaua hidrografica este completata de vaile
afluente, cele principale fiind: V. Dumbravcioara, [Link] Deasemenea reteaua hidrografica
a comunei este completata de numeroase vai nepermanente ce au caracter torential si eroziv.

Cursuri necadastrate ( torenti )

Pr
n
Se constată o scurgere cu valori foarte ridicate în lunile aprilie, mai şi iunie, consecinţă a
ea
topirii masive a zăpezilor şi a ploilor bogate din perioada respectivă.

Volumul scurgerii este scăzut în lunile septembrie-octombrie, ca urmare a perioadei secetoase

eț

din timpul verii, şi în timpul lunilor de iarnă, când zăpada persista vreme îndelungată.
Transportul maxim de aluviuni în suspensie are loc şi el concomitent cu creşterea apelor din
ud

lunile aprilie-iunie.
lJ

Apele subterane
iliu

Apele subterane se întâlnesc sub forma de infiltratii la diferite adâncimi si prezinta freatic în
zona de platou.
Acest acvifer se manifesta pe zonele de versant sub forma de izvoare cu debite de pana la 1
ns

l/sec.

Apele freatice
Co

Apele freatice se găsesc la adâncimi mici, fiind cantonate în depozitele de versant, la baza
pietrişurilor şi nisipurilor de terase, în conurile de dejecţie.
Au o circulaţie rapidă şi se află sub directa influenţă a condiţiilor climatice ( îndeosebi de
regimul precipitaţiilor ) ceea ce le atribuie debite variate în timp. Sunt potabile fiind folosite
dominant în alimentarea populaţiei şi uneori în diverse activităţi economice.

2.4. Infrastructură tehnică, categorii de lucrări situate pe teritoriul analizat

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 15

2.4.1. Structura localităţii. Identificarea tipurilor de clădiri după: anul execuţiei,

materialele de construcţie, regim de înălţime, număr persoane

Teritoriul pe care îl ocupă comuna Cosminele ca unitate administrativ teritorială are o

suprafaţă de 25.05 km2, pe raza cărora se află urmatoarele sate: Cosmina de Jos, Cosmina de
Sus, Draghicesti si Poiana Trestiei.

Din datele oficiale ale recensamantului din anul 2002 se specifica ca in comuna Ccosminele
se află un numar de 659 gospodării care înglobează un număr de 1266 locuitori, după cum

a
urmează:

ov
- Cosmina de Jos 207 gospodării 459 locuitori

ah
- Cosmina de Sus 243 gospodării 484 locuitori
- Draghicesti 11 gospodării 8 locuitori
- Poiana Trestiei 198 gospodării 315 locuitori

Pr
În ceea ce priveşte construcţiile din comuna Cosminele, acestea se pot împărţii pe mai multe
n
categorii după cum urmează:
ea
- Funcţie de materialul de construcţie:
541 lemn
84 paiantă
eț

11 cărămidă
23 zidărie
ud

0 beton armat şi prefabricate

- Funcţie de nivelul de înălţime:
lJ

658 parter
0 1 etaj
iliu

1 2 etaje sau mai multe

0 mansardate
ns

- Funcţie de anul de construcţie:

22 <1910
63 1910-1929
Co

94 1930-1944
187 1945-1960
141 1961-1970
69 1971-1980
32 1981-1989
10 1990-1994
30 1995-1999
11 >2000

Datele au fost preluate de la Institutul Naţional de statistică şi corespund rensământului

populaţiei din 2002.

2.4.2 Reţeaua de căi de comunicaţii şi transport.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 16

Principalele cai de comunicatie ce strabat comuna sunt : drumul national DJ 218 si drumurile
comunale DC 11 G si DC 13.
Circulatia în interiorul comunei Cosminele se face pe principalele strazi ce constituie trama
majora .
Pe teritoriul comunei nu exista cale ferata.

a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 17

3. SECTIUNEA II Redactarea hărţii de hazard, efectuarea de încercări în-situ şi în

laboratorul geotehnic, prelucrarea datelor. Evaluarea vulnerabilitaţii elementelor
expuse, a pagubelor materiale şi umane la nivelul teritoriului administrativ şi
realizarea hărţi de risc natural detaliată la alunecări de teren

3.1. Redactarea hartii de hazard. Elemente tematice.

Baza de lucru pentru hărţile tematice in aceasta etapa sunt hărţile topografice 1:50.000 care
cuprind elemente de hidrografie, planimetrie şi nivelment Acestea au fost digitizate şi
prelucrate, în sistem GIS. Prelucrarea hărţilor tematice, ca şi a hărţii de hazard finale s-a făcut

a
prin programul specializat ArcInfo.

ov
Harta topografică, reprezintă în acelaşi timp baza de reprezentare a hărţii de risc la alunecare.

ah
Fiecărui factor/criteriu i s-au alocat coeficienţi de influenţă, aleşi în funcţie de reglementările
în vigoare.

Pr
Stabilirea coeficienţilor s-a efectuat pe baza informaţiilor din lucrări de specialitate, a
Normativelor în vigoare şi a datelor rezultate din observaţiile interpretate conform legislaţiei
referitoare la zonele de risc natural (HG 447 / 2003, Anexa C):
n
Anexa C
ea
POTENŢIALUL DE PRODUCERE A ALUNECĂRILOR (p)
SCĂZUT MEDIU RIDICAT
Nr. Crt.

PROBABILITATEA DE PRODUCERE A ALUNECĂRILOR (P) ŞI

eț
Simbol

Criteriul COEFICIENTUL DE RISC CORESPUNZĂTOR

Practic Medie- Foarte
ud

Redusă Medie Mare

zero mare mare
0 <0.10 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
lJ

Roci stâncoase, masive, Majoritatea rocilor Roci sedimentare

compacte sau fisurate sedimentare care fac parte detritice neconsolidate –
din formaţiunile acoperitoare necimentate, de tipul
iliu

(deluvii, coluvii şi depozite argilelor, argilelor grase,

proluviale) şi din categoria saturate, plastic moi –
rocilor semi-stâncoase (roci plastic consistente, cu
umflări şi contracţii mari,
ns

pelitice stratificate, cum sunt

şisturile argiloase, marnele şi argile montmorillonitice,
1 Ka Litologic
marnocalcare, cretele, rocile puternic expansive,
metamorfice, îndeosebi prafuri şi nisipuri mici şi
Co

şisturile de epizona şi mai mijlocii afânate, în stare

putin cele de mezozonă, submersată, brecia sării
puternic alterate şi exfoliate, etc.
unele roci de natură
magmatică puternic alterate,
etc)
Relief plan orizontal, Relief de tip colinar, Relief caracteristic zone-
afectat de procese de caracteristic zonelor lor de deal şi de munte,
eroziune piemontane şi de podiş, puternic afectate de o
nesemnificative, văile fragmentat de reţele reţea densă de văi tinere
Geomorfo- care constituie reţeaua hidrografice cu văi ajunse cu versanţi înalţi,
2 Kb
logic hidrografică fiind într- într-un anumit stadiu de majoritatea văilor fiind
un avansat stadiu de maturitate, mărginite de subsecvente (paralele cu
maturitate versanţi cu înălţimi medii şi direcţia straturilor)
înclinări în general medii şi
mici

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 18

POTENŢIALUL DE PRODUCERE A ALUNECĂRILOR (p)

SCĂZUT MEDIU RIDICAT
Nr. Crt.

PROBABILITATEA DE PRODUCERE A ALUNECĂRILOR (P) ŞI

Simbol

Criteriul COEFICIENTUL DE RISC CORESPUNZĂTOR

Practic Medie- Foarte
Redusă Medie Mare
zero mare mare
0 <0.10 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
Corpuri masive de roci Majoritatea structurilor Structuri geologice
stâncoase de natură geologice cutate şi faliate caracteristice ariilor
magmatică, roci sedi- afectate de clivaj şi fisurate, geosinclinale în facies de
mentare stratificate, cu structurile diapire, zonele ce fliş şi formaţiunilor de

a
straturi în poziţie marchează fruntea pânzelor molasă din depresiunile
3 Kc Structural orizontală, roci de şariaj marginale, structuri

ov
metamorfice cu geologice stratificate,
suprafeţe de şistuozitate puternic cutate şi
dispuse în plane dislocate, afectate de o

ah
orizontale reţea densă de clivaj,
fisuraţie şi stratificaţi
Zone în general aride, Cantităţi moderate de Precipitaţii lente de lungă

Pr
cu precipitaţii medii precipitaţii. Văile principale durată, cu posibilităţi
anuale reduse. Debitele din reţeaua hidrografică au mari de înfiltrare a apei în
scurse pe albiile atins stadiul de maturitate în roci. La ploi rapide,
n
râurilor, ale căror timp ce afluenţii acestora se viteze mari de scurgere
bazine hidrografice se află încă în stadiul de cu transport de debite
ea
ex-tind în zone de deal tinereţe. În timpul viiturilor solide. Predomină
Hidrologic
4 Kd şi de munte, în general se produc atât eroziuni procesele de eroziune
şi climatic
sunt controlate de verticale cât şi laterale. verticală.
eț

precipitaţiile din aceste Importante transportturi şi

zone. Pe albiile râurilor depuneri de debite solide.
ud

predomină procesele de
sedimentare, eroziunea
producându-se numai
lJ

lateral la viituri
Curgerea apelor Gradienţi de curgere a apei Curgerea apelor freatice
freatice are loc la freatice moderaţi. Forţele de are loc sub gradienţi
iliu

gradienţi hidraulici filtraţie au valori care pot hidraulici mari. La baza

foarte mici. Forţele de influenţa sensibil starea de versanţilor, uneori şi pe
filtraţie sunt neglijabile. echilibru a versanţilor. versanţi, apar izvoare de
Hidrogeolo Nivelul liber al apei Nivelul apei freatice, în apă. Există o curgere din
ns

5 Ke
-gic freatice se află la general se situează la interiorul versanţilor către
adâncime mare. adâncimi mai mici de 5 metri suprafaţa acestora cu
dezvoltarea unor forţe de
Co

filtraţie ce pot contribui la

declanşarea unor
alunecări de teren.
Intensitate seismică pe Intensitate seismică de Intensitate seismică mai
6 Kf Seismic scara MSK mai mică de gradul 6-7 mare de gradul 7
gradul 6
Gradul de acoperire cu Gradul de acoperire cu Gradul de acoperire cu
vegetaţie arboricolă vegetaţie arboricolă cuprins vegetaţie arboricolă mai
mai mare de 80%. între 20% şi 80%. Păduri de mic de 20%.
7 Kg Silvic
Păduri de foioase cu foioase şi conifere, cu arbori
arbori de dimensiuni de vârstă şi dimensiuni
mari. variate.
Pe versanţi nu sunt Pe versanţi sunt executate o Versanţi afectaţi de o
executate construcţii serie de lucrări (platforme de reţea densă de conducte
8 Kh Antropic
importante, acumulările drumuri şi cale ferată, canale de alimentare cu apă şi
de apă lipsesc de coastă, cariere). Cu canalizare, drumuri, căi

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 19

POTENŢIALUL DE PRODUCERE A ALUNECĂRILOR (p)

SCĂZUT MEDIU RIDICAT
Nr. Crt.

PROBABILITATEA DE PRODUCERE A ALUNECĂRILOR (P) ŞI

Simbol

Criteriul COEFICIENTUL DE RISC CORESPUNZĂTOR

Practic Medie- Foarte
Redusă Medie Mare
zero mare mare
0 <0.10 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
extindere limitată şi pentru ferate, canale de coastă,
care s-au executat lucrări cariere, supraîncărcarea
corespunzatoare de protecţie acestora în partea
a versanţilor superioară cu depozite de

a
haldă construcţii grele.
Lacuri de acumulare care

ov
umezesc versanţii în
partea inferioară.

ah
Pentru calculul coeficientului mediu de hazard Km, corespunzător fiecărei suprafeţe
poligonale, rezultate prin suprapunerea celor 8 hărţi tematice, se va utiliza următoarea formulă

Pr
:

K a   K b 
K m   K c   K d   K e  K  f   K g   K h 
n
6
ea

În final va rezulta harta cu distribuţia geografică a coeficientului mediu de hazard, realizată

eț

prin utilizarea unui program specializat ArcMap GIS.

Harta factorului litologic – Ka

Din punct de vedere geologico-structural, zona studiata apartine flancului intern al avanfosei
lJ

carpatice, respectiv zona cutelor diapire atenuate.

iliu

La nord, depozitele paleogene sunt mărginite de o importantă linie tectonică ,de-a lungul
căreia se suprapun peste depozitele neogene. Paleogenul este reprezentat, sporadic, de:
Faciesul intern al unitatii de Tarcau , de varsta eocen (stratele de Plopu: argile verzi si rosii cu
ns

rare intercalatii de gresii calcaroase) si de Faciesul de Kliwa, de varsta oligocen. Oligocenul

sub faciesul de Kliwa este reprezentat prin argile, marne,sisturi argiloase-marnoase.
Co

Neogenul este reprezentat prin depozite de varsta Helvetian, Tortonian si Sarmatian.

Helvetianului ii sunt atribuite stratele de valea Leurzei (constituite din argile negre sau
rubanate, verzui cu benzi de un rosu singeriu, din marne cenusii si marno-calcare galbui) si o
suita de gresii in bancuri si de depozite argilo-marnoase. Depozitele tortoniene sunt
reprezentate prin marne si sisturi argiloase iar cele sarmatiene prin nisipuri si gresii in
alternanta cu marne cenusii.

Cuvertura sedimentara, de varsta cuaternara, este reprezentata in zona prin: nisipuri, pietrisuri
si argile nisipoase. Compozitia petrografica a pietrisurilor din zona terasei aluviale este
alcatuita predominant din elemente ce isi au originea in formatiunile de varsta Paleogena.
Structural, regiunii subcarpatice ii este caracteristica un fundament vechi, fragmentat in
blocuri si un sedimentar cu caracter de molasa, ce are o grosime mare datorita subsidentei
active in diferitele cicluri de acumulare.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 20

Miscarile tectonice din miocen, pliocen si cuternar din orogenul carpatic s-au manifestat in
avanfosa cu o intensitate diferita de la un sector la altul, formand structuri sedimentare din
care deosebim (structuri cutate, monoclinale,cute diapire etc).

a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ

Harta geologica a zonei studiate

Din punct de vedere structural, Subcarpaţii corespund unităţilor mai externe ale flişului
iliu

cretacic si paleogen.
Zona Flisului ocupa cea mai mare parte a Subcarpaţilor interni şi este alcătuită din formaţiuni
ns

sedimentare de vârsta cretacica (calcare, conglomerate, gresii, marne si marno-calcare),

paleogene (marne, calcare, disodile, gresii şi marne) antrenate în structura tectonică complexă
a pânzelor de sariaj si depozite paleogen - miocene (gresii, conglomerate, tufuri, gipsuri,
Co

argile, marne, marno calcare) ce formează cuvertura post-tectonica a unităţilor cu tectogeneza

miocen inferioară.
Formaţiunile geologice ce aflorează în zona comunei Cosminele aparţin eocenului
miocenului şi cuaternarului cu următoarea succesiune:
Eocenul apare pe o suprafaţă restrânsă limitată de 3 linii tectonice şi este reprezentat
prin Straiele de Plopu ce conţin: argile verzi şi roşii cu rare intercalaţii de gresii calcaroase sau
gresii de tip Tarcău.
Miocenul
Lattorfían — Chattian (lt - ch) în cadrul căruia se disting trei faciesuri şi anume :
■ Facies şistos argilo - marnos;
■ Faciesul de Pucioasa - Fusaru;
■ Faciesul de Kliwa.
Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 21
SC TRANSPROIECT 2001 S.A.
[Link] Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1
Bucuresti, capital social 92400 RON
CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001
Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: transproiect@[Link]

Aquitanian - Burdigalian (aq + bd) reprezentat prin Straiele de Cornu, în succesiunea cărora se
disting doi termeni:
■ Gipsurile inferioare cu unele intercalaţii de şisturi disodiliforme;
■ Orizont de şisturi argiloase şi marnoase, cenuşii sau negricioase, deseori
bituminoase, uneori disodiliform cu intercalaţii sporadice de gresii în lespezi,
local cu gresii glauconitice, conglomerate cenuşii cu elemente de şisturi
cristaline şi argile sau marne cu dezvoltare lenticulară.
Helveţian (he) reprezentat prin:
■ Conglomeratele de Cornu constituite din elemente rulate de şisturi

a
cristaline (porfire roşii, diabaze, calcare urgoniene roşii, calcare senoniene
prinse într-o matrice grezoasă, puţin consistentă, cenuşie sau roşcată;

ov
■ Gresii şi depozite argilo — marnoase ce conţin gresii în bancuri puţin
consistente, uneori aproape nisipuri, cenuşii sau roşcate, separate prin diasteme,

ah
jointuri argiloase sau strate de argilă marnoasă şi nisipoasă, cu intercalaţii de
tufuri dacitice, gisuri, şisturi carbonatate cu textură laminară.

Pr
Tortonian(to), ce cuprinde:
■ Tufuri şi mame albe sau verzui cu globigerine;
n
■ Brecie saliferă şi masive de sare gemă; brecia are o matrice argiloasă
marnoasă, de obicei bituminoasă şi sărată cu fragmente de gipsuri; sarea
ea
are forma de zăcământ de tip "strat" intercalată în depozite argiloase
marnoase;
eț

■ Şisturi argiloase cu radiolari, local cu intercalaţii de gips şi de gresie

gălbuie, friabilă;
ud

■ Marne cu Spirialis, local cu intercalaţii de gresii şi nisipuri sau de cinerit

urmate uneori de şisturi cu radiolari
lJ

Cuaternarul (q), este reprezentat prin Pleistocen superior şi Holocen superior.

- Pleistocenul superior este constituit din depozite aluvionare reprezentate prin
iliu

pietrişuri cu nisip acoperite de depozite proluviale argiloase. Aceste depozite

formează terasa Campina care reprezintă terasa superioară şi aparţine nivelului
mediu al pleistocenului superior (qp32).
ns

- Holocenul superior (qhj este reprezentat prin aluviunile recente ale râurilor din zona
de luncă şi depozitele aluvionare ce aparţin terasei joase.
Co

Din punct de vedere tectonic se disting:

- Zone externe cutate in cursul Neogenului (pânza de Tarcau) ;
- Cuverturi posttectonice antrenate în structuri sinclinale majore (sinclinalul Slănic şi
Sinclinalul Drajna).

Investigatii de teren

Pentru Comuna Cosminele nu s-a dispus de informatii sau extrase din studii geotehnice
efectuate pe raza comunei.
Pentru determinarea succesiunii litologice, in localiatatea Cosminele, (punctul Trand) s-a
efectuat 1(un) foraj de tip Geopeck. In paralel cu efectuarea observatiilor geologice asupra
versantilor s-a localizat cu GPS –ul (marca Magellan) pozitia forajului (F5), si s-au efectuat
masuratori cu GPS- ul pe suprafata versantului pentru conturarea zonelor cu alunecari de
teren, (Anexa nr.1).

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 22

Din foraj au fost prelevate probe tulburate si netulburate pentru analiza in laboratorul
geotehnic S.C. Geoecotest S.R.L.

Inventar de puncte GPS - punct foraj (F5) – localitatea Cosminele –Trand

(STEREO 70)
Nr. Coordonata Coordonata Coordonata
Descriere punct
Crt. X Y Z
1 571466 407017 324 Baza alunecarii (limita cu DC

a
11E)

ov
2 571468 407022 324 Zona de reful

ah
3 571471 407045 330 Fata de desprindere (h = 2 m)
4 571494 407060 335 Frunte alunecare cu fata de

Pr
desprindere (h= 1.5 m)
5 571500 407094 341 Frunte alunecare cu fata de
n
desprindere (h= 3-4 m)
ea
6 571499 407121 343 Fata de desprindere (h= 3 m)
7 571480 407157 346 Fata de desprindere ( h= 1.5 m)
eț

8 571 470 407135 337 Torent amenajat cu apa

9 571448 407127 345 Terasa de desprindere

10 571420 407075 338 Zona de reful
lJ

11 571402 407014 329 Zona de reful se inchide (la

iliu

DC11G)
12 561466 407027 326 Punct foraj (F5)- zona de reful
ns
Co

Din analiza probelor recoltate se constata ca “formatiunea acoperitoare” este reprezentata

printr-un deluviu alcatuit dintr-o argila prafoasa nisipoasa, cenusie-cafenie pana la adancimea
de 2.00 m, cu alteratii feruginoase si fragmente de gresie (material cu aspect framantat),
plastic vartoasa. Intre adancimile de 2.00-6.00 m, deluviul este reprezentat printr-o argila
cenusie, cu intercalatii negricioase, alteratii feruginoase si pungi de nisip cafeniu-galbui, cu
fragmente de gresie, plastic vartoasa. Sub aceasta adancime a fost interceptata roca de baza,
reprezentata litologic prin argila marnoasa, cenusie, cu mici fragmente de gresie, ce prezinta
intercalatii cafenii si negricioase, resturi de radacini de plante carbonizate, plastic tare .
Roca de baza este reprezentata prin argila marnoasa (continutul de CaCO3=21.15 %), (vezi
[Link].2.)
Forajul a fost executat pana la adancimea de 12.00 m.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 23

Referitor la aceasta alunecare, apreciem ca primii 2.00 m reprezinta terenul instabil (IN)
(teren framantat), iar pana la adancimea de 6.00 m, terenul este potential instabil (PIN). Sub
aceasta adancime terenul este stabil (ST), aici aparand roca de baza (argila marnoasa
cenusie)-vezi Plansa nr.3.
Din analizele de laborator(conform STAS 1243-83), reiese un coeficient de umflare
libera(UL) cu valori cuprinse intre 130-170, ceea ce confirma ca argilele intalnite in acest
sondaj (argila cenusie si argila marnoasa cenusie) sunt pamanturi “active” si “foarte active”.
La suprafata terenului s-au observat crapaturi de contractie.

Umflarile sunt generate si de faptul ca argila prezinta in structura ei minerale din grupa illit-

a
montmorillonitului, capabile de a retine in jurul lor multe molecule de apa (dipoli).

ov
In acest sondaj nu a fost intalnita apa subterana. Aportul de apa in argilele cenusii, respectiv in
argilele marnoase ,se datoreaza atat infiltratiilor, cat si activitatii din zona capilara a acestora.

ah
Un alt fenomen caracteristic, semnalat de laboratorul geotehnic, care se desfasoara pe
grosimea pachetului de argile deluviale, este oxidarea (alteratiile feruginoase). Fenomenul

Pr
se produce in mediul umed, bogat in oxigen liber, continut in apele de infiltratie, aparitia
fenomenului fiind insotita de coloratii galbui – cafenii- brune specifice fierului trivalent
(e+3),“ feros”.
n
Conform « Ghid pentru identificarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de
ea

interventie asupra terenurilor pentru prevenirea si reducerea efectelor acestora, in vederea

satisfacerii cerintelor de siguranta in exploatare a constructiilor, refacere si protectie a
eț

mediului », indicativ GT006-97, fenomenele de alunecari de teren intalnite pe teritoriul

comunei Cosminele sunt alunecari « de adancime mica », cu planul de alunecare situat intre
ud

1,0-5,0m adancime, afectand numai deluviile.

Pentru a preveni si incetini fenomenul alunecarilor de teren din comuna Cosminele se

recomanda drenarea suprafetelor cu exces de umiditate, amenajarea corespunzatoare a

pantelor mari (reducerea pantei generale, efectuarea unor lucrari de hidroamelioratie pentru
iliu

combaterea eroziunii versantilor), utilizarea adecvata a terenurilor (restrictionarea defrisarilor

necontrolate in zonele cu potential de instabilitate versanti), mentinerea si protejarea
vegetatiei si lucrari de regularizare a albiei paraului Cosmina (praguri antierozionale, diguri
ns

din beton sau gabioane in lungul cursului de apa)

Coeficientului Ka i se atribuie urmatoarele valori:

- 0.95 cu probabilitate foarte mare de producere a alunecărilor de teren pentru
formatiunile apartinand: Pleistocenului si Miocenului (qp2/3 si aq+bd)
- 0.9 cu probabilitate foarte mare de producere a alunecărilor de teren pentru
formaţiunile din Miocen (to)
- 0.7 cu probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren pentru formaţiunile din
Oligocen (lf+ch) si Miocen (he)
- 0.6 cu probabilitate medie de producere a alunecărilor de teren pentru formaţiunile
din Sarmatian (sm)
- 0.40 cu probabilitate medie de producere a alunecărilor de teren pentru formaţiunile
din Priaborian-Ypresian (Pg2)

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 24

a
ov
aq+bd

ah
lf-ch

Pg2

sm Pg2
Pr
n
sm
sm to Pg2 sm he
ea
lf-ch

lf-ch qh2
to to
eț

he
lf-ch
ud

to
lf-ch
lJ

Legenda
iliu

ka_litologic
KA
ns

0.4
0.6
Co

0.7
0.9
0.95

Fig. 4: Reprezentarea factorului tematic Ka (scara grafica)

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 25

Harta factorului morfologic – Kb

Factorul morfologic a fost calculat pornind de la modelul digital al terenului comunei

Cosminele, prin derivarea hărţii hipsometrice în raport cu distanţa orizontală, obţinându-se,
astfel harta pantelor.

În raport cu harta litologică au fost stabilite câteva domenii de pante:

a
- 0° – 5°: zona stabilă, practic nu există pământuri cu panta taluzului stabil in acest
domeniu;

ov
- 5° – 10°: zona cvasi-stabilă. Singurele tipuri de alunecări care se pot produce în cadrul
acestui domeniu de valori sunt cele reactivate, unde panta taluzului stabil este dată de

ah
unghiul de frecare reziduală a pământurilor.
- 10° – 20°: zona instabilă. Marea majoritate a pământurilor coezive au unghiul pantei
stabile în acest interval astfel încât depăşirea acestei valori este foarte probabilă.

Pr
- >20°: zona cu instabilitate accentuată. Pentru aceste valori ale pantei se atinge limita
rezistenţei la forfecare şi pentru pământurile necoezive, singurele masive ce îşi
păstrează stabilitatea fiind cele din roci stâncoase sau semistâncoase.
n
ea
După stabilirea zonelor cu valorile sus-menţionate ale unghiului versantului s-a trecut,
respectându-se indicaţiile Hotărârii Guvernului nr. 447/10.04.2003 pentru aprobarea
normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la
eț

alunecări de teren şi inundaţii, la atribuirea valorilor factorilor Kb, după cum urmează:
ud

0° – 5°: Kb = 0.05
5° – 10°: Kb = 0.4
lJ

10° – 20°: Kb = 0.7

>20°: Kb = 0.9
iliu

Din analiza hărţii pantelor se observă câteva zone distincte:

- zona de platou, unde pantele sunt reduse, practic neexistând pericolul producerii unor
ns

alunecări de teren,
- zona de coamă, unde pantele devin din ce în ce mai accentuate, iar influenţa factorului
antropic este cea mai importantă (existând o bună probabilitate de declanşare a fenomenelor
Co

de instabilitate ca urmare a umpluturilor executate fără aprobare),

- zona de pantă, în care se produc cele mai multe fenomene de instabilitate cu sau fără cauză
antropică,
- zona de picior, alunecările de teren produse în această zonă îşi au de cele mai multe ori
cauza în fenomenele erozionale.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 26

a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns

Legenda
Co

kb_geomorfologic
COEFICKB
0.05
0.4
0.7
0.9

Fig. 5: Reprezentarea factorului tematic Kb (scara grafica)

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 27

Harta factorului structural – Kc

Zona flişului este caracterizată de îngemănarea elementelor ridicate - „pintenii”, cu

elementele coborâte - sinclinalele adiacente, ce formează un ansamblu de cute paralele cu
direcţia nord est - sud vest, afectate de un sistem de falii longitudinale cu vergenţă aparent
nord - vestică.
În ansamblu, zona flişului suferă o scufundare treptată spre sud - vest, ce se înscrie în tendinţa

a
generală de afundare spre vest a părţii sudice a Carpaţilor Orientali.

ov
Din considerentele menţionate, au fost atribuiţi coeficienţi de risc diferiţi pentru factorul
structural Kc, de la 0,3 până la > 0,50.

ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

Harta structurala a judetului Prahova

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 28

Probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren (Kc = 0,51 - 0,80)

Coeficientul Kc = 0,55 a fost atribuit formaţiunilor aparţinând unităţii flişului extern (Pânza
de Tarcău), situată în partea central - nordică a judeţului.
Pânza de Tarcău este rezultatul fazei eostirice, individualizarea ei fiind sensibil sincronă cu
formarea pânzei de Audia. Mişcările ulterioare acelora eostirice şi în principal mişcările

a
moldavice, au provocat şi ele deformări, încât se surprind situaţii în care sub planul de şariaj
sunt prinse şi depozite badeniene. La rândul ei, pânza de Tarcău este deformată,

ov
recunoscându-se mai multe structuri de tip digitaţie şi cute solzi.
Acelaşi coeficient de risc a fost atribuit formaţiunilor aparţinând Depresiunii Getice (flanc

ah
intern), situată în partea centrală a judeţului. În această zonă sunt incluse sinclinale largi,
orientate sud vest - nord est şi anticlinale relativ înguste. Contactul acestora cu formaţiunile
pintenilor de Văleni şi Homorâciu se evidenţiază prin tendinţa de încălecare a acestora din

Pr
urmă peste cele anterior prezentate. Mişcările orogenice au afectat aceste unităţi tectogenetice,
creând numeroase deformaţii şi discontinuităţi ale multitudinii de faciesuri care le alcătuiesc.
Spre sud, depozitele Depresiunii Getice (flancul intern) sunt înnecate în acumulările
n
cuaternare.
ea
eț
ud
lJ

Moldavide - Panza de Tarcau

iliu
ns

Depresiunea Getica - Flancul intern

Legenda
kc_structural
KS
0.55
0.8

Fig.6 : Reprezentarea factorului tematic Kc (scara grafica)

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 29
SC TRANSPROIECT 2001 S.A.
[Link] Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1
Bucuresti, capital social 92400 RON
CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001
Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: transproiect@[Link]

Harta factorului hidroclimatic – Kd

Teritoriul judetului Prahova, situat pe cele 3 trepte principale de relief din Romania (zona
montană, zona subcarpatică, sau colinară şi zona de câmpie), dezvoltate în proporţii aproape
egale se caracterizează prin climă continentală, cu variaţii mari din cauza diferenţelor de
altitudine.
Conform datelor din Enciclopedia geografică a României, precipitaţiile medii anuale cresc
progresiv cu altitudinea de la 450 mm, în extremitatea sud-estcă a judeţului, la 1400 mm, în

a
partea nordică, în zona montană înaltă, cu înălţimi de peste 1800 de [Link] mai mari
cantităţi medii lunare de precipitaţii cad în iunie (Ploieşti – 88 mm.,Câmpina –120 mm,

ov
Buşteni –128 mm, vf. Omu –173 mm). Cele mai mici medii lunare sunt înregistrate în luna
februarie (Ploieşti –30,5 mm, Câmpina –40 mm, Buşteni –28,2 mm, vf. Omu –54,6

ah
mm).Cantităţile maxime de precipitaţii în 24 de ore s-au înregistrat vara şi toamna (Ploieşti –
116,9 mm, la 1 octombrie 1924, Doftana –121 mm, la 25 august 1954, Sinaia –115,8 mm, la 1
Septembrie 1941, Buşteni –81,5 mm, la 20 iulie 1915, vf. Omu –115 mm, la 14 iulie 1929).

Pr
In anotimpul rece, numărul mediu al zilelor de îngheţ creşte proporţional cu înălţimea, el
fiind de 101 în zona de câmpie (Ploieşti), de 115, în zona subcarpatică (Câmpina) şi de 154 de
zile la Sinaia şi mult mai ridicat, de 262 de zile, pe vf. Omu.
n
Densitatea reţelei hidrografice este de 0,4 kml/kmp, în partea nordică a teritoriului şi
ea
excepţional chiar de 0,7 şi de 0,1-0,3 kml/kmp în zona sud-estică a judeţului. Cantitatea
anuală medie de aluviuni în suspensie, care variază în funcţie de constituţia litologică, de
cantitatea medie anuală de precipitaţii şi de energia de relief, este de 10 t/ha/an, în zona
eț

colinară şi de 1 t/ha/an, în partea de N şi de S, sau chiar 0,5 t/ha/an, în zona de câmpie.

Debitul mediu multianual al râului Prahova creşte de la 2,80 mc/s, la confluenţa cu v.
ud

Cerbului, la 27 mc/s, la ieşirea din judeţ.Debitul maxim se înregistrează în luna aprilie, ca

urmare a topirii zăpezii în zona montană, iar cel minim, toamna, în septembrie sau
lJ

[Link] mediu multianual de aluviuni în suspensie al râului Prahova este de 100

kg/s, la ieşirea din raza judeţului. Pe râul Teleajen, debitul mediu multianual de aluviuni în
suspensie este de 30 kg/s..Debitele maxime ale principalelor râuri se înregistrează primăvara
iliu

(în medie 40-54% din cel annual), iar cele minime sunt toamna, în septembrie.
Durata medie anuală a stratului de zăpadă creşte de la zona de câmpie (43,2 zile la Ploieşti) la
ns

zona montană (77,5 zile, la Sinaia şi 218 zile, la vf. Omu).

Zona montană, reprezentând cca 27% din aria judeţului, cu înălţimi între 1200 şi 2000-2500
de metri, alcătuită din Munţii Bucegi, Baiului, Grohotiş, Ciucaş şi Siriului, constituită din
Co

depozite sedimentare, cretacice, în facies de fliş grezo-calcaros, în bază şi în facies de

molasă, la partea superioară (conglomeratele de Bucegi), se remarcă prin temperaturi medii
anuale între 0 şi 8 grade şi precipitaţii medii anuale de 1000-1400 mm. Ca urmare a
fenomenelor de îngheţ-dezgheţ, procesul dominat este dezagregarea rocilor, care conduce la
formarea predelelor de grohotiş. Cantităţile mari de precipitaţii, uneori în regim torenţial
produc antrenarea unor cantităţi mari de aluviuni în bazinele superioare ale văilor Cerbului,
Prahova, Bătrâneanca, Muşiţa, Crasna, Siriu, Bâsca cu cale, Doftana şi Teleajen. In sectorul
montan al v. Prahova, degradarea terenurilor este mult mai avansată.
Zona subcarpatică (colinară), formată din depozite sedimentare terţiare, reprezentate prin
marne calcaroase (Strate de Plopu), gresii (gresia de Tarcău, gresia de Fuzaru, gresia de
Kliva) argile, marne, nisipuri, tufuri, evaporite (gipsuri, sare), dispuse în cute sinclinale şi
anticlinale, dezvoltate în Dealurile Doftanei, Cosminele, Vârbilău, Lazuri, Priporului, Băicoi,
Bucovei şi Istriţei, are un climat temperat continental, intermediar între treptele extreme de

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 30

relief, cu temperatura medie anuală de 9,3 grade,(Câmpina) şi precipitaţii medii anuale între
600 şi 1000 mm.
In zona subcarpatică, denudarea şi eroziunea de suprafaţă sunt foarte active, îndeosebi pe
interfluviile despădurite şi pe terenurile agricole din bazinele văilor Proviţa, Doftana,
Vârbilău, Slănic, Crasna, Drajna, Lopatna şi Sâ[Link]ţii văilor sunt afectaţi de
ravenare
Primăvara şi la începutul verii, în urma plopilor abundente, pe suprafeţele în pantă, cultivate
şi pe dealurile despădurite, apa se înfiltrează pe planele dintre strate, sau preferenţial în
depozitele mai poroase şi produce destabilizarea versanţilor, reactivarea unor alunecări de
teren, temporar stabilizate, sau formarea altora noi în zonele defrişate mai recent. Factorului

a
litologic, determinant în formarea alunecărilor de teren, i s-au adăugat efectele celui climatic
şi al activităţilor umane. Exploatarea petrolului, sării şi substanţelor nemetalifere au condus la

ov
defrişări masive în zona subcarpatică şi au accentuat destabilizarea terenurilor. Zona
subcarpatică prahoveană, aproape în totalitatea ei, este cunoscută prin amploarea alunecărilor

ah
de teren, care aduc mari prejudicii economice.

Arealului delimitat de izoliniile mai mici de 800 mm i s-a atribuit factorului climatic (Kd)

Pr
valoarea de 0,55.

Arealului delimitat de izoliniile de de 800 mm şi 1200 mm i s-a atribuit factorului climatic

n
(Kd) valoarea de 0,65.
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

Legenda
kd_hidroclimatic
KD
0.55
0.65

Fig.7: Reprezentarea factorului tematic Kd (scara grafica)

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 31

Harta factorului hidrogeologic – Ke

Pentru sectorul nordic al judeţului Prahova, areal neacoperit de hărţi hidrogeologice, unde
informaţiile de ordin hidrogeologic sunt punctuale (cercetări pe zone restrânse, cu obiective
diverse - studii pentru ape minerale, studii pentru ape potabile, studii hidrogeologice-miniere
etc.), a fost estimat un coeficient mediu de risc hidrogeologic (Ke = 0,4). Atribuirea acestei
valori s-a făcut prin analiza ponderată a valoriilor factoriale înregistrate pentru întreaga
suprafaţă a judeţului, cu estimarea corespondenţei morfologice şi lito-structurale din sectorul
neacoperit cu hartă hidrogeologică privind freaticul. Deşi, la nivelul paralelei de la partea

a
superioară a ultimei hărţi existente, apare o linie contrastantă între valorile factorului de
influenţă, această linie nu se mai manifestă în cadrul hărţii factorului mediu (coeficientul

ov
mediu) km, constatându-se că soluţia adoptată este corectă. Situaţia este reprezentativă pentru
un judeţ marcat de contrastul tranşant, între o suprafaţă cu valori calculate ale factorului de

ah
influenţă şi valori estimate (din lipsă de date primare).

Dacă în sectorul sudic al judeţului câmpia este forma de relief predominantă, spre nord se

Pr
trece treptat la dealurile subcarpatice şi apoi la masivul muntos. Aspectul geologic se
modifică, acelaşi lucru întâmplându-se şi cu condiţiile hidrogeologice. În sectorul sudic avem
de-a face cu o circulaţie a apelor subterane prin acvifere de tip poros-permeabil, spre nord
n
trecându-se la o circulaţie ce are loc predominant în acvifere de tip fisural. Se întâlnesc zone
ea
în care apele circulă la adâncime (> 5 m), areale în care există o circulaţie superficială ce are
loc la nivelul solurilor de grosimi rduse depuse peste roca vie, sau prin zonele de alterare ale
majorităţii tipurilor de rocă ce aflorează (< 5 m). De asemenea sunt şi zone de descărcare ale
eț

acviferelor (izvoare, zone de izvoare). Există deci şi în sectorul nordic cele 3 tipuri de
suprafeţe cu probabilitate de producere a alunecărilor din punctul de vedere al coeficientului
ud

de risc hidrogeologic, fără însă a fi delimitate cu precizie. Din acest motiv s-a estimat un
coeficient mediu de risc hidrogeologic (Ke = 0,4).
lJ

O alta sursa de informatii referitoare la nivelul hidrogeologic al apelor au reprezentat forajele

iliu

hidrogeologice monitorizate de catre Administratia Nationala Apele Romane. Pe zona de

studiu exista doar doua astfel de foraje, ambele situate pe teritoriul unitatii administrative a
orasului Sinaia. Valorile inregistrate confirma ipotezele prezentate mai sus.
ns

Deasemenea s-au facut observatii de teren in comuna Cosminele, observatii ce au inclus si

nivelurile de ape din fantani. Acestea s-au situat la o adancime cuprinsa intre 6 m si 1 m.
Co

Concluzia ce se desprinde din aceste abservatii fiind aceea ca in perioadele ploioase, nivelul
freaticului din zona studiata urca spre suprafata, alimentat de infiltratiile din sol si izvoarele
de adancime mica din zona de influenta.

Elaborarea hărţii factorului de risc hidrogeologic – Ke s-a făcut în conformitate cu Hotărârea

nr. 447/10.04.2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi
conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 32

a
ov
ah
Pr
n
ea

Legenda
eț

KE
ud

0.4

Fig.8: Reprezentarea factorului tematic Ke (scara grafica)

lJ
iliu

Harta factorului seismic – Kf

La elaborarea hărţii factoruli seismic a fost utilizată zonarea macroseismică a teritoriului

României din punct de vedere al intensităţii cutremurelor, scara MSK (SR -11100 - 93),
cuprinsă în Anexa 2, din Ghidul de redactare a hărţilor de risc la alunecarea versanţilor
Co

pentru asigurarea stabilităţii construcţiilor - indicativ GT 019 - 98 şi în acord cu prevederile

Ghidului privind identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea soluţiilor
cadru de intervenţie, în vederea prevenirii şi reducerii efectelor acestora, pentru siguranţa în
exploatare a construcţiilor, refacerea şi protecţia mediului - indicativ GT 006 - 97.

Odată cu vectorizarea zonelor de gradare a intensităţii seismice (inclusiv, a recurenţei

acestora: 50 de ani, 100 de ani) s-a trecut la atribuirea valorilor factorului de influenţă seismic
Kf, în cadrul poligoanelor rezultate prin intersecţia cu conturul judeţului, conform indicaţiilor
furnizate de Anexa C, pct. 6, la Normele metodologice privind modul de elaborare şi
conţinutul hărţilor de risc natural la alunecările de teren, cuprinse în HG 447/2003 – pentru
aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc
natural la alunecări de teren şi inundaţii.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 33

Conform SR 11100/1–93 “Macrozonarea seismică a teritoriului Romaniei”, comuna

Cosminele se situează în zona cu grad 81 (scara MSK). Indicele „1” aferent macrozonei
reprezinta perioada de revenire a cutremurelor de cca. 50 ani si respectiv 100 ani.

Tinanad seama de normativul P100/2006, comuna Cosminele se situează în zona de hazard

seismic corespunzatoare unei acceleraţii a terenului (pentru cutremure cu interval mediu de
recurenţa (IMR) de 100 ani), de (ag) = 0,32g. Mentionam ca valoarea perioadei de colt
corespunzatoare zonei amintite este (Tc)= 1 secunde.
Valorile intensităţii seismice sunt mari, întreaga activitate fiind dependentă de focarul

a
Vrancea.

ov
Valoarea factorului de influenţă (coeficient de risc) atribuit este de 0.99

ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

Legenda
KS
0.99

Fig.9: Reprezentarea factorului tematic Kf (scara grafica)

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 34

Harta factorului silvic – Kg

Pentru conturarea suprafeţelor poligonale şi evaluarea valorilor coeficientului factorial - Kg s-

a utilizat Layer-ul silvic extras din harta de identificare a hazardurilor naturale, lucrare ce a
fost realizata pe baza hartilor cadastrale editate in cadrul CNGCFT

Au fost atribuite următoarele valori ale factorului de influenţă Kg în funcţie de gradul de

acoperire a comunei Cosminele cu vegetaţie:
- Kg = 0.95 - vegetatie fluvio-lacustra

a
- Kg = 0,50 – pasune si faneata;
- Kg = 0,40 - vegetatie localitati;

ov
- Kg = 0,20 - livada;
- Kg = 0,10 - padure;

ah
Din punct de vedere biogeografic teritoriul studiat apartine padurilor temperate subtipul
padurilor de fag si al padurilor de stejar inlocuite in mare parte de pajisti secundare aparute in

Pr
urma defrisarilor. Etajarea vegetatiei forestiere in functie de altitudine si expunere a dus la
dezvoltarea padurilor de fag in jumatatea superioara a dealurilor, pe vaile umbrite si pe
versantele cu expunere N si NE. Padurile de stejar si gorun ocupa zonele mai joase si
n
versantele insorite unde intra in amestec cu subtipul fagului.
ea
Vegetatia forestiera este dublata de un subarboret alcatuit din maces, porumbar, corn,
singer, etc.
eț

Din flora originala, compartimentul ierburilor s-a adaptat cel mai bine schimbarilor de
peisaj avand in prezent cea mai larga arie de raspandire si o diversitate floristicia apreciabila.
ud

In lunci si zonele cu exces de umiditate s-a dezvoltat o asociatie vegetala hidrofila formata
din plop, salcie si specii ierboase.
lJ

Un coeficient Kg = 0.50 a fost atribuit păşunilor, acestea fiind considerate suprafeţe foarte
slab protejate anti-erozional.
iliu

Zonele de livadă au fost caracterizate printr-un coeficient Kg = 0.20, vegetaţia arboricolă, mai
ales cea cu rădăcină pivotantă, mărind factorul de siguranţă la alunecare atât prin efectul de
ns

ţintuire cât şi prin drenarea apei până la o adâncime de 5-10 m faţă de suprafaţă.

Cele mai stabile zone, având Kg = 0.10, sunt cele împădurite. Acestea combină diferitele
Co

tipuri de vegetaţie combinând avantajele armării induse de vegetaţia arboricolă cu un bun

drenaj asigurat prin evapo-transpiraţie de către arbuşti.

Zona construita a fost caracterizata de un coeficient Kg = 0,8, datorita riscului determinat de

supraîncarcarea versantilor cu construcţii şi efectuarea de lucrări specifice zonelor de
locuinţe.(canalizări, alimentări cu apă, lucrări pentru drumuri etc.)

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 35

0.4

0.5 0.1
0.1
0.1 0.4
0.4
0.4 0.5 0.4

a
0.5 0.4
0.1 0.4
0.4

ov
0.5 0.5
0.1 0.5 0.1 0.1
0.95 0.1
0.4
0.4 0.4 0.4 0.95 0.5
0.4 0.4

ah
0.4
0.4 0.1 0.40.4
0.2
0.5 0.1 0.5
0.5 0.95 0.5 0.1 0.1
0.5

Pr
0.5

n
Legenda
ea
kg_silvic
KG
eț

0.1
0.2
ud

0.4
0.5
0.95
lJ

Fig. 10: Reprezentarea factorului tematic Kg (scara grafica)

iliu
ns

Harta factorului antropic – Kh

Urmând indicaţiile Anexei C la normele metodologice privind modul de elaborare şi

conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii – HG 447/2003,
categoriilor (poligoanelor) sus menţionate li s-au atribui următoarele valori ale factorului Kh:
 Padure 0,1,
 livezi 0,2,
 localitate rurală 0,3,
 drum comunal 0,3,
 drum judeţean 0,6
Se menţionează procedeul buffer, prin care vectorii (drumuri) au fost transformaţi în
poligoane, cu următoarele lăţimi:
 drum comunal 6 m,
 drum judeţean 10 m,

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 36

a
0.3

ov
0.1

ah
0.3
0.3
0.3 0.3
0.3
0.3

Pr
0.3

0.3
0.3 0.3 0.3 0.1
0.6 0.3
n
0.3
0.3 0.30.3
0.2
ea
0.1
eț
ud

Legenda
lJ

kh_antropic
iliu

KH
0.1
0.2
ns

0.3
0.6
Co

Fig.11: Reprezentarea factorului tematic Kh (scara grafica)

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 37

Harta factorului mediu de influenţă – Km

Harta de risc la alunecări de teren a teritoriului administrativ a comunei Cosminele s-a realizat
prin combinarea celor opt hărţi tematice în ArcMap. Harta reprezintă o serie de suprafeţe
poligonale divers colorate, cărora le corespund diferite valori ale coeficientului mediu de
producere a alunecari - Km.

În prealabil, fiecare hartă tematică a fost analizată în vederea eliminării defectelor de

digitizare (suprapuneri de poligoane, eliminarea golurilor dintre poligoane şi eliminarea

a
punctelor duplicat).

ov
Fiecărei hărţi tematice îi este asociată o bază de date a cărei structură şi definire a câmpurilor
este identică pentru coeficienţii Ka - Kg.

ah
Sistem de proiecţie - STEREO '70.

Pr
Hărţile tematice în cadrul cărora se regăsesc suprafeţele poligonale cu valorile coeficientului
specific fiecărui factor de influenţă a stabilităţii versanţilor (Ka - Kh) au fost transformate în
hărţi de tip grid, cu reţeaua de 1m × 1m.
n
ea
În cadrul fiecărei suprafeţe poligonale, reţelei de puncte i-a fost atribuită în fiecare punct
valoarea coeficientului factorial specific K, stabilită pentru întreaga suprafaţă a poligonului.
eț

După obţinerea în format grid a celor opt hărţi tematice corespunzătoare factorilor de
influenţă a stabilităţii versanţilor, s-a trecut la combinarea după formulă a acestor griduri,
ud

rezultând o serie de suprafeţe poligonale care, în ansamblu, definesc harta de risc la alunecări
de teren.
lJ

Estimarea valorilor coeficientului mediu de producere a alunecari Km

iliu

Pentru calculul coeficientului mediu de producere a alunecari Km, corespunzător fiecărei

suprafeţe poligonale rezultate prin suprapunerea celor opt hărţi factoriale, s-a utilizat formula :
ns

K a  Kb
Km  K c  K d  K e  K f  K g  K h 
Co

6
în care :
Ka – valoarea coeficientului factorului litologic;
Kb – valoarea coeficientului factorului geomorfologic;
Kc – valoarea coeficientului factorului structural;
Kd – valoarea coeficientului factorului hidrologic-climatic;
Ke – valoarea coeficientului factorului hidrogeologic;
Kf – valoarea coeficientului factorului seismic;
Kg – valoarea coeficientului factorului silvic;
Kh – valoarea coeficientului factorului antropic.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 38

Valorile coeficientului mediu de de producere a alunecari Km rezultate se înscriu într-un

interval larg, de la 0,12 (factor minim), până la 0,80 (factor maxim), ceea ce semnifică un
potenţial de producere al alunecărilor de teren de la mediu la mare.

În vederea încadrării potenţialului de producere a alunecărilor de teren s-au utilizat categoriile

specificate în legislaţie, conform tabelului :

Probabilitate (Potenţial) de producere Valoarea benzii factorului mediu Km

a alunecărilor de teren
Practic zero (lipsă) 0

a
Redusă < 0.10
0.10 – 0.30

ov
Medie
Medie - Mare 0.31 – 0.50
Mare 0.51 – 0.80

ah
Foarte mare 0.81 – 1.00

Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

Legenda
km_cosminele
Probabilitate
scazuta
medie
medie mare
mare

Fig. 12: Reprezentarea coeficientului mediu de hazard Km (scara grafica)

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 39

3.2. Evaluarea vulnerabilitatilor. Realizarea hartii de risc la alunecari de teren

Istoricul alunecarilor de teren inregistrate in comuna Cosminele.

Inregistrarea alunecarilor de teren in comuna Cosminele a inceput in anul 1970, data

consemnata in inventarul realizat in cadrul studiilor suport pentru legea 575/2001.
Deasemenea mai sunt inregistrate alunecari de teren in anii 1996, 1997, 1998. Datele
referitoare la aceste alunecari de teren sunt prezentate in tabelul 1.

a
Date referitoare la alunecarile de teren produse pe teritoriul comunei au fost puse la dispozitie
de catre beneficiar sub forma fiselor de identificare a alunecarilor conform ord. 62N din 1998.

ov
Datele referitoare la alunecarile de teren cuprinse in cele 2 surse au fost confirmate si

ah
completate de catre consiliul local al comuna Cosminele, cu evenimente cuprinse in perioada
2000 - 2010.

Pr
Cu aceasta ocazie s-au efectuat modificari in ceea ce priveste pozitionarea alunecarilor de
teren, deoarece precizia cu care acestea au fost determinate in fisele de identificare a
alunecarilor nu permite pozitionarea lor cu exactitate in cadrul hartii digitale create ca suport
n
pentru acest studiu.
ea

In urma observatiilor de teren efectuate impreuna cu reprezentantul desemnat al Primariei

eț

Cosminele, s-au determinat cu ajutorul GPS-ului coordonatele exacte ale zonelor identificate
cu alunecari de teren. Cu aceasta ocazie s-a facut si o reactualizare a inventarului de alunecari
ud

de teren de pe teritoriul comunei, in urma careia s-au refacut si completat fisele identificare a
alunecarilor conform ord. 62N din 1998. Aceste fise se prezinta mai jos.
lJ

Parte din alunecarile identificate pe teritoriul comunei, au la baza fenomene de eroziune a

malurilor datorata neamenajarii cursurilor torentiale, care avand viteze foarte mari antreneaza
iliu

materialul solid necoeziv sau slab coeziv din zona malurilor, si impreuna cu plutitori creeaza
in unele cazuri adevarate blocaje pe cursurile de apa ce asigura scurgerea de suprafata.
Neintretinerea acestor cursuri torentiale afecteaza ireversibil malurile, care datorita eroziuni in
ns

albie ajung la inaltimi semnificative fapt ce afecteaza stabilitatea acestora.

Alunecarile de pamant activate cu mult timp in urma (1975 – 1998) au evoluat in mod diferit,
Co

unele din acestea fiind foarte dificil de identificat datorita faptului ca zona alunecarii a fost
inierbata, s-au plantat arbori care acopera in prezent suprafata afectata ori datorita timpului
trecut de la producerea acesteia, efectele s-au estompat.

In continuare prezentam alunecarile de teren identificate in comuna Cosminele in cadrul

inventarului penru studii suport efectuate pentru Legea 575/2001, precum si inventarul
alunecarilor de teren rezultat in urma campaniei de observatii de teren si prospectare a zonelor
afectate de alunecari de teren, actiune desfasurata cu sprijinul primariei din comuna
Cosminele.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 40

Alunecari de teren inregistrate in comuna Cosminele si inregistrate in studiile suport pentru legea 575/200

a
Tabel 1

ov
Localitate/ Data. prod Tipul Suprafaţa afectată Cauze Pagube materiale Măsuri de remediere
alunecării

ah
Localizare Fenomen (ha) 1. Condiţii de teren Case Drum Teren 1. Modificare geometrica
(materialul 2. Procese geomorfologice (nr.) (m) agricol 2. Drenaj
alunecat) 3. Procese climatice (ha) 3. Lucrări de susţinere

Pr
4. Procese antropice 4. Lucrări de ranforsare internă
Favorizante Declanşatoare 5. Alte măsuri
Aplicate Propuse

n
Cosminele Mitriu, Hoage, Iulie 1997 reactivată 4 1 2 DC 11 3
Dumitriu, Nutu,

ea
Cioara
roca 0,75 2 3. Ploi 300 m

eț
0.4 85 m

ud
0.4 1, 3 1, 3 1 DC 13
150 m
DC 11 1997 primara 1,0
lJ 2 DC 1
km 13+200
1998 pamant 3 2
iliu
extensie
1989 Reactivata 3.0 2 DC pasuni 3
grohotis
ns

3
1985 Primara 12.0 2. Exces umid păşuni 2
Pamant 5. Plantatii
Co

pe versanţi
Izv de coasta

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 41

Inventar de puncte – cu alunecarile de teren din comuna Cosminele, puse la dispozitie

de Consiliul Judetean Prahova

Nr.
Denumire punct alunecare Latitudine Longitudine
Crt.

a
45o 9’34” 25o 54’38”

ov
1 “La Mitru”

“La Ciocrac” 45o 9’24” 25o 53’52”

ah
2

45o 9’0” 25o 54’55”

Pr
DC 11 km 13+200
3

“La Hoage” 45o 9’24” 25o 52’40”

n
4
ea

5 Pct Ciocrac 45o 9’56” 25o 52’44”

eț

6 OSPA O.42
ud
lJ
iliu
ns
Co

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 42

Inventar de puncte GPS – cu pozitia alunecarilor de teren din comuna Cosminele

determinate in cadrul observatiilor de teren
(STEREO 70)

Nr. Coordonata Coordonata Coordonata

Denumire punct alunecare
Crt. X Y Z

a
1 intrarea in localitate”la pancarta” 572462 405979 300

ov
“la sonda” 571784 406948 320
2

ah
Trand 571467 407011 322

Pr
3

Costache 568047 407101 415

n
4
ea

5 Oancea 567954 407111 423

eț

6 Banica 567727 407028 439

7 Hoage 569899 406738 347

8 Islaz primarie 570272 407525 341

iliu

9 Nitescu 570556 408788 359

ns
Co

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 43

Observatii de teren.

In comuna Cosminele, judetul Prahova, au fost vizionate urmatoarele zone unde se dezvolta
fenomene de alunecare de teren active sau potentiale:

Punct- la intrarea in localitate “pancarta”

La intrarea in comuna Cosminele,(la aproximativ 50 m fata de drumul judetean DJ 218). s-a
observat o alunecare de teren partial stabilizata. Versantii sunt inierbati si prezinta un aspect

a
usor valurit, (foto 1-2).La baza acestora balteste apa (zone cu umiditate excesiva).

ov
ah
Pr
n
ea
eț

Foto 1-2- versant cu aspect usor valurit

Punct- ” la sonda”
lJ

Eroziune de mal (paraul Cosminele). Suprafetele de desprindere au inaltimi de 2-3.m. Terenul

are un aspect valurit.. La baza versantului este un drum local, amenajat, din dale de
beton.(vezi foto 1 si 2)
iliu
ns
Co

Foto 1- fete de desprindere Foto 2 -drum dalat

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 44

Punct -Trand
In punctul Trand, pe malul stang al paraului Cosminele (la aprox. 30 de m de albia paraului) a
fost observata o alunecare de teren. Versantul unde se localizeaza aceasta alunecare de teren
prezinta un aspect specific de teren framantat (valurit, cu crapaturi,etc). La baza versantului
(in zona de reful a alunecarii-foto1) se situeaza drumul local DC 11 G, fara rigole amenajate
(exista un sant inierbat plin cu apa) care sa permita drenarea apei. De asemenea, la baza
alunecarii se gaseste un hidrant (foto 2).

a
ov
ah
Pr
n
ea

Foto 1- fete de desprindere Foto 2- sant + hidrant

eț
ud

Punct - Costache
In punctul Costache exista o eroziune de mal (malul drept al paraului Trestiei- foto1).
lJ

Versantul este impadurit .Pentru protejarea malului s-a executat un zid din beton.(foto 2). In
prezent zona este stabilizata.
iliu
ns
Co

Foto 1-eroziune de mal Foto 2- zid d ebeton

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 45

Punct –Oancea
Alunecare declansata de eroziunea paraului Poiana Trastiei, in malul drept. Ca urmare panta
versantului este abrupta, dar impadurita. In teren s-a observat ca suprafata malului drept
prezinta copaci cu aspect de “padure beata”, acestia fiind inclinati spre aval. (foto 1-2). S-a
facut o amenajare cu piloni metalici pentru mentinerea in circulatie a drumului (drum
comunal pietruit)-foto 3.

a
ov
ah
Pr
n
ea

Foto 1- eroziune mal Foto 2- versant impadurit

eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

Foto 3- amenajare drum

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 46

Punct –Banica
Alunecare de teren (vale torentiala) reactivata in timpul ploilor abundente. Apa de pe versant
se scurge (siroieste) pe drum , din cauza lipsei drenajului (vezi foto.1 si 2).

a
ov
ah
Pr
n
Foto 1- 2 siroirea apei pe versant
ea

Se recomanda construirea unor rigole la baza versantului si in lungul drumului si eventual,

chiar construirea unui podet care sa asigure preluarea apei din amonte, cu cadere spre aval.
eț

Punct – Hoage
ud

Eroziune de mal, drept (paraul Trestiei) Versantul are inaltimi de 30-40m. La baza versantului
apare un afloriment cu strate inclinate (alternanta de argile roscate si gresii, roca de baza-
lJ

(Foto 1- 2).
iliu
ns
Co

Foto 1- afloriment Foto 2- alunecare

Mentionam ca alunecarea prezentata in foto 2, este cauzata de eroziunea laterala a paraului

Trestiei.
Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 47
SC TRANSPROIECT 2001 S.A.
[Link] Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1
Bucuresti, capital social 92400 RON
CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001
Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: transproiect@[Link]

Punct –islaz primarie

Alunecare de teren stabilizata, localizata in spatele cladirii Primariei. Terenul se prezinta usor
valurit. Versantul este impadurit.(foto.1)

a
ov
ah
Pr
n
ea
Foto 1 – planul doi –teren usor valurit-alunecare stabilizata
eț

Punct –Nitescu
ud
lJ

Alunecare activata in anul 2005, ce a avut drept consecinta deplasarea unei case. Cauza
acestei alunecari o reprezinta ploile abundente ce siroiesc pe versant. In prezent, alunecarea
este stabilizata cu vegetatie (liziera de salcami)(foto 1-2).
iliu
ns
Co

Foto 1- casa afectata de alunecare Foto 2- drum fara rigola-siroire de apa

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 48

a
ov
ah
Pr
n
ea

Pozitionarea punctelor identificate ca zone critice la alunecari de teren. Detaliu al zonei de

eț

prospectare
ud

Din analiza harti de hazard la alunecari de teren a comunei Cosminele coroborata cu limita
intravilanului a rezultat harta zonelor de risc la alunecari de teren, unde s-au identificat 26
lJ

zone in care producerea fenomenului poate duce la pagube materiale.

Verificarile facute cu ocazia deplasarilor in teren precum si analiza datelor privind

iliu

infrastructura existenta la nivelul unitatii administrative duc la urmatoarele concluzii

privitoare la fiecare zona identificata.
ns
Co

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 49

a
ov
ah
Pr
n
Zona 1.
ea
Este situata intr-un corp de intravilan izolat langa satul Poiana Trestiei, cu o vulnerabilitate
scazuta (3 gospodarii). In aceasta zona nu s-au inregistrat alunecari active, dar zona este
eț

situata intr-o zona de cumpana a apelor, posibil a fi afectata de numeroase cursuri torentiale
care se formeaza in aceast areal. Un factor care contribuie in mod definitoriu la stabilitatea
ud

acestui suprafete este faptul ca zona este impadurita.

Zona 2 si 3.
lJ

Aceaste zone de risc au o vulnerabilitate mare, neuniform repertizata si se afla situate pe

iliu

versanti ce delimiteaza albia paraului Dumbravioara (Trestiei). Riscul la alunecari de teren

este datorat eroziunilor de mal produse de paraul Dumbravioara (Trestiei) in perioada de ape
mari, precum si a scurgerilor de pe versanti. Zona este impadurita in cea mai mare parte, ceea
ns

ce face ca riscul sa fie diminuat.

In zona au fost inregistrate alunecari active (punctele la Oancea, la Banica, La Costache). In
toate cazurile clauza declansatoare a fost determinata de eroziuni de mal produse in perioada
Co

de viitura, respectiv drenaj defectuos al suprafetei afectate.

Zona 4.

Aceasta zona are o suprafata mica, si se afla la limita intravilanul satului Poiana Trestiei,
neavand vulnerabilitate. Arealul determinat este impadurit, fapt ce diminueaza riscul
alunecarilor de teren. Pana in momentul de fata s-au inregistrat alunecari active, dar datorita
scurgerilor de pe acest versant acestea pot apare in perioadele de ploi maxime.

Zona 5.

Arealul identificat are o suprafata mare si se afla pe malul stang al paraului Dumbravioara
(Trestia). Pana in acest moment nu s-au inregistrat fenomene distructive in aceasta zona, dar

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 50

riscul de producere a fenomenelor de alunecare poate fi datorat retelei de torenti cu caracter

nepermanent ce dreneaza arealul considerat, si aflueaza in paraul Dumbraviara (Trestia).
Torentii si paraiele nepermanente trebuiesc intretinute corespunzator pentru a nu apare
eroziuni, care sa genereze alunecari de teren. Zona este impadurita, ceea ce reduce riscul de
producere a fenomenelor de alunecare.

Zona 6.

Zona analizata are o suprafata mica si se afla la limita intravilanul satului Poiana Trestiei,
avind o vulnerabilitate mica (2 gospodarii), ce pot fi afectate de scurgeri torentiale pe versant

a
in perioada de ape mari. Zona este impadurita, iar pana in prezent nu s-au inregistrat alunecari
active.

ov
Zona 7, 8, 9, 10 si 11.

ah
Aceaste zone de risc au o vulnerabilitate relativ mare, neuniform repertizata si se afla situate
pe versanti ce delimiteaza malul stang al paraului Dumbravioara (Trestiei). Locuintele din

Pr
aceaste zone pot fi afectate de scurgeri torentiale in perioadele de ape mari, precum si de
eroziunile de mal de mare amploare pe care le produce paraul Dumbravioara (Trestiei), in
punctul la Hoage fiind identificata o astfel de alunecare. Suprafetele zonelor identificate sunt
n
partial acoperite cu vegetatie, fapt ce duce la scaderea riscului pe zonele amintite.
ea

Zona 12.
eț

Este situata la limita intravilanului satului Cosmina de Sus, pe versantul stang al paraului
ud

Manau. Zona nu are vulnerabilitate, si este partial impadurita, fapt ce ii confera stabilitate.
Zona este strabatuta de cursuri de apa nepermanente cu caracter torential in cazul
precipitatiilor abundente. Albiile acestora trebuie intretinute pentru a nu se crea blocaje care
lJ

sa deterioreze starea versantului. In aceasta zona nu s-au inregistrat alunecari de teren.

iliu

Zona 13.

Este situata la limita intravilanului satului Cosmina de Sus, pe traseul drumului comunal DC
ns

11. Zona nu are vulnerabilitate, si este partial impadurita, fapt ce ii confera stabilitate. Zona
este strabatuta de cursuri de apa nepermanente cu caracter torential in cazul precipitatiilor
abundente. Albiile acestora trebuie intretinute pentru a nu se crea blocaje care sa deterioreze
Co

starea versantului. In aceasta zona nu s-au inregistrat alunecari de teren.

Zona 14 si 15.

Zonele sunt situate in satul Cosmina de Sus, pe versanti ce delimiteaza albia majora a raului
Cosmina. In arealul identificat vulnerabilitatea este relativ mare datarita locuintelor aflate aici.
In acest perimetru s-a identificat o alunecare de teren determinata de scurgerile torentiale de
pe versant in anul 2005 (punct La Nitescu). Versantii laterali sunt impaduriti ceea ce face ca
incidenta fenomenului sa fie diminuata.

Zona 16.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 51

Este situata la limita de intravilan a satului Cosmina de Sus. Zona nu are vulnerabilitate,
arealul determinat este impadurit, fapt ce diminueaza riscul alunecarilor de teren. Pana in
momentul de fata nu s-au inregistrat alunecari active, dar datorita scurgerilor de pe acest
versant acestea pot apare in perioadele de ploi maxime.

Zona 17.

Este situata la limita de intravilan a satului Cosmina de Sus. Zona are vulnerabilitate redusa (4
gospodarii), arealul determinat este partial impadurit, fapt ce diminueaza riscul alunecarilor de
teren. Pana in momentul de fata nu s-au inregistrat alunecari active, dar datorita scurgerilor de

a
pe acest versant acestea pot apare in perioadele de ploi maxime.

ov
Zona 18.

ah
Este o zona cu suprafata mare situata la limita de intravilan a satului Cosmina de Jos. Zona
are vulnerabilitate relativ mare (15 gospodarii), arealul determinat este partial impadurit, fapt
ce diminueaza riscul alunecarilor de teren. Pana in momentul de fata s-au inregistrat alunecari

Pr
active (punctul La Trand), si datorita scurgerilor de pe acest versant acestea pot apare in
perioadele de ploi maxime.
n
ea

Zona 19, 20 si 21.

eț

Sunt zone cu suprafata mica situate la limita de intravilan a satului Cosmina de Jos. Zonele
ud

aau vulnerabilitate mica (2 gospodarii), arealul determinat este impadurit, fapt ce diminueaza
riscul alunecarilor de teren. Pana in momentul de fata nu s-au inregistrat alunecari active, dar
datorita scurgerilor de pe acest versant acestea pot apare in perioadele de ploi maxime.
lJ

Zona 22.
iliu

Este o zona cu suprafata mare situata la limita de intravilan a satului Cosmina de Jos. Zona
nu are vulnerabilitate, arealul determinat este utilizat ca islaz, fapt ce creste riscul alunecarilor
ns

de teren. Pana in momentul de fata s-au inregistrat alunecari active (punctul La Sonda), si
datorita scurgerilor de pe acest versant acestea pot apare alunecari de terenin perioadele de
ploi maxime.
Co

Zona 18.

Este o zona cu suprafata mare situata la limita de intravilan a satului Cosmina de Jos. Zona
are vulnerabilitate relativ mica (3 gospodarii), arealul determinat este partial impadurit, fapt
ce diminueaza riscul alunecarilor de teren. Pana in momentul de fata s-au inregistrat alunecari
active (punctul La Pancarta), si datorita scurgerilor de pe acest versant acestea pot apare in
perioadele de ploi maxime.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 52

Zona 24, 25, 26.

Zonele analizate au o suprafata mica si se afla in intravilanul satului Draghicesti, neavind

vulnerabilitate. Ele pot fi afectate de scurgeri torentiale pe versant in perioada de ape mari.
Zona este partial impadurita (zonele 25 si 26) sau utilizate ca islaz (zona 24). Pana in prezent
nu s-au inregistrat alunecari active.

Vulnerabilitatea elementelor expuse hazardului la alunecări de teren din perimetrul

a
administrativ al comunei Cosminele, va fi evaluată în cazul celor 26 zone ce includ suprafeţe
poligonale caracterizate, de regulă, prin valori ale coeficientului mediu de hazard – Km (0,51

ov
÷ 0,80), ceea ce semnifică un potenţial ”ridicat“ şi o probabilitate ”mare“ de producere a
alunecărilor de teren.

ah
Pentru evaluarea vulnerabilităţii la alunecări de teren s-au luat în considerare următoarele
elemente existente în arealele sus menţionate:
a. construcţii (locuinţe şi construcţii cu diverse destinaţii);

Pr
b. căi de comunicaţii (drumuri);
c. reţele de utilităţi (linie de alimentare cu energie electrică de joasă tensiune, linie
telefonie fixă, conductă gaz metan şi conductă apă potabilă);
n
d. populaţie.
ea

Datele utilizate provin, din studiul „Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale

(cutremure, alunecări de teren şi inundaţii). Hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean.
eț

Regiunea 3 - Judeţele: Arges, Dambovita, Prahova, Ialomita, Calarasi, Giurgiu, Teleorman”. –

SC IPTANA SA in perioada 2006 – 2009 in ceea ce priveste infrastructura existenta in orasul
ud

Breaza, completata cu informatii ce provin din PUG-ul actualizat al orasului Breaza pus la
dispozitie de catre Consiliul Judetean Prahova si informatii culese din teritoriu in urma
lJ

campaniei de observatii din lunile mai si iunie 2012.

În continuare prezentăm valorile vulnerabilităţii elementelor expuse hazardului la alunecări de

iliu

teren, ale pierderilor materiale şi umane din zonele analizate.

Construcţii
Casele din comuna Cosminele, în marea lor majoritate (95 %) sunt construite din lemn si
paianta, celelalte (0.5 %) din paianta, cărămidă, b.c.a., beton.
Co

În lipsa unor date privind suprafaţa construită şi cea totală a fiecăreia dintre proprietăţile
existente în intravilan, admitem, convenţional, ca unitate de calcul pentru risc valoarea de 50-
80 m2 suprafaţă construită/locuinţă. De menţionat că locuinţele, în cea mai mare parte sunt
fără etaj.
Valorile, stabilite convenţional, ale vulnerabilităţii construcţiilor, sunt următoarele:
a. locuinţă din lemn si paianta – 0,50;
b. clădiri din cărămidă, b.c.a. – 0,40.
ceea ce conduce la o valoare a vulnerabilităţii, stabilită ca medie ponderată de 0,50. În cazul
sectoarelor cu alunecări de teren active, vulnerabilitatea s-a considerat 1,00.

Pierderile materiale (PM) sunt considerate convenţional la valoarea de 600 lei/m2 şi 1.000
lei/m2 pentru construcţii funcţie de materiale de construcţie şi zona amplasării locuinţelor.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 53

Vulnerabilitatea, în cazul suprafeţelor neconstruite din intravilan, preponderent acoperite cu

livezi, în subsidiar fâneaţă şi teren agricol este 0,60-0.62 funcţie de gradul de acoperire şi
amplasare a terenului. În cazul suprafeşelor afectate de alunecări de teren vulnerabilitatea s-a
considerat 1,00. Valoarea orientativă a pierderilor materiale (PM) este de 5 lei/m 2 teren
suprafaţă neconstruită din intravilan şi 0,2 lei/m2 teren suprafaţă neconstruită din extravilan.

Referitor la pierderile umane (PU), cunoscându-se că alunecările de teren puse în evidenţă în

perimetrul administrativ al comunei Cosminele, în funcţie de viteza de deplasare a maselor de
roci se înscriu, practic în clasa 4 (moderată), se poate lua în calcul valoarea de 0,01 la 1.000

a
locuitori. În cazul celorlalte elemente expuse hazardului alunecărilor de teren (drumuri, reţele
de utilităţi) considerăm că nu există probabilitatea de pierderi umane.

ov
ah
Căi de comunicaţii
Suprafaţa vulnerabilă (Sv) pentru căile de comunicaţii se stabileşte cu relaţia Sv= L×l
unde:

Pr
L = lungimea drumului;
l = lăţimea drumului asfaltat, drumului balastat şi calea ferată, considerată la 8
m iar la drumul vicinal de 5 m.
n
ea
Valorile vulnerabilităţii admise convenţional sunt:
a. drum asfaltat -0,2;
b. drum balastat – 0,6;
eț

c. drum vicinal – 0,7;

Valoarea pierderilor materiale (PM):

a. pentru drum asfaltat – 200-250 lei/m2;
lJ

b. pentru drum balastat – 60-80 lei/m2;

c. pentru drum vicinal – 35 lei/m2;
iliu

Linii de utilităţi
În continuare sunt prezentate suprafeţele vulnerabile (Sv) şi valorile vulnerabilităţii pentru
liniile de utilităţi.
ns

Linie de alimentare cu energie electrică de joasă tensiune

Sv= L
Co

unde:
L = lungimea liniei electrice;
Linie de telefonie fixă
Sv= L
unde:
L = lungimea liniei de telefonie;
Conductă de gaz metan
Sv = L
unde: L = lungimea conductei de gaz metan;
Conductă de alimentare cu apă
Sv = L
unde: L = lungimea conductei de apă;

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 54

Valorile vulnerabilităţii, stabilite convenţional, sunt următoarele:

 linie de alimentare cu energie electrică de joasă tensiune – 0,30;
 linie de alimentare cu energie electrică de medie tensiune – 0,30
 conductă de gaz metan –0,40;
 conductă de alimentare cu apă –0,30;
 canalizare 0.3

Valorile pierderilor materiale (PM):

 linie de alimentare cu energie electrică de joasă tensiune – 80 lei/m;
 linie de alimentare cu energie electrică de medie tensiune (20kV) – 120 lei/m

a
 conductă de gaz metan –60 lei/m;

ov
 conductă de alimentare cu apă – 60 lei/m;
 canalizare – 60 lei/m2;

ah
Mentionam ca valorile prezentate ca preturi unitare pentru pagube materiale sunt orientative,
fiind luate in considerare numai lucrarile de refacere a locuintei, a drumului sau a retelei de

Pr
utilitati, fara a lua in calcul eventualele lucrari de deviere a traseului drumului, retelei de
utilitati sau de consolidare a zonei de alunecare, acestea fiind stabilite in urma unor studii
geotehnice ce se vor efectua dupa producerea alunecarii si evaluare situatiei dupa stabilizarea
n
alunecarii de teren.
ea
Deasemenea nu exista date suficiente date pentru estimarea pierderilor indirecte produse prin
intreruperea circulatiei pe un drum public sau a unei retele de utilitati ce poate afecta buna
functionare a unor unitati economice existente in zona de influenta, acestea urmand a fi
eț

determinate ulterior producerii alunecarii de teren.

Riscul, după cum s-a menţionat şi într-un capitol anterior, reprezintă estimarea matematică a
ud

probabilităţii producerii de pierderi umane şi pagube materiale pe o perioadă de referinţă

(viitoare) şi într-o zonă dată pentru un anumit tip de dezastru.
Riscul este definit ca produs între probabilitatea de producere a fenomenului generator de
lJ

pierderi umane, pagube materiale şi valoarea acestora.

Riscul asociat alunecărilor de teren reprezintă pagubele materiale şi pierderile umane
iliu

potenţiale cauzate de apariţia acestui fenomen natural.

În cazul în care pagubele materiale şi pierderile umane sunt asociate direct alunecării
versanţilor, riscul va fi definit ca produs între probabilitatea de alunecare şi valoarea
ns

pagubelor materiale şi pierderilor umane după relaţiile:

Rm  Pal   V PM (lei/an)
Co

Ru  Pal   V PU (morţi/an)

în care:
Rm = rata anuală a pierderilor materiale;
Ru = rata pierderilor umane;
Pal = probabilitatea de alunecare;
V = vulnerabilitatea elementelor expuse;
PM = pierderile materiale maximale cauzate de distrugerea totală a tuturor
elementelor expuse;
PU = pierderi de vieţi omeneşti.

In continuare se prezinta calculul estimativ al ratei anuale a pierderilor materiale ce se pot

inregistra pe fiecare zona determinata ca avand o probabilitate de alunecare mai mare de 0.5
(km>0.5) si materializata pe harta zonelor de risc a comunei Cosminele.
Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 55
SC TRANSPROIECT 2001 S.A.
[Link] Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1
Bucuresti, capital social 92400 RON
CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001
Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: transproiect@[Link]

Zona 1.

Aria intravilan = 18090 m2

Probabilitatea medie de depasire = 0.578

Constructii
Nr. Gospodarii = 3
Nr. Locuitori ≈ 9
Suprafata construita = 3*65 m2 = 195 m2.

a
Vulnerabilitate = 0.5
Pagube materiale = 195 m2 * 800 lei/m2 =156000 lei

ov
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.578*0. 5*156000 = 45084 lei/an
Rata anuala a pierderilor umane = 0.578*0.01*9 = 0.05 locuitori/an

ah
Drum local
Suprafata = 5m*164 m = 820 m2.

Pr
Vulnerabilitate = 0.2
Pagube materiale = 820 m2 * 225 lei/m2 =184500 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.578*0.2*184500 = 21328 lei/an
n
ea
Suprafata neconstruita
Suprafata neconstruita = 17075 m2
eț

Vulnerabilitate = 0.6
Pagube materiale = 17075 m2 * 0.3 lei/m2 = 5123 lei
ud

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.5780.65123= 1776 lei/an

Retele
lJ

Linii electrice
iliu

Lungime =23 m
Vulnerabilitate = 0.3
Pagube materiale = 23 m * 100 lei/m = 2300 lei
ns

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.5780.32300= 399 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 1: Rm = 68588 lei/an

Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 1: Ru = 0. 05 locuitori/an

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 56

Zona 2.

Aria intravilan =129290 m2

Probabilitatea medie de depasire = 0.587

Constructii
Nr. Gospodarii = 23
Nr. Locuitori ≈ 69
Suprafata construita = 23*65 m2 = 1495 m2.
Vulnerabilitate = 0.5

a
Pagube materiale = 1495 m2 * 800 lei/m2 = 1196000 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.587*0. 5*1196000 = 351026 lei/an

ov
Rata anuala a pierderilor umane = 0.587*0.01*69 = 0.41 locuitori/an

ah
Drum local
Suprafata = 5m*851 m = 4255 m2.
Vulnerabilitate = 0.2

Pr
Pagube materiale = 4255 m2 * 225 lei/m2 =957375 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.587*0.2*957375 = 112396 lei/an
n
Suprafata neconstruita
ea
Suprafata neconstruita = 123540 m2
Vulnerabilitate = 0.6
Pagube materiale = 123540 m2 * 0.3 lei/m2 = 37062 lei
eț

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.5870.637062 = 13053 lei/an

Retele
lJ

Retea alimentare apa

Lungime =2 m
iliu

Vulnerabilitate = 0.3
Pagube materiale = 2 m * 60 lei/m = 120 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.587*0.3*120 = 21 lei/an
ns

Linii electrice
Lungime =886 m
Co

Vulnerabilitate = 0.3
Pagube materiale = 886 m * 100 lei/m = 88600 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.587*0.3*88600= 15602 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 2: Rm = 492099 lei/an

Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 2: Ru = 0.41 locuitori/an

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 57

Zona 3.

Aria intravilan =84180 m2

Probabilitatea medie de depasire = 0.598

Constructii
Nr. Gospodarii = 10
Nr. Locuitori ≈ 30
Suprafata construita = 10*65 m2 = 650m2.

a
Vulnerabilitate = 0.5
Pagube materiale = 650 m2 * 800 lei/m2 =520000 lei

ov
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.598*0.5*520000 = 155480 lei/an
Rata anuala a pierderilor umane = 0.598*0.01*30 = 0.18 locuitori/an

ah
Drum local
Suprafata = 5m*814 m = 4070 m2.

Pr
Vulnerabilitate = 0.2
Pagube materiale = 4070 m2 * 225 lei/m2 =915750 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.598*0.2*915750 = 109524 lei/an
n
ea
Suprafata neconstruita
Suprafata neconstruita = 79460 m2
eț

Vulnerabilitate = 0.6
Pagube materiale = 79460 m2 * 0.3 lei/m2 = 23838 lei
ud

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.5980.623838 = 8553 lei/an

Retele
lJ

Retea alimentare apa

iliu

Lungime =199 m
Vulnerabilitate = 0.3
Pagube materiale = 199 m * 60 lei/m = 11940lei
ns

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.5980.311940 = 2142lei/an

Linii electrice
Co

Lungime =180 m
Vulnerabilitate = 0.3
Pagube materiale = 180 m * 100 lei/m = 18000 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.598*0.3*18000 = 3229 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 3: Rm = 278928 lei/an

Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 3: Ru = 0.18 locuitori/an

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 58

Zona 4.

Aria intravilan =5190 m2

Probabilitatea medie de depasire = 0.583
Suprafata neconstruita
Suprafata neconstruita = 5190 m2
Vulnerabilitate = 0.6
Pagube materiale = 5190 m2 * 0.3 lei/m2 = 1557lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.583*0.6*1557 = 545 lei/an

a
Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 4: Rm = 545 lei/an
Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 4: Ru = 0.00 locuitori/an

ov
Zona 5.

ah
Aria intravilan =86770m2
Probabilitatea medie de depasire = 0.602

Constructii
Nr. Gospodarii = 11 Pr
n
Nr. Locuitori ≈ 33
ea
Suprafata construita = 11*65 m2 = 715m2.
Vulnerabilitate = 0. 5
Pagube materiale = 715 m2 * 800 lei/m2 =572000 lei
eț

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.6020.5572000 = 172172 lei/an

Rata anuala a pierderilor umane = 0.6020.0133 = 0.20 locuitori/an

Drum local
lJ

Suprafata = 5m*304 m = 1520 m2.

Vulnerabilitate = 0.2
Pagube materiale = 1520 m2 * 225 lei/m2 =342000 lei
iliu

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.6020.2342000 = 41177 lei/an

Suprafata neconstruita
Suprafata neconstruita = 84535 m2
Vulnerabilitate = 0.6
Co

Pagube materiale = 84535 m2 * 0.3 lei/m2 = 25361 lei

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.602*0.6*25361 = 9160 lei/an

Retele

Linii electrice
Lungime =336 m
Vulnerabilitate = 0.3
Pagube materiale = 336 m * 100 lei/m = 33600 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.602*0.3*33600 = 6068 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 5: Rm = 228577 lei/an

Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 5: Ru = 0.2 locuitori/an

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 59

Zona 6.

Aria intravilan =7970 m2

Probabilitatea medie de depasire = 0.552

Constructii
Nr. Gospodarii = 1
Nr. Locuitori ≈ 3
Suprafata construita = 1*65 m2 = 65 m2.

a
Vulnerabilitate = 0. 5
Pagube materiale = 65 m2 * 800 lei/m2 =52000 lei

ov
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.552*0.5*52000 = 14352 lei/an
Rata anuala a pierderilor umane = 0.552*0.01*3= 0.02 locuitori/an

ah
Drum local
Suprafata = 5m*11 m = 55 m2.

Pr
Vulnerabilitate = 0.2
Pagube materiale = 55 m2 * 225 lei/m2 =12375 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.552*0.2*12375 = 1366 lei/an
n
ea
Suprafata neconstruita
Suprafata neconstruita = 86650 m2
eț

Vulnerabilitate = 0.6
Pagube materiale = 86650 m2 * 0.3 lei/m2 = 25995 lei
ud

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.5520.625995 = 8610 lei/an

Retele
lJ

Linii electrice
iliu

Lungime =11 m
Vulnerabilitate = 0.3
Pagube materiale = 11 m * 100 lei/m = 1100 lei
ns

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.5520.31100 = 182 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 6: Rm = 24510 lei/an

Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 6: Ru = 0.02 locuitori/an

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 60

Zona 7.

Aria intravilan =22580 m2

Probabilitatea medie de depasire = 0.567
Constructii
Nr. Gospodarii = 10
Nr. Locuitori ≈ 30
Suprafata construita = 10*65 m2 = 650 m2.
Vulnerabilitate = 0.5

a
Pagube materiale = 650 m2 * 800 lei/m2 =520000 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.567*0.5*520000 = 152620 lei/an

ov
Rata anuala a pierderilor umane = 0.567*0.01*30= 0.18 locuitori/an
Drum local

ah
Suprafata = 5m*431 m = 2155 m2.
Vulnerabilitate = 0.2
Pagube materiale = 2155 m2 * 225 lei/m2 =484875 lei

Pr
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.567*0.2*484875 = 56924 lei/an
Suprafata neconstruita
Suprafata neconstruita = 19775 m2
n
Vulnerabilitate = 0.6
ea
Pagube materiale = 19775 m2 * 0.3 lei/m2 = 5933 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.567*0.6*5933 = 2089 lei/an
eț

Retele
ud

Linii electrice
Lungime =2 m
lJ

Vulnerabilitate = 0.3
Pagube materiale = 2 m * 100 lei/m = 200 lei
iliu

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.5670.3200 = 35 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 7: Rm = 211669 lei/an

Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 7: Ru = 0.18 locuitori/an

Zona 8.
Co

Aria intravilan =5700 m2

Probabilitatea medie de depasire = 0.555

Suprafata neconstruita
Suprafata neconstruita = 5700 m2
Vulnerabilitate = 0.6
Pagube materiale = 5700 m2 * 0.3 lei/m2 = 1710 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.555*0.6*1710 = 569 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 8: Rm = 569 lei/an

Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 8: Ru = 0.00 locuitori/an

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 61

Zona 9.

Aria intravilan =12500 m2

Probabilitatea medie de depasire = 0.539

Constructii
Nr. Gospodarii = 3
Nr. Locuitori ≈ 9
Suprafata construita = 3*65 m2 = 195 m2.
Vulnerabilitate = 0. 5

a
Pagube materiale = 195 m2 * 800 lei/m2 =156000 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.539*0.5*156000 = 42042 lei/an

ov
Rata anuala a pierderilor umane = 0.539*0.01*9= 0.05 locuitori/an

ah
Drum comunal
Suprafata = 6*25 m = 150 m2.
Vulnerabilitate = 0.2

Pr
Pagube materiale = 150 m2 * 225 lei/m2 =33750 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.539*0.2*33750 = 3638 lei/an
n
Drum local
ea
Suprafata = 5*159 m = 795 m2.
Vulnerabilitate = 0.2
Pagube materiale = 795 m2 * 225 lei/m2 =178875 lei
eț

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.5390.2178875 = 19283 lei/an

Suprafata neconstruita
Suprafata neconstruita = 11360 m2
lJ

Vulnerabilitate = 0.6
Pagube materiale = 11360 m2 * 0.3 lei/m2 = 3408 lei
iliu

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.5390.63408 = 1102 lei/an

Retele
ns

Retea alimentare apa

Lungime =17 m
Co

Vulnerabilitate = 0.3
Pagube materiale = 17 m * 60 lei/m = 1020 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.539*0.3*1020 = 165 lei/an
Linii electrice
Lungime =59 m
Vulnerabilitate = 0.3
Pagube materiale = 59 m * 100 lei/m = 5900 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.539*0.3*5900 = 954 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 9: Rm = 67184 lei/an

Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 9: Ru = 0.05 locuitori/an

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 62

Zona 10.

Aria intravilan =4870 m2

Probabilitatea medie de depasire = 0.522

Constructii
Nr. Gospodarii = 1
Nr. Locuitori ≈ 3
Suprafata construita = 1*65 m2 = 65 m2.

a
Vulnerabilitate = 0.5
Pagube materiale = 65 m2 * 800 lei/m2 =52000 lei

ov
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.522*0.5*52000 = 13572 lei/an
Rata anuala a pierderilor umane = 0.522*0.01*3= 0.02 locuitori/an

ah
Drum local
Suprafata = 5*57 m = 285 m2.

Pr
Vulnerabilitate = 0.2
Pagube materiale = 285 m2 * 225 lei/m2 =64125 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.522*0.2*64125 = 6695 lei/an
n
ea
Suprafata neconstruita
Suprafata neconstruita = 4520 m2
eț

Vulnerabilitate = 0.6
Pagube materiale = 4520 m2 * 0.3 lei/m2 = 1356 lei
ud

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.5220.61356 = 425 lei/an

Retele
lJ

Linii electrice
iliu

Lungime =50 m
Vulnerabilitate = 0.3
Pagube materiale = 50 m * 100 lei/m = 5000 lei
ns

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.5220.35000 = 783 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 10: Rm = 21474 lei/an

Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 10: Ru = 0.02 locuitori/an

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 63

Zona 11.

Aria intravilan =5030 m2

Probabilitatea medie de depasire = 0.536
Suprafata neconstruita
Suprafata neconstruita = 5030 m2
Vulnerabilitate = 0.6
Pagube materiale = 5030 m2 * 0.3 lei/m2 = 1509 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.536*0.6*1509 = 485 lei/an

a
Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 11: Rm = 485 lei/an

ov
Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 11: Ru = 0.000 locuitori/an

ah
Zona 12.

Aria intravilan =7580 m2

Pr
Probabilitatea medie de depasire = 0.536
Constructii
Nr. Gospodarii = 12
n
Nr. Locuitori ≈ 36
ea
Suprafata construita = 12*65 m2 = 780 m2.
Vulnerabilitate = 0.5
Pagube materiale = 780 m2 * 800 lei/m2 =624000 lei
eț

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.5360. 5624000 = 167232 lei/an

Rata anuala a pierderilor umane = 0.5360.0136= 0.19 locuitori/an

Drum local
lJ

Suprafata = 5*100 m = 500 m2.

Vulnerabilitate = 0.2
Pagube materiale = 500 m2 * 225 lei/m2 =112500 lei
iliu

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.5360.2112500 = 12060 lei/an

Suprafata neconstruita
Suprafata neconstruita = 6300 m2
Vulnerabilitate = 0.6
Co

Pagube materiale = 6300 m2 * 0.3 lei/m2 = 1890 lei

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.536*0.6*1890 = 608 lei/an

Retele

Linii electrice
Lungime =100 m
Vulnerabilitate = 0.3
Pagube materiale = 100 m * 100 lei/m = 10000 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.536*0.3*10000 = 1608 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 12: Rm = 181508 lei/an

Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 12: Ru = 0.19 locuitori/an

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 64

Zona 13.

Aria intravilan =8210 m2

Probabilitatea medie de depasire = 0.515

Constructii
Nr. Gospodarii = 2
Nr. Locuitori ≈ 6
Suprafata construita = 2*65 m2 = 130 m2.

a
Vulnerabilitate = 0.45
Pagube materiale = 130 m2 * 800 lei/m2 =104000 lei

ov
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.515*0.5*104000 = 26780 lei/an
Rata anuala a pierderilor umane = 0.515*0.01*6= 0.03 locuitori/an

ah
Drum comunal
Suprafata = 6*92 m = 552 m2.

Pr
Vulnerabilitate = 0.2
Pagube materiale = 552 m2 * 225 lei/m2 =124200 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.515*0.2*124200 = 12793 lei/an
n
ea
Suprafata neconstruita
Suprafata neconstruita = 7528 m2
eț

Vulnerabilitate = 0.6
Pagube materiale = 7528 m2 * 0.3 lei/m2 = 2258 lei
ud

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.5150.62258 = 698 lei/an

Retele
lJ

Linii electrice
iliu

Lungime =62 m
Vulnerabilitate = 0.3
Pagube materiale = 62 m * 100 lei/m = 6200 lei
ns

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.5150.36200 = 958 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 13: Rm = 41228 lei/an

Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 13: Ru = 0.03 locuitori/an

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 65

Zona 14.

Aria intravilan =39100 m2

Probabilitatea medie de depasire = 0.553

Constructii
Nr. Gospodarii = 5
Nr. Locuitori ≈ 15
Suprafata construita = 5*65 m2 = 325 m2.

a
Vulnerabilitate = 0. 5
Pagube materiale = 325 m2 * 800 lei/m2 =260000 lei

ov
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.553*0. 5*260000 = 71890 lei/an
Rata anuala a pierderilor umane = 0.553*0.01*15= 0.08 locuitori/an

ah
Drum local
Suprafata = 5*151 m = 755 m2.

Pr
Vulnerabilitate = 0.2
Pagube materiale = 755 m2 * 225 lei/m2 =169875 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.553*0.2*169875 = 18788 lei/an
n
ea
Suprafata neconstruita
Suprafata neconstruita = 38020 m2
eț

Vulnerabilitate = 0.6
Pagube materiale = 38020 m2 * 0.3 lei/m2 = 11406 lei
ud

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.5530.611406 = 3785 lei/an

Retele
lJ

Linii electrice
iliu

Lungime =150 m
Vulnerabilitate = 0.3
Pagube materiale = 150 m * 100 lei/m = 15000 lei
ns

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.5530.315000 = 2489 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 14: Rm = 96951 lei/an

Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 14: Ru = 0.08 locuitori/an

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 66

Zona 15.
Aria intravilan =18360 m2
Probabilitatea medie de depasire = 0.510

Constructii
Nr. Gospodarii = 2
Nr. Locuitori ≈ 6
Suprafata construita = 2*65 m2 = 130 m2.
Vulnerabilitate = 0. 5

a
Pagube materiale = 130 m2 * 800 lei/m2 =104000 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.510*0.5*104000 = 26520 lei/an

ov
Rata anuala a pierderilor umane = 0.510*0.01*6= 0.03 locuitori/an

ah
Drum local
Suprafata = 5*79 m = 395 m2.
Vulnerabilitate = 0.2

Pr
Pagube materiale = 395 m2 * 225 lei/m2 =88875 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.510*0.2*88875 = 9065 lei/an
n
Suprafata neconstruita
ea
Suprafata neconstruita = 17835 m2
Vulnerabilitate = 0.6
Pagube materiale = 17835 m2 * 0.3 lei/m2 = 5351 lei
eț

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.5100.65351 = 1637 lei/an

Retele
lJ

Linii electrice
Lungime =79 m
iliu

Vulnerabilitate = 0.3
Pagube materiale = 79 m * 100 lei/m = 7900 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.510*0.3*7900 = 1209 lei/an
ns

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 15: Rm = 38431 lei/an

Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 15: Ru = 0.03 locuitori/an
Co

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 67

Zona 16.

Aria intravilan =2560 m2

Probabilitatea medie de depasire = 0.502

Drum judetean
Suprafata = 8*18 m = 144 m2.
Vulnerabilitate = 0.2
Pagube materiale = 144 m2 * 250 lei/m2 =36000 lei

a
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.502*0.2*36000 = 3614 lei/an

ov
Suprafata neconstruita
Suprafata neconstruita = 2416 m2

ah
Vulnerabilitate = 0.6
Pagube materiale = 2416 m2 * 0.3 lei/m2 = 725 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.502*0.6*725 = 218 lei/an

Retele
Pr
n
Linii electrice
ea
Lungime =17 m
Vulnerabilitate = 0.3
eț

Pagube materiale = 17 m * 100 lei/m = 1700 lei

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.502*0.3*1700 = 256 lei/an
ud

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 16: Rm = 4089lei/an

Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 16: Ru = 0.27 locuitori/an
lJ
iliu
ns
Co

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 68

Zona 17.

Aria intravilan =10250 m2

Probabilitatea medie de depasire = 0.510

Constructii
Nr. Gospodarii = 6
Nr. Locuitori ≈ 18
Suprafata construita = 6*65 m2 = 390 m2.

a
Vulnerabilitate = 0. 5
Pagube materiale = 390 m2 * 800 lei/m2 =312000 lei

ov
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.510*0. 5*312000 = 79560 lei/an
Rata anuala a pierderilor umane = 0.510*0.01*18= 0.09 locuitori/an

ah
Drum local
Suprafata = 5*166 m = 830 m2.

Pr
Vulnerabilitate = 0.2
Pagube materiale = 830 m2 * 225 lei/m2 =186750 lei
n
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.510*0.2*186750 = 19049 lei/an
ea
Suprafata neconstruita
Suprafata neconstruita = 9030 m2
eț

Vulnerabilitate = 0.6
Pagube materiale = 9030 m2 * 0.3 lei/m2 = 2709lei
ud

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.5100.62709 = 829 lei/an

Retele
lJ

Linii electrice
iliu

Lungime =160 m
Vulnerabilitate = 0.3
Pagube materiale = 160 m * 100 lei/m = 16000 lei
ns

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.5100.316000 = 2448 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 17: Rm = 101885 lei/an

Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 17: Ru = 0.09 locuitori/an

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 69

Zona 18.

Aria intravilan =74110 m2

Probabilitatea medie de depasire = 0.612

Constructii
Nr. Gospodarii = 19
Nr. Locuitori ≈ 57
Suprafata construita = 19*65 m2 = 1235 m2.

a
Vulnerabilitate = 0.5
Pagube materiale = 1235 m2 * 800 lei/m2 =988000 lei

ov
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.612*0.5*988000 = 302328 lei/an
Rata anuala a pierderilor umane = 0.612*0.01*57= 0.35 locuitori/an

ah
Drum local
Suprafata = 5*356 m = 1780 m2.

Pr
Vulnerabilitate = 0.2
Pagube materiale = 1780 m2 * 225 lei/m2 =400500 lei
n
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.612*0.2*400500 = 49021 lei/an
ea
Suprafata neconstruita
Suprafata neconstruita = 71095 m2
eț

Vulnerabilitate = 0.6
Pagube materiale = 71095 m2 * 0.3 lei/m2 = 21329 lei
ud

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.6120.621329 = 7832 lei/an

Retele
lJ

Retea alimentare apa

iliu

Lungime =336 m
Vulnerabilitate = 0.3
Pagube materiale = 336 m * 60 lei/m = 20160 lei
ns

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.6120.320160 = 3701/an

Linii electrice
Lungime =760 m
Vulnerabilitate = 0.3
Pagube materiale = 760 m * 100 lei/m = 76000 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.612*0.3*76000 = 13954 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 18: Rm = 376836 lei/an

Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 18: Ru = 0.35 locuitori/an

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 70

Zona 19.

Aria intravilan =2470 m2

Probabilitatea medie de depasire = 0.625
Constructii
Nr. Gospodarii = 2
Nr. Locuitori ≈ 6
Suprafata construita = 2*65 m2 = 130 m2.
Vulnerabilitate = 0.5

a
Pagube materiale = 130 m2 * 800 lei/m2 =104000 lei

ov
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.625*0.5*104000 = 32500 lei/an
Rata anuala a pierderilor umane = 0.625*0.01*6= 0.04 locuitori/an
Drum local

ah
Suprafata = 5*36 m = 180 m2.
Vulnerabilitate = 0.2
Pagube materiale = 180 m2 * 225 lei/m2 =40500 lei

Pr
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.625*0.2*40500 = 5063 lei/an
Suprafata neconstruita
Suprafata neconstruita = 2160 m2
n
Vulnerabilitate = 0.6
ea
Pagube materiale = 2160 m2 * 0.3 lei/m2 = 648 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.625*0.6*648 = 243 lei/an
eț

Retele
ud

Linii electrice
Lungime =36 m
Vulnerabilitate = 0.3
lJ

Pagube materiale = 36 m * 100 lei/m = 3600 lei

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.625*0.3*3600 = 675 lei/an
iliu

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 19: Rm = 38481 lei/an

Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 19: Ru = 0.04 locuitori/an
ns
Co

Zona 20.

Aria intravilan =8570 m2

Probabilitatea medie de depasire = 0.617

Suprafata neconstruita
Suprafata neconstruita = 8570 m2
Vulnerabilitate = 0.6
Pagube materiale = 8570 m2 * 0.3 lei/m2 = 2571 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.617*0.6*2571 = 952 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 20: Rm = 952 lei/an

Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 20: Ru = 0.00 locuitori/an

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 71

Zona 21.

Aria intravilan =4160 m2

Probabilitatea medie de depasire = 0.617

Suprafata neconstruita
Suprafata neconstruita = 4161 m2
Vulnerabilitate = 0.6
Pagube materiale = 4161 m2 * 0.3 lei/m2 = 1248 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.617*0.6*1248 = 462 lei/an

a
Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 21: Rm = 462 lei/an

ov
Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 21: Ru = 0.00 locuitori/an

ah
Zona 22.

Aria intravilan =68570 m2

Pr
Probabilitatea medie de depasire = 0.592

Constructii
n
Nr. Gospodarii = 2
ea
Nr. Locuitori ≈ 6
Suprafata construita = 2*65 m2 = 130 m2.
eț

Vulnerabilitate = 0.5
Pagube materiale = 130 m2 * 800 lei/m2 =104000 lei
ud

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.5920.5104000 = 30784 lei/an

Rata anuala a pierderilor umane = 0.592*0.01*6= 0.04 locuitori/an
lJ

Drum local
Suprafata = 5*104 m = 520 m2.
iliu

Vulnerabilitate = 0.2
Pagube materiale = 520 m2 * 225 lei/m2 =117000 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.592*0.2*117000 = 13853 lei/an
ns

Suprafata neconstruita
Suprafata neconstruita = 67920 m2
Co

Vulnerabilitate = 0.6
Pagube materiale = 67920 m2 * 0.3 lei/m2 = 20376 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.592*0.6*20376 = 7238 lei/an

Retele
Linii electrice
Lungime =100 m
Vulnerabilitate = 0.3
Pagube materiale = 100 m * 100 lei/m = 10000 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.592*0.3*10000 = 1776 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 22: Rm = 53650 lei/an

Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 22: Ru = 0.04 locuitori/an

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 72

Zona 23.

Aria intravilan =43330 m2

Probabilitatea medie de depasire = 0.578
Constructii
Nr. Gospodarii = 3
Nr. Locuitori ≈ 9
Suprafata construita = 3*65 m2 = 195 m2.
Vulnerabilitate = 0.5

a
Pagube materiale = 195 m2 * 800 lei/m2 =156000 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.578*0.5*156000 = 45786 lei/an

ov
Rata anuala a pierderilor umane = 0.578*0.01*9= 0.05 locuitori/an
Drum judetean

ah
Suprafata = 8*45 m = 360 m2.
Vulnerabilitate = 0.2
Pagube materiale = 360 m2 * 250 lei/m2 =90000 lei

Pr
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.578*0.2*90000 = 10566 lei/an

Suprafata neconstruita
n
Suprafata neconstruita = 42775 m2
ea
Vulnerabilitate = 0.6
Pagube materiale = 42775 m2 * 0.3 lei/m2 = 12833 lei
eț

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.5780.612833 = 4520 lei/an

Retele
Linii electrice
Lungime =28 m
lJ

Vulnerabilitate = 0.3
Pagube materiale = 28 m * 100 lei/m = 2800 lei
iliu

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.5780.32800 = 493 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 23: Rm = 61365 lei/an

Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 23: Ru = 0.05 locuitori/an

Zona 24.
Co

Aria intravilan =4740m2

Probabilitatea medie de depasire = 0.502

Suprafata neconstruita
Suprafata neconstruita = 4740 m2
Vulnerabilitate = 0.6
Pagube materiale = 4740 m2 * 0.3 lei/m2 = 1422 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.502*0.6*1422 = 428 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 24: Rm = 428 lei/an

Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 24: Ru = 0.00 locuitori/an

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 73

Zona 25.

Aria intravilan =11800 m2

Probabilitatea medie de depasire = 0.502

Drum comunal
Suprafata = 6*109 m = 654 m2.
Vulnerabilitate = 0.2
Pagube materiale = 654 m2 * 225 lei/m2 =147150 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.502*0.2*147150 = 14774 lei/an

a
Suprafata neconstruita

ov
Suprafata neconstruita = 11146 m2
Vulnerabilitate = 0.6

ah
Pagube materiale = 11146 m2 * 0.3 lei/m2 = 3344 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.502*0.6*3344 = 1007 lei/an

Pr
Retele

Linii electrice
n
Lungime =100 m
ea
Vulnerabilitate = 0.3
Pagube materiale = 100 m * 100 lei/m = 10000 lei
eț

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.5020.310000 = 1506 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 25: Rm = 17287 lei/an

Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 25: Ru = 0.00 locuitori/an
lJ
iliu
ns
Co

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 74

Zona 26.

Aria intravilan =17220 m2

Probabilitatea medie de depasire = 0.510

Constructii
Nr. Gospodarii = 3
Nr. Locuitori ≈ 9
Suprafata construita = 3*65 m2 = 195 m2.

a
Vulnerabilitate = 0.5
Pagube materiale = 195 m2 * 800 lei/m2 =156000 lei

ov
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.510*0.5*156000 = 39780 lei/an
Rata anuala a pierderilor umane = 0.510*0.01*9= 0.05 locuitori/an

ah
Drum comunal
Suprafata = 6*223 m = 1338 m2.

Pr
Vulnerabilitate = 0.2
Pagube materiale = 1338 m2 * 225 lei/m2 =301050 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.510*0.2*301050 = 30707 lei/an
n
ea
Suprafata neconstruita
Suprafata neconstruita = 15687 m2
eț

Vulnerabilitate = 0.6
Pagube materiale = 15687 m2 * 0.3 lei/m2 = 4706 lei
ud

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.5100.64706 = 1440 lei/an

Retele
lJ

Linii electrice
iliu

Lungime =230 m
Vulnerabilitate = 0.3
Pagube materiale = 230 m * 100 lei/m = 23000 lei
ns

Rata anuala a pierderilor materiale = 0.5100.323000 = 3519 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 26: Rm = 75446 lei/an

Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 26: Ru = 0.05 locuitori/an

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 75

Tabel centralizator al elementelor de infrastructura aflate in zonele de risc la alunecari de teren din Comuna Cosminele

a
Zona Suprafata Km Gospodarii Drumuri Retele Rata anuala
(ha) a pierderilor

ov
materiale

DN DJ DC Drum Apa Canalizare Linii Gaze (lei)

ah
local (m) potabila electrice
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m)

Pr
1 1.809 0.578 3 0 0 0 164 0 0 23 0 68.588
2 12.929 0.587 23 0 0 0 851 2 0 886 0 492.099
3 8.418 0.598 10 0 0 0 814 199 0 180 0 278.928
4 0.519 0.583 0 0 0 0 0 0 0 0 0 545

n
5 8.677 0.602 11 0 0 0 304 0 0 336 0 228.577

ea
6 0.797 0.552 1 0 0 0 11 0 0 11 0 24.510
7 2.258 0.567 10 0 0 0 431 0 0 2 0 211.669
8 0.57 0.555 0 0 0 0 0 0 0 0 0 569

eț
9 1.25 0.539 3 0 0 25 159 17 0 59 0 67.184
10 0.487 0.522 1 0 0 0 57 0 0 50 0 21.474

ud
11 0.503 0.536 0 0 0 0 0 0 0 0 0 485
12 0.758 0.536 12 0 0 0 100 0 0 100 0 181.508
13 0.821 0.515 2 0 0 92 0 0 0 62 0 41.228
14
15
3.91
1.836
0.553
0.51
5
2
lJ
0
0
0
0
0
0
151
79
0
0
0
0
0
79
0
0
96.951
38.431
16 0.256 0.502 0 0 18 0 0 0 0 17 0 4.089
iliu
17 1.025 0.51 6 0 0 0 166 336 0 160 0 101.885
18 7.411 0.612 19 0 0 0 356 0 0 760 0 376.836
19 0.247 0.625 2 0 0 0 36 0 0 36 0 38.481
ns

20 0.857 0.617 0 0 0 0 0 0 0 0 0 952

21 0.416 0.617 0 0 0 0 0 0 0 0 0 462
22 6.857 0.592 2 0 0 0 104 0 0 100 0 53.650
Co

23 4.333 0.578 3 0 45 0 0 0 0 28 0 61.365

24 0.474 0.502 0 0 0 0 30 0 0 0 0 428
25 1.18 0.502 0 0 0 109 0 0 0 100 0 17.287
26 1.722 0.51 3 0 0 233 0 0 0 230 0 75.446

Total 70.32 118 0 63 459 3813 554 0 3219 0 2.483.627

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 76

Rata anuala a pierderilor materiale (ce pot apare in urma producerii unor alunecari de teren) in comuna
Cosminele: 2.483.627lei/an
Rata anuala a pierderilor umane (ce pot apare in urma producerii unor alunecari de teren) in comuna
Cosminele: 2,060 locuitori/an

Evaluarea pagubelor materiale pentru o alunecare de teren se pate face numai dupa
producerea ei, cand se pot determina numarul si tipul de constructii afectate,
lungimea sectoarelor de drum afectate, lungimea retelor de utilitati afectate, precum
si pagubele indirecte rezultate in urma intreruperii activitatii economice in zona

a
alunecarii de teren

ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 77

4. SECTIUNEA III Program de măsuri pe termen scurt, mediu şi lung privind prevenirea şi
atenuarea efectelor alunecărilor de teren identificate si delimitate, propuneri de soluţii de
reducere a riscului la lunecări, recomandări privind modul de utilizare a terenurilor şi de
amplasare a construcţiilor, propuneri pentru lucrări de menţinere, consolidare sau refacere a
stabilităţii versanţilor.

Cea mai importantă măsură ce trebuie luată pentru prevenirea fenomenelor de instabilitate este urmărirea
respectării normativelor în vigoare, în special în ceea ce priveşte normativele ce reglementează întocmirea

a
documentaţiilor geotehnice pentru proiectare. Normativul NP074-2007 stabileşte condiţiile minimale
cantitative şi calitative de întocmire a documentaţiei geotehnice. Verificarea acestor documentaţii de către

ov
specialişti autorizaţi (verificatori) pe domeniul Af este obligatorie pentru clădirile executate în mediul
urban. Suplimentar, se recomandă ca în zonele critice, studiul geotehnic să fie însoţit şi de o expertiză care

ah
să trateze stabilitatea masivelor de pământ având în vedere că apariţia unor astfel de fenomene este
probabilă.

Pr
Se recomandă monitorizarea fenomenelor de instabilitate cunoscute cu mijloace fizice (inclinometrie,
piezometrie etc.) şi topografice. În acest fel se poate gestiona reabilitarea zonelor afectate de instabilitate.
n
Se recomandă realizarea unui plan care să pună în evidenţă raportul cost/beneficiu în ceea ce priveşte
ea
tratarea fiecărei zone afectate de alunecări de teren. Acest plan trebuie să includă analiza economică soluţii
de remediere vs. evacuare, identificarea de rute alternative cailor de comunicaţii blocabile de către
eț

fenomenele de instabilitate.

Prezenţa apei reprezintă cel mai important un factor declanşator al fenomenelor de instabilitate astfel încât
ud

acestea trebuie înlăturate prin următoarele tipuri de măsuri:

- dacă se ţine seama de condiţiile meteorologice specifice, se poate constata necesitatea drenării apelor
meteorice. Acest lucru se poate realiza pe două direcţii paralele: execuţia unui sistem de canalizare
pluvială cu guri de scurgere (gaigere) conectat la sistemul de evacuare a apelor menajere uzate
iliu

concomitent cu modernizarea structurii rutiere a străzilor din zonă, ca şi prin realizarea unui sistem de
drenuri a căror amplasare şi dimensionare va trebui să facă obiectul unui studiu separat. Sistemul de
ns

drenuri va trebui să asigure desecarea zonelor actuale de băltire a apelor de suprafaţă şi înlăturarea
freaticului acolo unde nivelul acestuia poate induce instabilitate.
Co

Pentru atenuarea şi înlăturarea dezastrelor produse de acestea se impune luarea următoarelor măsuri:
- matarea (astuparea) crăpăturilor de pe suprafaţa masei alunecate;
- descărcarea versanţilor la partea superioară şi realizarea unor banchete de sprijin la baza
limbului alunecării;
- nivelarea refulărilor acumulatului de alunecare pentru eliminarea băltirilor;
- executarea de drenuri de suprafaţă, pentru eliminarea excesului de apă din masa alunecată;
- plantarea de vegetaţie arborescentă cu esenţe hidrofile sau de cătinişuri;
- executarea de ziduri de sprijin şi pilotaje, încastrate în roca stabilă, în scopul preluării
împingerilor de către acumulatul de alunecare, pentru stabilizarea versanţilor în dreptul clădirilor sau a
drumurilor ameninţate.

Pentru prevenirea de noi alunecări în arealele menţionate se propun următoarele măsuri:

-modificări în utilizarea terenurilor prin restricţionarea culturilor de plante prăşitoare, în special
porumb, pe terenurile cu pantă medie până la accentuată şi înlocuirea acestora cu fâneaţă sau livezi de
Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 78
SC TRANSPROIECT 2001 S.A.
[Link] Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1
Bucuresti, capital social 92400 RON
CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001
Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: transproiect@[Link]

pomi fructiferi şi înierbări, propunere indicată pentru toate arealele cu culturi prăşitoare, în cazul cărora
probabilitatea de declanşare a alunecărilor de teren este ridicată, prin înlesnirea pătrunderii apei în subsol;
-efectuarea unor lucrări de hidroamelioraţie, pentru contracararea eroziunii versanţilor, ce vor
consta în:
-executarea de praguri antierozionale şi de cleionaje pe torenţi;
-execuatarea în lungul cursurilor de apă de diguri din beton sau gabioane alcătuite din containere
din bare de oţel şi plase de sârmă umplute cu bolovăniş şi piatră spartă;
-amplasarea de epiuri, oblice pe mal, defensive (orientate pe direcţia de curgere), sau ofensive
(contrare direcţiei de curgere), funcţie de debitul apelor.
-modernizarea drumurilor de acces comunale;

a
-realizarea de rigole, posibil dalate pentru evacuarea apei pluviale;
-executarea de lucrări de curăţare şi întreţinere periodică a sistemelor de colectare şi drenaj ce

ov
preiau debitele provenite din scurgerile de suprafaţă şi de pe versanţi;
-restricţionarea defrişărilor necontrolate în zonele cu valori crescute ale coeficientului mediu de

ah
hazard ;
-plantaţii de salcâm asu de cătină pe cornişele pantelor accentuate şi terasări;
-obligativitatea obţinerii avizelor organelor de specialitate la amplasarea unor noi construcţii,

Pr
luându-se în considerare valoarea probabilităţii de producere a alunecărilor de teren pe suprafaţa
poligonală dată, respectiv a coeficientului mediu de hazard-Km.
n
În vederea diminuării efectelor potenţiale la producerea alunecărilor de teren pe întreg teritoriul studiat, se
ea
impun următoarele măsuri:
-interzicerea construcţiilor de orice tip pe suprafeţele poligonale cu valori mari ale coeficientului
mediu de hazard (Km = 0,51 – 0,80) – potenţial ridicat de producere a alunecărilor de teren, fara un studiu
eț

geotehnic prealabil care sa fundamenteze solutiile de fundare optime pentru obiectivul ce urmeaza a fi
ud

construit;
-acceptarea / autorizarea unor proiecte de construcţie (de orice tip) în sectoarele cu valori mediu –
mari ale coeficientului mediu de hazard (Km = 0,31 – 0,50), cu potenţial mediu de producere a
lJ

alunecărilor de teren, în urma elaborării unor proiecte privind realizarea controlată a drenajelor, a
amenajării drumurilor, a amplasării reţelelor de utilităţi, care să ţină seama de harta de hazard la alunecări
de teren a judeţului Prahova;
iliu

-acceptarea / autorizarea oricăror lucrări de construcţii care să respecte normele legale, pentru
sectoarele cu valori reduse ale factorului mediu de hazard (Km < 0,30), corespunzătoare unui potenţial
ns

scăzut de producere a alunecărilor de teren.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 79

5. ANEXA 1: INDEX DE TERMENI

Conform Internationally Agreed Gossary of Basic Terms

Hazardul (H) Related to Disaster Management (DHA, 1992), este un
eveniment ameninţător sau probabilitatea de producere a
unui fenomen potenţial producător de pagube într-un areal şi
într-un interval precizat de timp.

Implică probabilitatea apariţiei într-un interval de timp şi un

a
Hazardul natural areal precizate a unui fenomen natural cu potenţial de a
(HN) produce pagube enviromentale şi / sau socio - economice,

ov
inclusiv pierderi de vieţi omeneşti.
Orice hazard implică un nivel preexistent de risc al spaţiului

ah
considerat (Alexander, 1993, Wilhite, 2000, Smith, 2001).
Aşadar, atribuirea calităţii de hazard unui fenomen natural nu
este condiţionată de producerea de pagube materiale sau

Pr
victime, ci de potenţialul unor astfel de consecinţe. De altfel,
aceasta poate fi considerată caracteristica esenţială ce
deosebeşte terminologic hazardul natural de evenimentele
n
naturale extreme (Coppok, 1995). Hazardul nu este un
ea
fenomen întâmplător şi nici impredictibil, doar că
manifestarea şi consecinţele sale sunt, în general, dificil de
prognozat şi controlat. Probabilitatea statistică de producere
eț

a unui eveniment natural potenţial producător de efecte

negative defineşte cantitativ hazardul.

Se referă la capacitatea unei persoane sau grup social de a

Vulnerabilitatea (V) anticipa, a rezista şi a se reface în urma impactului unui

hazard natural (Tobin şi Montz, 1997, Wilhite, 2000).
iliu

Vulnerabilitatea implică o combinaţie de factori care

determină gradul în care viaţa şi proprietatea se expun
riscului din cauza unui eveniment. Ca şi hazardul,
ns

vulnerabilitatea este un indicator al unei stări viitoare a unui

sistem, definind gradul de (in)capacitate a sistemului de a
face faţă stresului aşteptat (Smith, 2001). În termeni generali,
Co

vulnerabilitatea poate fi înţeleasă ca predispoziţia sau

susceptibilitatea unui element de a fi afectat negativ din
cauze externe. Vulnerabilitatea se exprimă pe o scară de la 0
la 1 sau de la 0 % la 100 %.

Este produsul matematic dintre hazard şi vulnerabilitate,

Riscul (R) exprimând relaţiile dintre un fenomen şi consecinţele lui
(Slaymaker, 1999). Expunerea la hazard este relativ
constantă într-un areal, vulnerabilitatea implică reacţia
societăţii umane, nivelul calitativ şi cantitativ al pregătirii şi
reacţiei acesteia faţă de pericol, iar combinaţia dintre cele
două defineşte cantitativ riscul. Smith (2001) consideră că
riscul reprezintă «expunerea reală a unei valori, în sensul

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 80

antropocentrist, la hazard».
Prognoza riscului implică posibilitatea precizării cât mai
exacte a locului de apariţie a fenomenului respectiv
(Bălteanu et al., 1989). Se exprimă prin produsul dintre
riscul specific (Rs) şi elementele de risc (Er).

reprezintă nivelul pierderilor aşteptate ca urmare a

Riscul specific (Rs) manifestării unui hazard natural. Riscul specific depinde de
caracteristicile hazardului şi de vulnerabilitate.

a
Includ populaţia şi toate valorile materiale expuse riscului de
Elementele la risc sau a fi afectate de un hazard natural într-un anumit areal.

ov
elementele expuse
riscului (Er)

ah
Cuantifică pierderile umane şi materiale totale care ar rezulta
Riscul total (Rt) în urma unui hazard sau dezastru natural. Se utilizează
formula : Rt = E  Rs = E (H  V).

Dezastrul natural Pr
Implică existenţa iniţială a unui risc major, capabil să
n
afecteze flagrant componentele mediului dintr-o regiune.
Dezastrul natural este, fără îndoială, un fenomen cu impact
ea
major asupra unei societăţi de o anumită dimensiune.
Cercetarea hazardelor naturale este în prezent o activitate
eț

extrem de complexă, cu metode specifice, cu un obiect precis

şi individual de studiu.
ud

Pentru cuantificarea şi clasificarea hazardelor naturale în

termeni accesibili percepţiei umane poate fi utilizată o scară
(modificată după Burton et al., 1978) care vizează
lJ

următoarele aspecte :
- frecvenţa - de la rar la frecvent;
iliu

- durata - de la redusă la mare;

- extinderea areală - de la limitată la mare;
- declanşarea - de la bruscă la instantanee;
ns

- desfăşurarea - de la lentă la rapidă;

- dispersia - de la difuză la concentrată;
- evoluţia în timp - de la evoluţia în salturi la cea constantă.
Co

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 81

6. ANEXA 2: NOŢIUNI GENERALE PRIVIND STABILITATEA MASIVELOR DE

PĂMÂNT

6.1. Elemente generale

Termenul de „alunecare de teren” defineşte o mişcare rapidă a unei mase de pământ. Deşi multe alunecări
de teren se produc independent de activităţile umane, în foarte multe cazuri acestea diminuează stabilitatea
masivelor de pământ sau sunt factori declanşatori ai proceselor de alunecare. Chiar daca în marea

a
majoritate a cazurilor, alunecările de teren nu produc pierderi de vieţi omeneşti, impactul economic al
acestora asupra societăţii motivează studierea lor amănunţită în vederea prevenirii sau minimizării

ov
efectelor lor.

ah
Problema stabilităţii taluzurilor şi versanţilor este o problemă inginerească foarte importantă deoarece este
legată de:
- dezvoltarea infrastructurii în transporturi (autostrăzi, reabilitări de drumuri şi căi ferata, metrouri,

Pr
aeroporturi şi canale navigabile);
- exploatări miniere la zi;
- construcţia complexelor hidroenergetice (diguri, baraje de materiale locale);
n
- depozite de deşeuri industriale şi menajere;
ea
- realizarea construcţiilor civile şi industriale;
- activităţile oamenilor care induc pierderea stabilităţii versanţilor naturali.
eț

De regulă cauza principală a producerii instabilităţii masivelor de rocă sau pământ constă în depăşirea
ud

rezistenţei la forfecare pe conturul volumului de material aflat în mişcare în contact cu terenul stabil.

Denumirea dimensiunilor principale respectiv a elementelor componente generale pentru o alunecare de

teren sunt prezentate în Fig. 1 respectiv Fig. 2.

iliu

Pentru determinarea elementelor principale ale unei alunecări de teren ca şi pentru monitorizarea
comportării în timp a zonelor cu potenţial ridicat din punct de vedere al producerii alunecărilor de teren se
utilizează de regulă măsurătorile topo-fotogrammetrice, piezometrice, inclinometrice, şi de penetrare
ns

statică şi dinamică. Pentru analiza litologiei sunt necesare foraje geotehnice dublate când este posibil de
încercări de penetrare statică.(a se vedea Fig. 3)
Co

Măsurătorile inclinometrice sunt foarte utile atât în procesul de monitorizare a zonelor instabile cât şi
pentru stabilirea respectiv dimensionarea lucrărilor de consolidare în cazul alunecărilor active.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 82

d adancimea alunecarii
=
l lungimea totala
ea
tim
La

Lu
tei ng Lu
rep im ng
a n ta t pale e ar im
e
P inci up at
pr tu
rii ota
la
tei
t a trep e
n
Pa undar
s ec

a
ov
Panta medie a
Panta terenului
pamantului in zona
natural
de reful

ah
Pr
Fig. 1: Dimensiunile unei alunecări de teren
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 83

Treapta principala
Linia de desprindere
1
(coroana alunecarii)
Flancul
drept
Capu Flancul stang
l zonei
a lunec
a te

Treapta secundara
Ax drum initial

a
Ax drum dupa producerea alunecarii

ov
Conturul alunecarii in plan
Directia de deplasare a volumului de
pamant instabil

ah
Piciorul alunecarii

Pr
Zona de acumulare sau de
reful
n
Albie parau
ea

1 Treapta principala Coroana alunecarii sau linia

eț

Profil 1- 1 de desprindere
1 Capul alunecarii
ud

Suprafata initiala a terenului

Ax
Piciorul alunecarii
drum

Suprafata terenului dupa

iliu

alunecare

Zona de alunecare
ns

(reful)
Co

Plan de alunecare
Albie parau

Fig. 2: Elementele generale ale unei alunecări

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 84

Linie ampriza debleu

Zona de ruptura (coroana

Caroiaj cu reperi pentru
alunecarii)
masuratori fotogrametrice
Profil litologic
Directia de miscare

Contur zona instabila

S Foraj geotehnic

Reper fix

a
Vector rezultant de
P Piezometru
deplasare

ov
PS Penetrare statica

ah
Foraj echipat pentru
I
masuratori inclinometrice
Suprafete de alunecare
SA

Pr
probabile
Zona de reful
Crapatura
n
Fig. 3: Investigaţiile de teren pentru monitorizarea şi stabilirea elementelor unei alunecări de teren
ea

Nu se poate efectua analiza stabilităţii unui taluz sau versant fără a determina pe baza unor încercări de
eț

laborator valorile caracteristicilor fizice respectiv valorile parametrilor rezistenţei la forfecare atât pentru
materialul aflat în mişcare cât şi pentru materialul din zona suprafeţei de alunecare.
ud

Suprafeţele de alunecare în cazul pământurilor pot fi de mai multe tipuri ca în Fig. , forma lor depinzând
de omogenitatea materialului antrenat în mişcare. Pe aceste suprafeţe are loc ruperea pământului prin
lJ

depăşirea rezistenţei la forfecare. Din acest punct de vedere alunecările active de teren pot fi asimilate cu
încercările de forfecare directă în cazul cărora suprafaţa de alunecare este impusă.
iliu

Capatul alunecarii Linia terenului

a Piciorul alunecarii
Co

d
b
c

Fig. 4: Tipuri de suprafeţe de alunecare (cedare): (a) plană în masiv omogen, (b) circular-cilindrică, (c)
alunecare pe roca de bază, (d) oarecare

În cazurile (a) şi (b) înclinarea suprafeţei sau suprafeţelor de discontinuitate care se găsesc „la vedere” este
mai mare decât valoarea unghiului de frecare. În cazul (c) pentru producerea cedării sunt necesare trei
seturi de discontinuităţi. Unul dintre acestea se găseşte în contact cu roca stabilă.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 85

Se subliniază necesitatea investigaţiilor de teren ca elemente principale ale activităţii de monitorizare a

zonelor de risc din punct de vedere al alunecărilor de teren.

Rezultatele acestor investigaţii sunt foarte utile pentru:

- prognoza comportării unor versanţi stabili sau în echilibru limită ca urmare a modificărilor
geomorfologice induse de realizarea unor platforme de căi de comunicaţie, inundare pentru crearea
unor lacuri de acumulare etc.;
- cuantificarea efectului unor lucrări de consolidare (drenaje, decapări, umpluturi, sprijiniri) în cazul
unor tronsoane reprezentative ale alunecărilor de teren active de anvergură; pe baza rezultatelor
obţinute se pot schimba soluţiile adoptate iniţial şi se pot proiecta lucrări eficiente atât din punct de

a
vedere al stabilităţii versantului cât şi din punct de vedere economic.

ov
În cazul rocilor stâncoase (conform Fig. 5) se întâlnesc de regulă 3 tipuri de cedări şi anume cedare plană,
cedare tip pană şi cedare prin rotire (spaţială).

ah
Pr
n
ea

a. b.
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

c.
Fig. 5: Alunecări de roci stâncoase. Tipuri de cedare: (a) plană, (b) tip pană, (c) spaţială prin rotire

În cazul masivelor de pământ alunecările de pământ se prezintă sub formă de:

- alunecarea consecventă în care masa de pământ din substrat alunecă pe un plan înclinat relativ
neted – de exemplu o falie sau un plan de stratificaţie,

- alunecarea insecventă în care se produce o rotaţie regresivă pe un plan de alunecare curb, cu

concavitatea în sus.

În prima categorie se înscriu alunecările care apar oriunde există versanţi abrupţi.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 86

Săpăturile pentru construirea barajelor, drumurilor sau căilor ferate pot submina masele de rocă,
provocând declanşarea de alunecări. Cu excepţia marilor catastrofe ce se produc la mari intervale de timp
geologic, alunecările de teren nu au o influenţă geografică mare datorită manifestărilor lor sporadice, în
regiuni montane şi deluroase (înalte) cu un număr redus de locuitori. Mici alunecări de teren pot totuşi
afecta construcţiile, pot bloca sau limita circulaţie pe drumuri sau căi ferate.

Pentru cea de a două categorie pot fi menţionate mari mase de pământ (sau rocă) din substrat care alunecă
în sensul pante, rotindu-se în acelaşi timp invers pe un ax orizontal. Eroziunea tinde să formeze pante
abrupte oriunde apar depozite sedimentare masive, de regulă gresii sau calcare, sau straturi de lavă, ce se
sprijină pe formaţiunile friabile de argilă sau şisturi argiloase. Pe măsură ce roca friabilă de la baza

a
versantului este erodată roca de deasupra este subminată. Atunci când se ajunge în punctul critic al
echilibrului asistăm la desprinderea unui bloc masiv care alunecă şi se înclină regresiv într-un plan curb de

ov
alunecare. Aceste blocuri pot avea lungimi de circa 1.5÷3.0km şi grosimi de până la 150.0m. În acest fel la
baza versantului se formează o creastă compusă dintr-o trenă de blocuri.

ah
Între această creastă şi versant se pot forma depresiuni închise sau bazine lacustre.

Pr
Fenomenul se produce de regulă pe scară mică în zonele de unde solul şi materialul scoarţei de alterare au
fost îndepărtate, observându-se mai ales în porţiunile concave ale albiilor râurilor sau în regiunea falezelor
marine.
n
ea

6.2 Factori care influenţează stabilitatea masivelor de pământ

eț

Unghiul de înclinare al pantelor. În general, pentru materialele granulare se poate calcula un aşa-numit
ud

„unghi al pantei stabile”. Acesta este unghiul maxim pe care îl poate prezenta un masiv de pământ
considerat omogen, fără a-şi pierde stabilitatea. În cazul materialele granulare necoezive unghiul pantei
stabile este egal chiar cu unghiul de frecare internă al său. O particularitate a acestui caz îl reprezintă faptul
lJ

că dacă unghiul maxim este mai mic decât această valoare critică, înălţimea taluzului sau versantului nu
influenţează în nici un fel stabilitatea sa. Pe de altă parte, în cazul pământurilor, în plus faţă de unghiul de
iliu

frecare internă al pământului – sub care şi în acest caz se poate construi o pantă a cărei stabilitate să nu fie
neinfluenţată de lungimea sa – unghiul pantei stabile include şi o valoare suplimentară ca efect al coeziunii
materialului. Acest unghi suplimentar depinde de înălţimea taluzului. Pentru înălţimi relativ mici panta
ns

este stabilă şi dacă este verticală. În ceea ce priveşte masivele de rocă, acestea au o comportare întrucâtva
similară masivelor coezive, dar în acest caz discontinuităţile din masiv şi unghiul sub care acestea s-au
format au un rol determinant în stabilitatea masivelor. Datorită diverşilor factori (cutremure, mişcări
Co

tectonice lente, excavaţii, etc.), unghiul masivelor de rocă se poate mări până la o valoare pentru care se
produc fracturi însoţite de deplasarea unor mase de rocă.

Apa. Cele mai importante efecte ale apei asupra stabilităţii maselor de material granular sunt
suplimentarea greutăţii proprii a masei şi mărirea presiunii apei în pori. Ambele efecte reprezintă factori
declanşatori ai alunecărilor de teren. Pentru masivele de rocă stratificată, infiltrarea apei între straturi
conduce la diminuarea coeficientului de frecare şi la dizolvarea unor săruri cu efect de cimentare. Alte
fenomene ce sunt asociate cu prezenţa apei în masivele de rocă sunt ciclurile de îngheţ-dezgheţ, hidratarea
unor săruri expansive, hidroliza, etc.

Vegetaţia. Rădăcinile plantelor au roluri multiple în stabilizarea masivelor granulare din care cele mai
importante sunt „armarea” pământurilor şi reducerea umidităţii acestora. Pe de altă pate, arborii constituie
o suprasarcină aplicată pantelor, deci un factor destabilizator. Aşadar, cele mai favorabile tipuri de

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 87

vegetaţie din punctul de vedere al stabilităţii versanţilor ar fi tufişurile. În cazul masivelor de rocă,
vegetaţia are un rol negativ datorită efectului de penetrare şi sfărâmare pe care îl provoacă rădăcinile
plantelor.

Mişcările seismice. Un aspect foarte important în tratarea efectelor cutremurelor asupra alunecărilor de
teren este faptul că, datorită configuraţiei, au loc aşa numitele „amplificări locale” ale mişcării seismice,
astfel încât o abordare simplistă, pseudo-statică a stabilităţii unei pante poate conduce la rezultate eronate
datorită faptului că acceleraţia maximă a aceluiaşi cutremur într-o zonă de câmpie, orizontală, este mai
mică decât cea din proximitatea unei văi sau a unui deal.

a
Activităţile umane. Deşi alunecările de teren se produc şi în zone izolate, fără intervenţia directă sau
indirectă a omului, impactul celor care se produc în vecinătatea zonelor populate (şi chiar în zone locuite)

ov
face ca marea majoritate a alunecărilor cu consecinţe grave să aibă ca factori agravanţi sau declanşatori
activităţile umane. Din acţiunile oamenilor ce influenţează alunecările de teren, cele mai importante sunt

ah
excavările materialului din zonele de la baza pantelor şi supraîncărcare părţilor superioare ale acestora prin
construcţii sau umpluturi, inducerea de vibraţii, deversările sau scurgerile de apă, defrişările iraţionale, etc.

Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 88

7. Abrevieri

ANAR – Administratia Nationala Apele Romane

INHGA – Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor
DN – drum national
DJ – drum judetean
DC – drum comunal
CF – cai ferate
UAT – unitate administrativ teritoriala

a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Cosminele Pagina 89

S-ar putea să vă placă și

NORME METODOLOGICE Din 10 Aprilie 2003privind Modul de Elaborare Și Conținutul Hărților de Risc Natural La Alunecări de Teren
Încă nu există evaluări
NORME METODOLOGICE Din 10 Aprilie 2003privind Modul de Elaborare Și Conținutul Hărților de Risc Natural La Alunecări de Teren
10 pagini
Zonarea Hazardului Alunecarilor de Teren
Încă nu există evaluări
Zonarea Hazardului Alunecarilor de Teren
12 pagini
Talea Memoriu III
Încă nu există evaluări
Talea Memoriu III
79 pagini
Modul de Elaborare Şi Conţinutul Hărţilor de Risc Natural La Alunecări de Teren
Încă nu există evaluări
Modul de Elaborare Şi Conţinutul Hărţilor de Risc Natural La Alunecări de Teren
8 pagini
Bertea Memoriu I
Încă nu există evaluări
Bertea Memoriu I
109 pagini
Valcanesti Memoriu II PDF
Încă nu există evaluări
Valcanesti Memoriu II PDF
107 pagini
Chiojdeanca Memoriu II
Încă nu există evaluări
Chiojdeanca Memoriu II
124 pagini
Alunecările de Teren. Studiu de Caz - Jud. Gorj
Încă nu există evaluări
Alunecările de Teren. Studiu de Caz - Jud. Gorj
13 pagini
Ghid r1
Încă nu există evaluări
Ghid r1
139 pagini
Expertiza Tehnica DJ643B
Încă nu există evaluări
Expertiza Tehnica DJ643B
16 pagini
Sentinta NR 783 2020 Din 09 Iul 2020 Tribunalul
Încă nu există evaluări
Sentinta NR 783 2020 Din 09 Iul 2020 Tribunalul
15 pagini
Manualul Primarului Management Situatii Urgenta Inundatii
Încă nu există evaluări
Manualul Primarului Management Situatii Urgenta Inundatii
49 pagini
Aviz Negativ Ministerul Apararii
100% (1)
Aviz Negativ Ministerul Apararii
4 pagini
Studiu Geotehnic Vaslui
Încă nu există evaluări
Studiu Geotehnic Vaslui
6 pagini
Recomandare Firma Consultanta
Încă nu există evaluări
Recomandare Firma Consultanta
1 pagină
Densitatea Locuintelor in Trivale, Pitesti - Cu Poze
Încă nu există evaluări
Densitatea Locuintelor in Trivale, Pitesti - Cu Poze
8 pagini
STUDIU de FEZABILITATE Proiect de Canalizare in Comuna Calugareni, Jud - Giurgiu
Încă nu există evaluări
STUDIU de FEZABILITATE Proiect de Canalizare in Comuna Calugareni, Jud - Giurgiu
46 pagini
Cap 7 Amenajari Hidrotehnice
Încă nu există evaluări
Cap 7 Amenajari Hidrotehnice
34 pagini
Intocmirea Hartilor
Încă nu există evaluări
Intocmirea Hartilor
3 pagini
GP 128-2014 - Proiectarea La Seism A Rafturilor Metalice
Încă nu există evaluări
GP 128-2014 - Proiectarea La Seism A Rafturilor Metalice
175 pagini
DALI Ambulatoriu - Partial
Încă nu există evaluări
DALI Ambulatoriu - Partial
113 pagini
Cartier 13 Septembrie
Încă nu există evaluări
Cartier 13 Septembrie
29 pagini
ROSCI0075
Încă nu există evaluări
ROSCI0075
3 pagini
Metodologie Silv1234
Încă nu există evaluări
Metodologie Silv1234
43 pagini
Prezentare Powerpoint Structura Din Beton
Încă nu există evaluări
Prezentare Powerpoint Structura Din Beton
8 pagini
Despre Orasul Hateg
100% (1)
Despre Orasul Hateg
14 pagini
PTT1 Biciclisti Isaccea-PTT1
100% (1)
PTT1 Biciclisti Isaccea-PTT1
1 pagină
Ea Balastiera Tvi MOLDOVA
Încă nu există evaluări
Ea Balastiera Tvi MOLDOVA
69 pagini
Perioade Interdictie La Fertilizare in Fiecare Localitate
100% (1)
Perioade Interdictie La Fertilizare in Fiecare Localitate
163 pagini
Bazine Hidro, Rauri, Lacuri, Amenajari Piscicole
Încă nu există evaluări
Bazine Hidro, Rauri, Lacuri, Amenajari Piscicole
7 pagini
Elaborarea Documentatiilor Privind Zonele de Risc La Inundat PDF
Încă nu există evaluări
Elaborarea Documentatiilor Privind Zonele de Risc La Inundat PDF
31 pagini
Informare Cu Privire La Administrarea Ariilor Naturale Protejate, Aflate Pe Teritoriul Administrativ Al Judeţului Galaţi
Încă nu există evaluări
Informare Cu Privire La Administrarea Ariilor Naturale Protejate, Aflate Pe Teritoriul Administrativ Al Judeţului Galaţi
8 pagini
ANCPI Realizare Plan Topo 1 - 5000
100% (1)
ANCPI Realizare Plan Topo 1 - 5000
66 pagini
Mem DTAC STR Halchiu
100% (1)
Mem DTAC STR Halchiu
32 pagini
Proiect Studiu Geografic Al Orasului Campulung-Bratosin Iulia
Încă nu există evaluări
Proiect Studiu Geografic Al Orasului Campulung-Bratosin Iulia
33 pagini
Plan de Securitate Al Operatorului de Infrastructuri Critic-REST
0% (1)
Plan de Securitate Al Operatorului de Infrastructuri Critic-REST
19 pagini
Fagotex - Eu Fisa Tehnica
Încă nu există evaluări
Fagotex - Eu Fisa Tehnica
3 pagini
STAS 4294 73 Marci Pentru Nivelment Si Pentru Triangulatie Geodezica
Încă nu există evaluări
STAS 4294 73 Marci Pentru Nivelment Si Pentru Triangulatie Geodezica
3 pagini
Manual Masina de Spalat in Romana
Încă nu există evaluări
Manual Masina de Spalat in Romana
40 pagini
Caracterizarea Apelor Subterane in Bh. Crisuri
Încă nu există evaluări
Caracterizarea Apelor Subterane in Bh. Crisuri
24 pagini
Ce Este o Cometa
Încă nu există evaluări
Ce Este o Cometa
2 pagini
Turnul Din Pisa
Încă nu există evaluări
Turnul Din Pisa
1 pagină
Caracterizare Generala Geomorfologica, Geologica, Hidrogeologica, Climatica Si Seismica Zona Gurbanesti, Jud. Calarasi
Încă nu există evaluări
Caracterizare Generala Geomorfologica, Geologica, Hidrogeologica, Climatica Si Seismica Zona Gurbanesti, Jud. Calarasi
10 pagini
Reabilitare Terenuri Agricole Capitol 1
Încă nu există evaluări
Reabilitare Terenuri Agricole Capitol 1
15 pagini
SF
Încă nu există evaluări
SF
179 pagini
Memoriu Drum Forestier SF Calea Haiducilor
Încă nu există evaluări
Memoriu Drum Forestier SF Calea Haiducilor
39 pagini
D.A.L.I. Strazi Podu Iloaiei
Încă nu există evaluări
D.A.L.I. Strazi Podu Iloaiei
49 pagini
Memoriu Final Ppdei Abast Semnat
Încă nu există evaluări
Memoriu Final Ppdei Abast Semnat
351 pagini
Topoclimatul de Padure
0% (1)
Topoclimatul de Padure
5 pagini
Despre Hartile Iosefine
50% (2)
Despre Hartile Iosefine
3 pagini
Referat 1
Încă nu există evaluări
Referat 1
5 pagini
Dendrologie Curs 8-11 Ras
Încă nu există evaluări
Dendrologie Curs 8-11 Ras
20 pagini
Aplicații GIS În Evaluarea Și Managementul Riscurilor
Încă nu există evaluări
Aplicații GIS În Evaluarea Și Managementul Riscurilor
6 pagini
Salcia Memoriu II
Încă nu există evaluări
Salcia Memoriu II
101 pagini
Breaza Memoriu - Riscuri Alunecari
Încă nu există evaluări
Breaza Memoriu - Riscuri Alunecari
113 pagini
Brebu Memoriu I
Încă nu există evaluări
Brebu Memoriu I
102 pagini
Slanic Memoriu
Încă nu există evaluări
Slanic Memoriu
93 pagini
HG 447-2003 Harti Risc PDF
Încă nu există evaluări
HG 447-2003 Harti Risc PDF
13 pagini
HG 447 2003 Harti Risc Hazard
Încă nu există evaluări
HG 447 2003 Harti Risc Hazard
17 pagini