Adășenii

Parohia ,,[Link] Tesviteanul”

Sat , reședința comunei cu același nume reînființată în anul 2004, situat la opt km nord
de satul Avrămeni, doi km nord- vest de satul Zoițani, patru km est de satul Avram Iancu și
nouă km sud – vest de satul Mitoc. În perioada 1968- 2004 satul Adășeni a făcut parte din
comuna Avrămeni.
Unul dintre satele foarte vechi din zonă despre care ale cărui începuturi furnizează
informații un suret după un ispisoc sârbesc de la Alexandru Vodă din 10 aprilie 1430- 1431,
prin care : „ „ Facem știre ..., pentru adevărata slugă și credincios boerul nostru Vlad Adiș,
carile au slijit noua cu dreptate ...Pentru aceia,..., l-am miluit și i-am dat și întărit lui,..., și, pe
Vălhauți, la Glod, unde au fost giude Iacăci, și Glod 1 Ciorbă , tij pe Vălhauți , și, pe gura
Drăsăsovăi, la Fântânî, tij pe Vîlhauți, și, pe Borodance...”2
De la numele lui Vlad Adiș s- a derivat numele satului , după modificări fonetice: Adiș-
Adăș+ eni = Adășeni, cu ajutorul sufixului,, – eni” , forma românească a vechiului slav ,,–
eninu” , care indică originea locală, a locuitorilor, a oamenilor de pe locul lui Aldiș.
Din conținutul documentului rezultă că în perioada anterioară a fost aici așezare umană
în care erau juzi Iacăci și Ciorbă. La data documentului Vlad Adiș avea locuința la Pătrăuți iar
Ciorbă avea stăpânire pe Borodance, satul Borodnicenii, fost pe teritoriul satului Popeni,
comuna George Enescu3.
O perioadă îndelungată documentele tac.
În anul 1605 Ieremia Moghilă voievod, domn al Țării Moldovei, întărește lui Gherman
vătaf a șasea parte din jumătatea de sus a satului Adășeni, ținutul Dorohoin cu loc de eleșteu
în pârâul Colibeștilor , cumpărată cu 300 zloți tătărești de la Varvara, fiica lui Matei, nepoata
lui Vlad Adiș , care o avea cu ( dare) dres de la Ștefan Voievod. Ispisoc de cumpărătură de la
Petru Voievod și de pâră și de ferâie de la Ieremia Moghilă voievod4.
În această perioadă moșia satului Adășeni era stăpânită de mai mulți mazili între care
Ciomârtau, paharnic , vătaf de hansari , al cărui fiu, Ursul Ciomârtau era biv vornic în 1616 și
al cărui fiu, Sandul Ciomârtau era mazil din Adășeni în jurul anului 16305.
O parte din moșia Adășeni a ajuns în stăpânirea hatmanului Isac Balica înainte de anul
1612, pentru care se judeca Miron Costin, moștenitorul moșiilor Balicăi, prin 1665.
La 1 mai 1624, cu un zapis scris la Ghireni: ,, Adică eu, Nastasia , fata lui Ionașco, scriu
și mărturisesc cu această scrisoarea mea, de nime nevoită,..., am dat partea de ocină și
cumpărătură din sat din Adășeni, ce se va alege partea ei, a tătâne- seu a lui Ionașco.
Și o am dat- o Odochii pentru doi boi de negoț și trei oi , că aceste bucate au pierit la
Dorohoi , pentru greșala noastră: a mea și a frățâne- miu, lui Isop, căci mi l-au ucis pre
bărbatu- miiu, anume pre Dabija.
1
Glod era locul unde au fost juzi Iac[ci ;i Ciorb[( DIR.A., xvii/iv, P.354).
2
DRH.A., vol.I,Bucure;ti, 1975, p.145- 146, nr.98; [Link]ăchescu, Ducumente moldovenești înainte de Ștefan
cel Mare, vol.I, Iași, 1931, p.253- 254, nr.81; [Link], Documente basarabene, [Link], Chișinău, 1929, p.5-6, cu
data : 10 aprilie , fără an; DIR.A., XIVXV/I, București, 1954, p.78- 79, nr.89.
3
[Link] Canciuc, Protopopiatul Dorohoi..., vol.I, Iași, 2013, P.341- 347.
4
CDM, vol.I, București, 1957, p.291, nr.1251, rez; [Link].628 ( Condica Asachi), f.518, v.
5
Familiile boierești din Moldova și Țara Românească.Enciclopedie istorică , genealogică și biografică ,
coordonator și coautor Mihai [Link], vol.V, București, 2018, p.142.
 Deci Odochiia m-au pârât înaintea dumisale Gliguții armașului și m-au dat rămas
înaintea frățâne- său lui Neculae de Ghireniși lui Ștefan Căbac din Voroncontești.
Și eu Ionașco diaconul din Bădăgeni am scris...”6.
Nastasia, fata lui Ionașco, plătește paguba făcută Odochiei cu partea ei din moșia Adășeni
moștenită din cumpărătura tatălui ei , Ionașco.
În perioada 1 septembrie 1641- 31 august 1642 are loc împărțirea moșiilor rămase de la
hatmanul Isac Balica între rudeniile sale în zilele lui Vasilie Voievod: ,,...Partea lui Ștefan
( Prăjescu , vornic de Botoșani) , Miclăușeni , la Dorohoi, Mateianii, la Hârlău ,..., partea din
Adășeni...”7.
După revenirea în Moldova a lui Miron Costinși căsătoria sa cu Ileana, fiica lui Ioana
Movilă, cea mai mare parte a moșiilor foste ale Balicăi și alr Movileștilor au fost cedate fără
judecată familiei lui Costin din care Ileana era ruda cea mai apropiată și îndreptățită a stăpâni
moțiile înaintașilor săi. Dar nu toți cei care stăpâneau moții sau părți de moșii ale lui Balica ,
mort în 1612, sau ale Movileștilor , înlăturați din rândul boierilor țării , au cedat aceste moții
de voie bună celor îndreptățiți șă le stăpânească. Astfel la 17 martie 1665 Miron Costin
cheamă la judecată domnească pe niște răzeși din Adășeni pentru cumpărături mai vechi ale
lui Balica hatmanul8.
,, Înainte de tragicul sfârșit al lui Miron Costin , după octombrie 1691, Cronicarul a
făcut ,, împărțeala moșiilor” , pricinuită poate de o boală. Prin această împărțeală Tudosca ,
fiica cronicarului, căsătorită cu Grigorașco Zmucilă , a primit ca zestre părintească 31 sate și
părți de sate, între care și ,,...Adășeni, parte, ținutul Hârlău ( sic , Dorohoi) 9. Și totuți , prin
anii 1670 ,, satul întreg Adășenii”, este menționat între satele lui Miron Costin 10.
La 15 aprilie 1665 Roman pârcălab de Ștefănești și Lupul Perirateanul și Ciomârtau de
Adășeni arată că le- a adus o carte domnească pentru stâlpire ( hatărnicire) , Darie hotnogul de
Neparova11.
,, Ursul , feciorul lui Ciomârtau din Adășeni...” participă alături de alți martori la 13
ianuarie 1667, la o vânzare de ocină din Borolea12 .
În perioada 1694- 1704 Alexandru Davidel rahmistru, un mercenar slujitor al regilor
Poloniei sau Austriei, cu care a călcat de mai multe ori pământul Moldovei voind chiar să se
vadă pe tronul Moldovei, acesta cumpărase părți din Adășeni și Hatcăuți și răscumpărase un
zapis al lui Miron, fratele Irinei Ciomârtau , pentru 60 oi, de la Dumitrașco Isăcescu. Miron
lăsaseră la Alexandru Davidel în garanție o sucna de atlaz și niște lucruri gospodărești. Irina
Ciomârtăneasa , stăpână peste a patra parte din Adășeni , a încălcat partea de moșie a lui
Davidel. La 11noiembrie 1708 se judecă la Divanul lui Mihai Racoviță voievod , domn al
Țării Moldovei , ,,...pâra și gâlceava ce au avut înaintea domnieie mele Irina Ciomârtăneasa ,
fata popii Irimia din Adășeni ( sic) pentru1/4 parte de sat de Adășeni și pentru satul Hătcăuții

6
DRH.A., [Link], București, 2006, p.275- 276, nr.205; DIR.A., XVII/V, București, 1957, p.288, nr.378.
7
DRH.A., [Link], București, 2003, p.191- 193, nr.225; Ștefan- Sorin Gorovei, ,,Nepoții Balicăi” , ,,sămințenia
Movileștilor” , în, ,,Arhiva Genealogică”, I(VI)(1994), NR.3- 4, P.126- 127, MENȚ.
8
Paul Păltânea , ,,Familia Cronicarului Miron Costin și risipirea moșiilor prin descendenți ii „ , în ,,Arhiva
Genealogică” , V (X) 1998, 1-2 , Iași 1998, p.90.
9
Ibidem , p.95, 99, nota 68.
10
[Link], Pământul , sătenii și stăpânii în Moldova , vol.I, București, 1907, p.248.
11
[Link], Studii și documente cu privire la istoria Românilor, vol.V, București, 1903, p.124, nr.31, rez.
12
[Link]ănescu, Ispisoace și zapise , [Link]/2, IaȘI, 1912, P.41- 42, NR.29.
ce sânt la ținutul Dorohoiului , cu Alexandru Davidel ,..., fiind dator Miron, fratele Irinei , lui
Davidel cu 140 lei și încă a mai răscumpărat Alexandru Davidel un zapis al lui Miron...de la
Dumitrașcu Isăcescu de 60 de oi, au fost oprit Davidel acea a patra parte din Adășeni pentru
acea datorie a lui Miron. Apoi au făcut așezare ... 13. Irina a dat lui Alexandru Davidel părți din
Hotcăuți , ce a avut ea de cumpărătură și s-au împăcat. Irina să-și stăpânească a patra parte din
Adășeni și jumătate din Hotcăuți și Alexandru Davidel să stăpânească jumătate din
Hotcăuți14.
În urma judecății din 11 noiembrie 1702 Irina Ciomârtăneasa a rămas stăpâna peste o
jumătate de sat din Adășeni și peste o a patra parte din același sat Adășeni și peste jumătate
din satul Hotcăuți15.
În moșia Adășeni a avut cumpărătură și stolnicul Gavril Brăescu, care prin suretul de
împărțeală din 20 martie 1701 lasă fiului său Chiriac , jumătate de sat Socineț ( Saucenița), la
ținutul Hârlîu și partea de cumpărătură din Adășeni , at Dorohoi16.
Un izvod de scrisori dintre anii 7174 (1666) septembrie 14- 7256 (1748) februarie 1
privind moșiile Bășanii Mici și Bășanii Mari , Adășeni și Hotcăuți 17, din jurul anului 1760.
La 2 ianuarie 1765, Grigori Alexandru Ghica, voievod întărește lui Ștefan Tabără vornic
de poartă satele: părți din cinci sate din ținutul Cernăuți , satul Jadova din ținutul Suceava și ¼
Adășeni , ½ sat Vatcouți ( Hotcăuți), ținutul Dorohoi, să-și puie în aceste sate purtători de
grijă, să ia de a zecea , din stupi , din 8 unul, iar dacă va fi mai puțin să ia câte o para de
stup18.
În anul 1772 satul Adășeni din ocolul Prutului , ținutul Dorohoi , avea 6 case locuite de 7
moldoveni . Moșia satului era în stăpânirea fraților Dumitrașco , Ioniță și Lupul Ciomârtau. P
e moșie locuiau și 4 slugi; au fost 40 lucrători pe moșie , care au locuit în slobozie, dar au
plecat19.
În anul 1774 satul Adășeni , ocolul Prutului , ținutul Dorohoi , avea 6 case locuite de 4
ruptași ( răzeși); Dumitrașco Ciomârtau , Lupul Ciomârtau, Ionițî Ciomârtau și Ursachi , fiul
lui Pădure și 2 hirnici; Costantin Dolat și Gherasim Țurcanu20.
La 6 septembrie 1782 Zoița Dumitroaia , fiica lui Ion Arbore , soția lui Dimitrie
Gheorghiu , negustor din Botoșani stăpân pe o parte din moșia Ungureni , face un schimb de
moșii cu răzeșii Cimârtau , luând de la aceștia a treia parte din jumătate de sat Hotcăuți și trei
părți din cele 24 părți câte avea moșia Adășeni pentru care a dat în schimb a șasea parte din
moșia Ungurenii de Jos și 1.700 lei21.
Până în anul 1814 cea mai mare parte a moșiei Adășeni a trecut în stăpânirea
negustorului Gheorghe Dimitriu. Cu hrisovul din martie 1814 dat de ( Scarlat) Calimah

13
Familiile boierești din Moldova și Țara Românească ..., cit., [Link], București, 2017, p.77, 78 ( documentul
judecății integral).
14
CDM, vol.V, București, 1975, p.217, nr.814, rez.
15
Familiile boierești..., cit., p.78; Eugen [Link], Sate pe Jijia de Sus, [Link], Iași, 2010, p.45.
16
Moldova în epoca feudalismului, [Link], Chișinău, 1992, p.209- 212, nr.80.
17
ASI, Documente, CDV/210.
18
[Link], Documente bucivinene, vol.V, Cernăuți , 1939, p.147, nr.5.
19
Moldova în epoca feudalismului , [Link], partea I, Chișinău, 1975, p.78, nr.28, [Link].
20
Ibidem, p.516.
21
Eugen [Link], [Link]., [Link], Iași , 2005, p.12; [Link], Iași , 2010, p.48.
voievod se întărește stăpânirea lui Ilie ( Ciolac) pitar peste 22 părți din moșia Adășeni ,
ținutul Dorohoi, ce au cumpărat de la medeluicerul Gheorghe Dimitrie22.
În anul 1816 satul Adășeni , ocolul Prutului, ținutul Dorohoi , în stăpânirea pitarului Ilie
Ciolac (un Pisaschi) , căsătorit cu Catinca Pisaschi, avea 24 birnici și 3 scutelnici ai moșiei23.
Satul Adășeni nu este menționat în catagrafia din anul 1820 editată de Corneliu Istrati
în anul 2011.
În anul 1831 satul Adășeni , ocolul Prutului , ținutul Dorohoi, în proprietatea
Căminarului Costache Ciolacu ( n.1799), avea 32 locuitori ( familii), din care 19 birnici , un
om fără căpătâi , un arendaș, doi preoți, doi dascăli, trei văduve și patru slugi ai proprietarului
moșiei24.
În anul 1846 satul Adășeni , ocolul Bașeului, ținutul Dorohoi, avea 30 locuitori25.
O creștere semnificativă a populației majorității satelor din zonă s- a realizat în perioada
1846- 1859. În anul 1859 satul Adășeni , ocolul Bașeul , ținutul Dorohoi avea 444 locuitori 26
ceea ce, înseamnă circa 110 familii .
Împroprietărirea clăcașilor din anii 1864- 1865 și anii următori s-a realizat la Adășeni din
moșia lui Costache Ciolac: 6 săteni, care au făcut claca cu câte doi boi , au primit fiecare câte
patru fălci în câmp și câte 12 prăjini și jumătate ăn vatra satului , loc pentru casă cu grădină ;
42 săteni, care au făcut claca cu brațele , au primit fiecare câte patru fălci în câmp și câte 12
prăjini și jumătate în vatra satului , loc pentru casă cu grădină; 3 săteni cu drept de
împroprietărire , refuză împroprietărirea și primesc doar câte 12 prăjini și jumătate , loc pentru
casă cu grădină și 26 săteni , fără clacă, primesc numai câte 12 prăjini și jumătate , loc pentry
casă cu grădină. Preotul Toader Buche primește opt fălci și 40 prăjini în folosință și 12 ½
prăjini proprietate27.
În anul 1891 satul Adășeni , comuna Avrămeni , plasa Bașeu , cu 123 familii, 371
suflete și bună situație .Gospodăriile sătenilor în parte bune, bineorganizate , cu grădini și
livezi. Casa stăpânului moșiei mică , bine zidită cu anexele necesare și livadă. Biserica cu
hramul [Link] , zidită în anul 1837 de vornicul Iordache Ciolac , încăpătoare. Sătenii au 215
ha teren iar proprietarul are 1891 ha și 14 ha pădure, Iazul Ciolacului pe pârâul Volovăț- 30
ha28.
În anul 1865 la biserica din Adășeni pe lângă preotul Toader Buche slujea și diaconul
Ioan Eșanu , care primea doar 12 prăjini și jumătate în proprietate. Probabil la o dată
ulterioară i s-a acordat și diaconului opt fălci și 40 prăjini în folosință , căci în jurul anului
1900 biserica din Adășeni stăpânea 17 fălci. Coridorul ( pridvorul) bisericii s-a construit în
anul 1878, zid de cărămidă , de către [Link].
Partea din moșia Adășeni , după împroprietărirea clăcașilor, se arenda cu 600 galbeni pe
an lui Ovanes Ciomag, care folosea moșia pentru pășune și fânaț , crește vaci și cai de rasă29.

22
[Link], Uricarul, [Link], Iași , 1875, p.211, nr.11, rez.
23
Corneliu Istrati , editor, Condica Visteriei Moldovei din anul 1816, Iași , 1979, p.93, nr.20.
24
Idem, Catagrafia fiscală a Moldovei din anul 1831, [Link]și, 2009, p.160.
25
[Link] , Uricarul , [Link], Iași, 1889, p.371.
26
Lucrările statistice a Moldovei – Capitolul [Link]țiunea pe 1859 și 1860 , Iași , 1862, p.145.
27
ASBt., FPDor., Dosar 72/1864, f.151- 157.
28
Nicu Filipescu – Dubau, Dicționarul geografic al județului Dorohoi, Iași, 1891, p.1.
29
[Link] , Agricultura română din județul Dorohoi, București , 1866, p.382- 383 .
 În anul 1912 satul Adășeni , comuna Avrămeni , plasa Bașeu, județul Dorohoi, avea
199 case locuite de 202 familii cu 841 locuitori din care 406 bărbați și 435 femei30.
Moșia Adășeni a fost cumpărată de Ovaness Ciomac de la rudeniile sale [Link] la
Ovanes Ciomac moșia a trecut în proprietatea fiilor Cristea și Garabet Ciomac , de la care se
face exproprierea în 1918- 1919, când li s-au expropriat 1.107, 2237 ha 31. Din această
suprafață au fost împroprietăriți în total 201 țărani localnici și coloniști cu 938 ha32.
Partea din moșia Adășeni rămasă după marea împroprietărire, în jur de 420 ha , au fost
stăpânite de Emanoil Ciomac și rudenia sa Toader Misir , avocat în Galați, până în 1945.
Cea dintâi biserică din satul Adășeni , cunoscută , a fost biserica Sfântul Gheorghe ,
construcție din lemn , realizată în 1837, care a fost înlocuită cu biserica Sfântul Prooroc Ilie,
construcție din cărămidă și piatră pe temelii de piatră realizată în anul 1865 cu cheltuiala
fraților Constantin și Iordache Ciolac , în memoria tatălui lor, Ilie Ciolac decedat în 1831.
Biserica de lemn a fost demontată de la Adășeni și refăcută în satul Dîngeni în anul 1883.
Din anul 1874 până în anul 1908 când s- a înființat Parohia Adăș[Link] biserica din satul
Adășeni a slujit preotul Buche Toader cu diaconul Ioan Eșanu apoi preotul [Link], în
perioada 1859- 1902 slujitor la Parohia Avrămeni , preotul Teodorescu Ioan paroh la Parohia
Avrămeni și din 1908 preotul Teodorescu Ioan paroh la Parohia Adășeni33.
În anul 1910 Parohia Adășeni avea filială biserica satului Ichimeni și paroh pe același
preot Teodorescu Ioan din noiembrie 190834.
În anul 1930 Parohia Adășeni formată din satele Adășeni, Zoițani , Panaitoaia , Valea
Răchiții, Ichimenii și Martzun , comuna Avrămeni , făcea parte din Protopopia circa II,
Săveni , județul Dorohoi , cu preotul paroh Opărică Odorel, din anul 192835.
În anul 1936 la Parohia Adășeni erau preoții Opărică Adorel și Amălinei Neculai 36 , în
anul 1939 numai preotul Amălinei Neculai37, în anul 1942 preotul Galeriu Gheorghe 38, în anul
1945 preotul Popuțoaia Vasile39,ân anul 1953 , preotul Sofin Dionisie40. Au mai slujit preoții:
Grosu Ioan , Meleșteanu Gheorghe, Huțu Ciprian . Nu trebuie uitat preotul Irimia , care era la
Adășeni , în anul 1708. În prezent este paroh la Parohia Adășeni preotul Strâmbu Ciprian.
Nu se poate preciza data înființării școlii din satul Adășeni . La 18 ianuarie 1867 se
cerea numirea unui învățător la școala din Adășeni41. În această perioadă satul Adășeni ara
reședința comunei cu același nume și beneficia de prevederile legii comunale care stabilea
existența unei școli în fiecare comună numită, școală comunală, dar din anul 1871 se
desfințează comuna Adășeni , probabil și școala , dacă a fost în perioada anterioară , și totuși ,
în anul 1871 la școala din satul Adășeni erau înscriși 40 băieți și 2 fete42.
30
Dicționarul statistic al României, București, 1914, p.354- 355.
31
ASBt., Serviciul agricol Dorohoi , Dosar 5/1935, f.1( alte date în : Consilieratul Agricol Dorohoi, Dosar 30/192i,
expropriat 1.1014, 37 ha; Dosar 10/1930, expropriat 911, 3940 ha).
32
ASBt., Consilieratul Agricol Dorohoi, Dosar 30/1921, f.5.
33
[Link] , Note la monografia bisericilor parohiale și filiale din județul Dorohoi, Dorohoi, f.a., p.123- 124.
34
[Link], [Link]., protoiereul județului Dorohoi , Dare de seamă pe anul 1910, f.a., p.23.
35
Anuarul Arhiepiscopia Iașilor- Mitropolia Moldovei pe anul 1930, M- rea Neamț, f.a., p.137, nr.7.
36
ASBt., Protoieria Dorohoi, Dosar 577/1936, f.10.
37
Ibidem, Dosar 601/1938- 1939.
38
Ibidem, Dosar 633/1942.
39
ASBt., Protoieria Săveni, Dosar 2/1945, f.66.
40
Ibidem, Dosar 1/1953, f.72.
41
ASBt., FR Dorohoi, Dosar 154/1866, f.158.
42
Ibidem, Dosar 7/1871, f.196.
 Informații mai târzii afirmă că școala din Adășeni s-a reînființat în anul 1891 cu
învățătorul preotul Vasile Teodorescu. Sigur școala din satul Adășeni funcționa în anul 1897
cu învățătorul Vasile Teodorescu preot43. În anul 1903 era învățător la Școala Adășeni
Teodorescu Dumitru44, ca și în anul 190545.
În anul școlar 1940- 1941 la Școala Adășeni funcționau învățătorii: Ochiană Constantin
și Popuțoaia Viorica46.
De la înființare școala din satul Adășeni a funcționat în casele unor săteni: Ilie Câșlaru,
Ion Bucovineanu , Zamfir Mihalache etc. Din anul 1907 a început construcția localului
propriu pentru școală pe terenul donat de Garabet Ciomac 20 prăjini ( 3560 metri patrați) , o
parte din materialele necesare și o parte din banii necesari , local cu două săli de clasă ,
cancelarie și două camere mici , locuința învățătorului diriginte47.
În anii 1959- 1960 s-a construit un nou local pentru școală , construcție din cărămidă pe
temelie de beton, cu 4 săli de clasă , cancelarie și hol. În anul 1968 s- a dat în folosință un
local nou pentru școală construcție din cărămidă , pe temelii de beton , cu 4 clase, sală
material didactic , cancelarie, hol, etc. În anii 2002- 2005 s-a construit localul din panouri
polistratificate , cu 4 săli de clasă , cancelarie , secretariat , hol, anexe, instalație de apă ,
încălzire centralizată, etc.
Școala din satul Adășeni a funcționat cu clasele I- IV , de la înființare apoi cu clasele I-
IV în perioada 1900- 1925. În perioada 1927- 1948 școala a funcționat cu clasele I- IV
primare și V- VIII supraprimare , cu intermitențe , după reforma învățământului din anii
1948- 1949 toate școlile rurale din țară aveau de numirea ,, școala elementară cu clasele I-
IV”. Din anul 1950 școala din Adășeni devine școala elementară cu clasele I- VIII; din anul
1962 școală generală cu clasele I- VIII .Din anul 1969 școală generală cu clasel I- X, pentru
doar câțiva ani, având clasele a IX- a și a X- a din anul 1970 , apoi din anii 1976- 1977 a
rămas cu clasele I- VIII.
Satul Adășeni a fost reședința comunei Adășeni în perioada 1865- 1871, component al
comunei Manoleasa 1871- 1876, comuna Mitoc 1876- 1886, comuna Avrămeni 1886- 1908,
comuna Mitoc 1908- 1932, comuna Adășeni 1932- 1968, comuna Avrămeni 1968- 2004,
comuna Adășeni din 2004.

43
Ibidem, Dosar 1/1897, f.4.
44
ASBt., Inspectoratul școlar Dorohoi, Dosar 1/1903, f.8.
45
Ibidem, Dosar 1/1905, f.26.
46
Ibidem, Dosar 1/1940, f.12.
47
,,Gazeta Dorohoiului ’’, an VII, NR.47, 21 februarie, 1925.