Universitatea Tehnică a Moldovei

POLITICA EXTERNĂ A REPUBLICII MOLDOVA DUPĂ

PROCLAMAREA INDEPENDENȚEI
Adrian CIORESCO

Departamentul Calculatoare, Informatică și Microelectronică, TI, Facultatea CIM, Universitatea Tehnică a

Moldovei, Oraș Chișinău, Republica Moldova.

Îndrumător/coordonator științific: Mihai BRAGA, Doctor în Filosofie, Universitatea Tehnica a Moldovei

Rezumat. Republica Moldova și-a obținut independența față de Uniunea Sovietică în 1991 și și-a
construit politica externă pe baza principiilor democratice și a valorilor europene. În ciuda
provocărilor, cum ar fi conflictele teritoriale și problemele economice, Republica Moldova a
urmărit câteva obiective cheie în politica externă, cum ar fi recunoașterea internațională,
dezvoltarea relațiilor diplomatice și economice și protejarea intereselor naționale. Ministerul
Afacerilor Externe a devenit un actor-cheie în promovarea valorilor democratice și a intereselor
naționale ale Moldovei. Republica Moldova și-a consolidat poziția în comunitatea internațională,
devenind un partener de încredere și un jucător activ în procesele regionale și globale. Relațiile
importante includ cele cu România și Ucraina, care au contribuit la dezvoltarea economică și la
stabilitatea regiunii.

Cuvinte cheie: Îndependență, politică, interes național, relații internaționale

Introducere
Republica Moldova și-a declarat independența față de Uniunea Sovietică în august 1991 și
a început să-și construiască politica externă pe baza principiilor democratice și a valorilor
europene.
Această perioadă a fost marcată de numeroase provocări, inclusiv conflicte teritoriale cu
țări vecine, precum și probleme economice și sociale. În acest context, politica externă a Republicii
Moldova a trebuit să se concentreze pe câteva obiective cheie, inclusiv asigurarea recunoașterii
internaționale a noii țări, dezvoltarea relațiilor diplomatice și economice cu alte state și instituții
internaționale, precum și protejarea intereselor naționale ale țării. În acest sens, Ministerul
Afacerilor Externe a devenit un actor-cheie în promovarea valorilor democratice și a intereselor
naționale ale Republicii Moldova pe plan extern. În ultimii ani, Republica Moldova și-a consolidat
poziția în cadrul comunității internaționale, devenind un partener de încredere și un jucător activ
în procesele regionale și globale.

Istorie și perspective
Proclamarea independenţei Republicii Moldova la 27 august 1991 a marcat nu doar apariţia
unui nou stat pe harta politică a lumii, dar şi începutul activităţii organelor statale abilitate să
desfăşoare politica externă, activitate specifică subiecţilor de drept internaţional. Într-o perioadă
scurtă, în ţara noastră a fost creat Ministerul Afacerilor Externe – organul central de specialitate al
administraţiei publice, abilitat să promoveze şi să înfăptuiască politica externă (deşi în anii 1944-
1990 în fosta RSSM a existat un minister de externe, rolul lui era doar formal, deoarece activitatea
externă era exercitată de Moscova). În primii ani de independenţă au fost stabilite relaţii
diplomatice cu majoritatea statelor lumii, ţara noastră fiind admisă şi în principalele organizaţii
internaţionale şi regionale. De asemenea, a fost adoptată şi Concepţia politicii externe a Republicii
Moldova (1995), document ce a trasat 9 domeniile principale de activitate externă a ţării. Totodată,
în străinătate au fost deschise primele misiuni diplomatice ale ţării noastre, iar la Chişinău şi-au
început activitatea ambasadele unor state străine şi reprezentanţele principalelor organizaţii
internaţionale. Cu trecerea timpului, activitatea externă a ţării noastre a devenit subiect de analiză

Chisinau 2023
-1-
 Universitatea Tehnică a Moldovei

al cercetătorilor în domeniul relaţiilor internaţionale. Specialiştii au acordat atenţie unor aspecte

importante ale politicii externe a Republicii Moldova: colaborarea bilaterală cu principalele state
ale lumii şi cu ţările vecine în domeniile politic, economic şi cultural, instituirea cooperării ţării
noastre cu organizaţii internaţionale: Organizaţia Naţiunilor Unite, Organizaţia pentru Securitate
şi Cooperare în Europa, Consiliul Europei, Uniunea Europeană şi NATO, dar şi cu un şir de
organizaţii regionale: Comunitatea Statelor Independente, Organizaţia pentru Cooperarea
Economică la Marea Neagră, Organizaţia pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică – GUAM
etc. Alte probleme care au trezit un interes deosebit pentru specialişti sunt activităţile externe ale
ţării noastre privind integrarea europeană, soluţionarea conflictului transnistrean, activităţile de
cooperare internaţională pentru consolidarea securităţii naţionale, colaborarea economică cu
structurile economico-financiare internaţionale şi promovarea imaginii adecvate a Republicii
Moldova în exterior etc.
Importanța crucială a Ministerului Afacerilor Externe
O mare importanța a constituito si Ministerul Afacerilor Externe, el a devenit a fi un organ
central pentru promovarea și implementarea politicii externe a țării. Au fost întreprinse măsuri
urgente pentru a asigura eficiența activității ministerului, întrucât acesta a trebuit să gestioneze
multe probleme importante legate de recunoașterea internațională a noii țări, dezvoltarea relațiilor
diplomatice și economice cu alte state și instituții internaționale, precum și protejarea intereselor
Republicii Moldova în afara țării. Prin urmare, Ministerul Afacerilor Externe a devenit un actor-
cheie în politica externă a Republicii Moldova și a avut un rol important în promovarea valorilor
democratice, a respectului pentru drepturile omului și a intereselor naționale ale țării.
Pentru început s-a atras atenția e sporită pregătirii cadrelor diplomatice. De asemenea,
ministerul a angajat profesori de la instituțiile de învățământ superior și specialiști în relațiile
internaționale pentru a spori eficiența sa în promovarea și realizarea politicii externe. Tinerii
diplomați moldoveni au fost trimiși în străinătate (în România, SUA, Marea Britanie, Franța,
Olanda, Germania, Italia, Suedia, Spania etc.) pentru a se recalifica și specializa. În același timp,
s-a început pregătirea de specialiști în instituțiile de învățământ superior.
După cum a fost menţionat deja, Ministerului îi revine sarcina importantă de a dirija
activitatea misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova peste hotare. Vom mai sublinia că în
prezent misiunile diplomatice (ambasadele, reprezentanţele permanente pe lângă organizaţiile
internaţionale şi consulatele generale) au un rol important în promovarea politicii externe a
Republicii Moldova.

Interesul național – factor determinant al priorităților de politică internă și de

politică externă.
Declararea suveranității și a independenței a presupus formularea intereselor naționale,
definind prioritățile strategice de dezvoltare și solicitând mobilizarea eforturilor politice și social-
economice pentru realizarea lor (necesitate care nu a fost încă realizată plenar). Interesul național
reprezintă un ansamblu de factori determinanți ai priorităților strategice de dezvoltare a societății
și a statului, purtând o încărcătură valorică edificatoare și constituind un indicator al capacităților
de a propune și a soluționa obiective directoare prin politica internă și politica externă.
Interesele naționale ale Republicii Moldova sunt următoarele:
1) garantarea și asigurarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului;
2) dezvoltarea liberă a economiei multisectoriale, funcțională de piață, asigurarea
bunăstării materiale și a unui nivel decent de viață tuturor cetățenilor în baza tehnologiilor
informaționale prin edificarea unei societăți inovaționale;
3) asigurarea existenței statului suveran, independent, unitar și indivizibil;
4) edificarea statului de drept, promovarea democrației pluraliste reprezentative și
participative, depolitizarea și dezoligarhizarea instituțiilor de stat, contracararea eficientă a
corupției și consolidarea societății civile;
5) modernizarea prin dezvoltare democratică a statului și societății, fortificarea societății
civile;
6) integrarea europeană și euroatlantică;

Chisinau 2023
-2-
 Universitatea Tehnică a Moldovei

7) refacerea spirituală, restabilirea conștiinței naționale și afirmarea vocației europene a

poporului Republicii Moldova;
8) asigurarea securității naționale.

Relațiile internaționale
Cooperarea bilaterală.
Cooperarea interstatală va fi ilustrată prin reliefarea relațiilor cu România și Ucraina (țări
vecine), Federația Rusă și Statele Unite ale Americii (parteneri strategici).
Relațiile bilaterale au cunoscut dinamizare, dar și recul, în funcție de diferiți factori, printre care
se înscriu opțiunile geopolitice și prioritățile de dezvoltare ale guvernărilor din Republica
Moldova, obiectivele și stările de spirit ale conducerii țărilor străine.
Relațiile cu România s-au extins și s-au aprofundat gradual, suportul acordat de România fiind
edificator și vizează asistența multilaterală în apropierea europeană a Republicii Moldova. Însă
calitatea relațiilor este afectată de potențialul nevalorificat privind volumul comerțului și
investițiilor directe, implementarea unor proiecte de infrastructură și conectarea la sisteme de
aprovizionare cu agenți energetici. Totodată, nu este un obstacol în aprofundarea raporturilor
bilaterale lipsa unui tratat politic de bază, România a recunoscut independența de stat a
Republicii Moldova și a stabilit relații diplomatice, rămânând principalul partener strategic, iar
semnarea unui acord de parteneriat european se dovedește a fi în măsură să contribuie la
accelerarea apropierii integrării europene a Republicii Moldova;
Relațiile cu Ucraina sunt reglementate prin Tratatul de bună vecinătate, prietenie și colaborare
(semnat la 23 octombrie 1992, în vigoare din 5 ianuarie 1997), urmărindu-se crearea cadrului
menit să asigure promovarea unor raporturi de amiciție și bună vecinătate. Însă relațiile dintre
părți au rămas departe de obiectivele preconizate, fiind marcate de unele probleme, precum
demarcarea și delimitarea frontierei, statutul proprietăților Republicii Moldova pe teritoriul
Ucrainei, exploatarea acvatică a râului Nistru în scop energetic (în trecut și conflictul din
raioanele de est ale Republicii Moldova). Relansarea raporturilor bilaterale se produce în cadrul
eforturilor comune de apropiere europeană, prin crearea unor trilaterale de cooperare în
realizarea parcursului european, incluzând și Georgia;
Relațiile cu Federația Rusă sunt reglementate prin Tratatul de prietenie și cooperare (semnat la
19 noiembrie 2001, prelungit la 21 noiembrie 2011). Acordul a fixat cadrul de dezvoltare a
relațiilor bilaterale, principiile și obiectivele cooperării, a stabilit rolul de stat mediator și garant
al Federației Ruse în reglementarea politică a conflictului din raioanele de est ale Republicii
Moldova, dar fără a face referință la staționarea ilegală a forțelor militare rusești pe teritoriul său
suveran. Acordul n-a îmbunătățit cardinal relațiile dintre părți, acestea s-au înrăutățit deseori din
cauza embargourilor și interdicțiilor impuse Republicii Moldova, care continuă să aspire la un
tratament în calitate de partener egal;
Relațiile cu Statele Unite ale Americii sunt reglementate prin mai multe acorduri, cum ar fi: cu
privire la relațiile comerciale (din 19 iunie 1992); cu privire la stimularea investițiilor (din 19
iunie 1992); cu privire la încurajarea și protecția investițiilor (din 21 aprilie 1993). Dialogul
politic s-a caracterizat prin lipsă de coerență, dinamica evoluției relațiilor bilaterale a cunoscut o
stabilitate relativă la nivelul critic, parteneriatul care s-a dorit a fi „privilegiat” a rămas
inexistent, exprimat prin volumul relativ modest al schimburilor comerciale, interesul scăzut al
investitorilor americani, mai ales, din cauza atmosferei investiționale considerate nefavorabile.
Aprofundarea și extinderea relațiilor dintre părți rămâne o oportunitate de valorificat.
Cooperarea multilaterală.
Cooperarea multilaterală va fi elucidată prin analiza relațiilor Republicii Moldova cu
Organizația Națiunilor Unite, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Organizația
Tratatului Atlanticului de Nord, Consiliul Europei și Uniunea Europeană.
Relațiile cu Organizația Națiunilor Unite sunt considerate a fi prioritare, aderarea la această
instituție reprezintă mecanismul determinant în asigurarea recunoașterii internaționale. Republica

Chisinau 2023
-3-
 Universitatea Tehnică a Moldovei

Moldova susține necondiționat recomandările Consiliului de Securitate în combaterea

terorismului internațional, participă la realizarea misiunilor de menținere a păcii și, în același
timp, beneficiază de experiența și resursele instituțiilor specializate (Fondul Monetar
Internațional, Banca Mondială pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Programul Națiunilor Unite
pentru Dezvoltare, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură). Prin
implementarea programelor de asistență, ONU contribuie la consolidarea democrației,
dezvoltarea sectorului privat, protecția drepturilor copilului, promovarea reformelor în domeniul
asigurării sănătății. Republica Moldova a atenționat, începând cu anul 1994, asupra problemei
separatismului ca fiind unul din pericolele majore pentru integritatea și suveranitatea statelor, iar
în 2008 Adunarea Generală a ONU a votat o rezoluție în vederea evacuării prezenței militare a
Federației Ruse de pe teritoriul său suveran;
Relațiile cu Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (până în 1994 Conferința
pentru Securitate și Cooperare în Europa) denotă că Republica Moldova s-a angajat în edificarea
statului de drept, liber și democratic, asigurarea securității realizându-se prin deschidere spre
conlucrarea internațională și integrarea în structurile europene. Activitatea Misiunii OSCE în
Republica Moldova (înființată la 4 februarie 1993) se înscrie într-un spectru extins de direcții:
libertatea mass-mediei, drepturile omului și democratizarea societății, combaterea traficului de
ființe umane, monitorizarea alegerilor de toate nivelurile. Un rol deosebit este atribuit medierii și
identificării soluțiilor pentru rezolvarea conflictului din raioanele de est ale Republicii Moldova,
dar care rămâne un obiectiv de valorificat;
Prin aderarea la Consiliul Europei (13 iulie 1995), Republica Moldova a urmărit să beneficieze
de sprijin pentru a edifica statul de drept și societatea deschisă, a asigura și garanta drepturile și
libertățile fundamentale ale omului. Republica Moldova a ratificat mai multe instrumente
juridice de primă importanță ale Consiliului, precum: Convenția europeană privind drepturile și
libertățile fundamentale ale omului (12 septembrie 1997); Carta europeană a autonomiei locale
(2 octombrie 1997); Convenția europeană pentru prevenirea torturii și a pedepselor și
tratamentelor inumane sau degradante (2 octombrie 1997); Carta socială europeană (8 noiembrie
2001). Totuși, Republica Moldova continuă să se afle sub incidența monitorizării aplicate din
data admiterii, fapt ce denotă restanțe la capitolele capacitatea de funcționalitate a instituțiilor
puterii de stat, descentralizarea și independența mass-mediei, reforma sistemului de justiție și
contracararea corupției. Însă, datorită eforturilor Consiliului Europei, exercitate de Adunarea
Parlamentară și de Secretarii Generali, în Republica Moldova au fost realizate unele acțiuni cu
caracter democratic, precum înregistrarea Mitropoliei Basarabiei și deetatizarea mass-mediei;
Republica Moldova a subscris, la 16 martie 1994, la Programul Organizației Tratatului
Atlanticului de Nord Parteneriatul pentru Pace care, prin caracterul său, a părăsit cadrul îngust
sectorial și a devenit unul extins, polivalent, în sensul că se exprimă prin angajamente asumate
de reforma democratică nu doar a sectorului național de securitate și apărare, ci și a mai multor
instituții și politici de stat. Planurile Individuale de Acțiuni ale Parteneriatului conțin prevederi
de reformă democratică, relevanța lor constă în reluarea cu alt text a criteriilor de preaderare la
Uniunea Europeană, regăsindu-se și componenta economică: în conținutul Planurilor de Acțiuni
este trasată opțiunea de integrare europeană a Republicii Moldova, implementarea fiind
concepută ca un mecanism important de modernizare și preparare a condițiilor necesare pentru
apropierea integrării europene. Actualmente integrarea euroatlantică a Republicii Moldova nu se
află pe agenda zilei, dar parteneriatul euroatlantic rămâne o oportunitate sustenabilă de
valorificat, incluzând dimensiunile politică, militară și nemilitară (cercetare-inovare, de mediu);
Relațiile cu Uniunea Europeană sub aspect politico-juridic includ trei etape, liniile de
demarcațiune servind Acordul de Parteneriat și Cooperare (semnat la 28 noiembrie 1994, în
vigoare din 1 iulie 1998), care a stabilit reperele instituționale de angajare și dezvoltare a
raporturilor dintre părți și Acordul de Asociere (semnat la 27 iunie 2014, în vigoare plenar din 1
iulie 2017), ridicând cadrul politico-juridic al relațiilor pe o treaptă calitativ nouă.
Prima perioadă (1991–1994) s-a exprimat prin căutări sporadice de precizare a pozițiilor și
identificarea cadrului juridic de inițiere a dialogului politic dintre părți.

Chisinau 2023
-4-
 Universitatea Tehnică a Moldovei

În perioada a doua (1994–2014), prin Acordul de Parteneriat și Cooperare s-au instituţionalizat și

ridicat relaţiile dintre părţi la nivel de parteneriat, fiind edificate pe un cadru politico-juridic mai
avansat. Acordul a consacrat Republicii Moldova calitatea de partener direct al Uniunii Europene
şi a oferit baza normativă pentru angajarea unui dialog autentic pe multiple planuri. Însă Acordul
intermediar nu conţinea o finalitate politică clară, Republica Moldova fiind circumscrisă
geopolitic unui spaţiu faţă de care Uniunea Europeană nu a fost pregătită să abordeze o strategie
integraţionistă până la evenimentele declanșate în Ucraina în anul 2013.
Perioada a treia (din 2014), prin Acordul de Asociere, incluzând și Acordul de Liber Schimb
Comprehensiv și Aprofundat, se imprimă relațiilor politico-juridice un cadru calitativ nou,
instituționalizând asocierea politică și integrarea economică a Republicii Moldova prin creșterea
participării la politicile, programele și agențiile Uniunii Europene, fortificarea cadrului politic de
dialog consolidat în domeniile de interes comun, inclusiv sfera cercetării și inovării, consolidarea
democrației și a stabilității politice, economice și instituționale, susținerea și sporirea gradului de
cooperare în domeniile justiției, libertății și securității pentru consolidarea statului de drept,
respectării drepturilor și libertăților fundamentale, a mobilității și contactelor interumane.
O realizare importantă a procesului de asociere se referă la Acordul de Liberalizare a Regimului
de Vize pentru cetățenii Republicii Moldova (în vigoare din 28 aprilie 2014), care a dezvoltat
comunicarea și parteneriatele, inclusiv științifice, culturale și la nivelul autorităților locale. Cel
mai important rezultat s-a dovedit a fi reîntregirea familiilor, regimul liberalizat de vize
facilitând enorm călătoriile în ambele direcții.
Concluzii
Politica externă a Republicii Moldova după proclamarea independenței a fost un proces
complex și plin de provocări. Moldova și-a dorit să își consolideze statalitatea și să își stabilească
identitatea națională, în timp ce căuta să își construiască relații solide cu vecinii săi și cu
comunitatea internațională.
Moldova a avut o abordare echilibrată, căutând să se apropie atât de Uniunea Europeană,
cât și de Federația Rusă. Aderarea la Acordul de Asociere cu UE și semnarea Acordului de Liber
Schimb cu aceasta au fost pași importanți în direcția integrării europene. Cu toate acestea, relația
cu Rusia a rămas complicată, având în vedere diferitele interese geopolitice și tensiunile politice.
Procesul de rezolvare a conflictului transnistrean a fost o prioritate în politica externă a
Moldovei. Cu sprijinul mediatorilor internaționali, s-au făcut eforturi pentru găsirea unei soluții
durabile și pentru restabilirea integrității teritoriale a țării. Cu toate acestea, acest proces a avut
progrese limitate și problema rămâne nerezolvată.
Moldova a urmărit, de asemenea, diversificarea parteneriatelor și dezvoltarea relațiilor cu
alte state și organizații internaționale. A aderat la diferite forumuri și organizații regionale și a
căutat cooperare în domeniile economic, energetic și cultural.
Deci, politica externă a Republicii Moldova după proclamarea independenței a fost marcată
de multiple provocări și constrângeri. Moldova a încercat să își promoveze interesele naționale, să
își consolideze statalitatea și să își dezvolte relațiile cu partenerii internaționali. Cu toate acestea,
contextul geopolitic complex și conflictele nerezolvate au reprezentat obstacole în calea unei
dezvoltări mai stabile și coerente a politicii externe a țării.

Cărţi:
1. Cojocaru Ch. Politica externă a Republicii Moldova. Studii. Chişinău: CIVTAS, 2001. 206
p.
2. Morari A. Istoria românilor. Basarabia şi Transnistria. 1812- 1993. Chişinău: Universul,
1995. 559 p.
3. . Evoluţia politicii externe a Republicii Moldova (1998-2008). Chișinău: Cartdidact, 2009.
192 p.

Capitole în cărţi:
4. Tratate internaţionale la care Republica Moldova este parte. Vol.29.

Chisinau 2023
-5-
 Universitatea Tehnică a Moldovei

Articole în reviste:
5. Cojocaru Gh.E. Politica externă a Republicii Moldova. Studii. Ediţia a doua revăzută şi
adăugată. Chişinău: Civitas, 2001, p.68-69.
6. Leancă I. Evoluţia relaţiilor externe. În: Tranziţia: retrospective şi perspective. Chişinău:
GUNIVAS, 2002, p.368.
7. Nantoi O. Cu privire la situaţia în raioanele de Est ale Republicii Moldova (1992-2000). În:
Aspecte ale conflictului transnistrean. Chişinău: Știinţa, 2001, p.9.

Articole în culegerile conferinţeilor:

8. Гекман С. Возможности и перспективы еврорегионов в контексте
межгосударственного сотрудничества Украины, Республики Молдова и Румынии. În:
Moldova, România, Ucraina: buna vecinătate şi colaborare regională / Materiale ale
Simpozionului Ştiinţific Internaţional, Chişinău, 15 – 16 octombrie 1998). Chişinău:
Perspectiva, 1998, p.77-80

Referinţe Web:
9. Relaţii culturale. Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chisinău https:
[Link]
10. Programul „Politica externă şi promovarea imaginii reale a
României”[Link]
11. Концепция внешней политики Российской Федерации 2016 года.
În:[Link]
sher/cKNonkJE02Bw/content/id/2542248
12. [Link]

Reglementări legale și legi, organizații:

13. Legea cu privire la serviciul diplomatic, nr.761 din 27.12.2001. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2002, nr.20. Cu modificările şi completările introduse prin Legea nr.33
din 06.05.2012, M/O, 2012, nr.99-102.
Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe şi
Integrării Europene. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.139-145.

14. Legea cu privire la participarea Republicii Moldova la operaţiunile internaţionale de

menţinere a pă[Link]://[Link]/[Link]?action=view=doc&lang=1&id=311059

Chisinau 2023
-6-