Acizi - definiție și clasificare

  ♦ Definiţie

Acizii sunt compuşi anorganici formaţi dintr-un radical acid şi unul sau mai mulţi atomi de hidrogen.

Exemple: HCl, H2S, H2SO4, HNO3

Proprietatea generală a acizilor este aceea de a ceda ioni de hidrogen. Prin cedarea ionilor de hidrogen, acizii se
transformă în radicali acizi.

 ♦ Formula generală a acizilor este HnA, unde n este valenţa radicalului acid A.

♦ Clasificare

a. După compoziţia lor, exprimată prin prezenţa sau absenţa atomilor de oxigen, acizii se împart în:

♦ Hidracizi - acizi care nu conţin atomi de oxigen, cum ar fi HBr, H2S etc.

♦ Oxoacizi (oxiacizi) - acizi care conţin în compoziţia lor atomi de oxigen, de exemplu: H2CO3, HNO2 etc.

 b. După numărul atomilor de hidrogen din moleculă care pot fi cedaţi, acizii se pot clasifica în:

♦ Acizi monobazici (monoprotici) - care pot ceda un singur ion de hidrogen;

Exemple: HCl, HNO3

♦ Acizi dibazici (diprotici) - pot ceda doi ioni de hidrogen;

Exemple: H2S, H2CO3

♦ Acizi tribazici (triprotici) - au în molecula trei atomi de hidrogen.

Exemple: H3PO3, H3PO4

 c. După tăria lor, acizii pot fi clasificați în: acizi tari și acizi slabi.

HF < HCl < HBr < HI

→crește tăria hidracidului →
H2CO3< H2S < H3PO4 < HNO3 < HCl < H2SO4 < HClO4
→crește tăria acidului →

 
 Acizi - denumire
 ♦ Denumirea hidracizilor

Pentru denumirea unui hidracid, se foloseşte termenul "acid" apoi se trece denumirea nemetalului cu sufixul
,,-hidric".

Radicalii acizi proveniţi de la hidracizi se denumesc prin renunţarea la cuvântul "acid" şi înlocuirea sufixului
,,-hidric" cu sufixul ,,-ură".

În cazul radicalilor acizi care mai conţin atomi de hidrogen se adaugă şi termenul ,,acidă", sau se foloseşte prefixul
,,hidrogeno-"

Exemple:

Aci
Denumire Radical acid Denumire
d
HCl acid clorhidric Cl- clorură
HBr acid bromhidric Br- bromură
H2S acid sulfhidric S2- sulfură
    HS- sulfură acidă (hidrogenosulfură)

 ♦ Denumirea oxoacizilor

Deoarece mare parte dintre nemetale au mai multe valenţe faţă de oxigen, acestea pot genera mai mulţi oxoacizi.

La denumirea acestora, se foloseşte tot cuvântul ,,acid" urmat de denumirea nemetalului la care se adaugă sufixul
,,-os" pentru acizii în care nemetalul are valenţă mai mică, respectiv sufixul ,,-ic" pentru acizii în care nemetalul are
valenţă mai mare.

Pentru denumirea radicalilor acizi se înlocuieşte sufixul ,,-os" cu sufixul ,,-it", respectiv sufixul ,,-ic" cu sufixul ,,-at".

Exemple:

Acid Denumire Radical acid Denumire

HNO2 acid azotos NO2- azotit
H2SO3 acid sulfuros SO32- sulfit
     HSO3- sulfit acid (hidrogenosulfit)
HNO3 acid azotic NO3- azotat
H2SO4 acid sulfuric SO42- sulfat
    HSO4- sulfat acid (hidrogenosulfat)

Acizi – stare naturală

Acizii nu se găsesc liberi în natură, dar putem găsi în natură foarte multe săruri ale lor (cloruri, sulfaţi, fosfaţi,
bromuri, ioduri, carbonaţi etc.)
Acidul clorhidric apare în gazele vulcanice şi se găseşte în sucul gastric.

Acizi - metode de obținere

 ♦ Hidracizii se pot obţine prin combinarea hidrogenului cu nemetalele:

 H2 + Cl2 2 HCl↑ acid clorhidric

H2 + S → H2S↑ acid sulfhidric

 ♦ Reacția oxizilor nemetalici cu apa:

Oxizii nemetalelor reacţionează cu apa cu formare de acizi în care nemetalul are aceeași valență ca și în oxid.

  SO3 + H2O → H2SO4 acid sulfuric

N2O5 + H2O → 2 HNO3 acid azotic

 ♦ Reacţia acizilor mai tari cu sărurile acizilor consideraţi:

Acizii tari scot din săruri acizii mai slabi. Mai pot fi scoși din sărurile lor acizii volatili.

  2 HCl + CaCO3 → CaCl2 + H2CO3 acidul carbonic rezultat se descompune

H2CO3 → H2O + CO2↑  
H2SO4 + CuS → CuSO4 + H2S↑

Acizi - proprietăți fizice

♦ Stare de agregare a acizilor la temperatură obişnuită depinde de mai mulţi factori, astfel încât acizii pot fi găsiţi
în toate cele trei stări de agregare:

- acizi gazoşi: HCl, HBr, H2S;

- acizi lichizi: HNO3, H2SO4, HCl, HBr, H2S;

- acizi solizi: H3PO4.

♦ Solubilitatea în apă

Acizii sunt solubili în apă. Unii acizi concentraţi fumegă în aer.

 Soluţiile apoase ale acizilor au gust acru şi conduc curentul electric.

 ☠ ATENŢIE! Nu gustaţi soluţiile de acizi!

♦ Acidul clorhidric (HCl) este un gaz incolor cu miros înţepător, mai greu decât aerul.

♦ Acidul sulfuric (H2SO4) este un lichid uleios mai greu decât apa.

♨ATENŢIE! Dizolvarea H SO 2 4 în apă este puternic exotermă.

Pentru a evita eventualele accidente, la diluarea unei soluţii concentrate de acid sulfuric se toarnă soluţia de acid în
apă si nu invers.

Acizi - proprietăți chimice

 1. Acţiunea asupra indicatorilor acido-bazici

La dizolvare în apă acizii cedează ioni de hidrogen, care împreună cu apa formează ioni hidroniu cu formula H3O+.

În prezenţa acestor ioni indicatorii acido-bazici se colorează diferit, altfel decât în prezenţa ionilor hidroxid.

În mediu acid culorile celor mai utilizaţi indicatori sunt:

Indicator Culoare
turnesol roşu
metiloranj roşu
fenolftaleină incolor

 2. Reacţia acizilor cu metalele

a. Metalele situate înaintea hidrogenului în seria reactivităţii chimice a metalelor înlocuiesc hidrogenul din acizi,
conform schemei generale:

metal + acid → sare + hidrogen

Exemple:

Mg + 2 HCl → MgCl2 + H2↑ clorură de magneziu

H2SO4 + Zn → ZnSO4 + H2↑ sulfat de zinc

 Observaţii:

♦ Dacă metalul are mai multe valenţe, prin reacţia cu un acid se va obţine sarea în care metalul are valenţa
inferioară. (De exemplu Fe formează în reacţie cu HCl clorura de fier divalent FeCl2 şi nu FeCl3 ).

♦ Unele metale în prezenţa unor acizi se acoperă cu un strat protector de oxid sau sare care împiedică acţiunea
acidului asupra metalului, fenomen numit pasivare.

 a. Metalele situate după hidrogen în seria reactivităţii chimice a metalelor nu înlocuiesc hidrogenul din acizi. Unele
dintre aceste metale reacţionează cu oxoacizii cu caracter puternic oxidant (H2SO4, HNO3) conform schemei generale:

 metal + acid → sare + oxid de nemetal + apă

Exemple:

Cu + 2 H2SO4 → CuSO4 + SO2↑+ 2 H2O

3 Cu + 8 HNO3 → 3 Cu(NO3)2 + 2 NO↑+ 4 H2O

 3. Reacţia cu bazele (Reacţia de neutralizare)

Acizii reacţionează cu bazele după schema generală:

acid + bază → sare + apă

Exemple:

H2SO4 + Fe(OH)2 → FeSO4 + 2 H2O sulfat de fier

HCl + NaOH → NaCl + H2O clorură de sodiu

 Observaţie: Metalul are în sare aceeaşi valenţă ca şi în bază!

 4. Reacţia cu oxizii metalici

Acizii reacţionează cu unii oxizi metalici după schema generală:

acid + oxid bazic → sare + apă

Exemple:

H2SO4 + CuO → CuSO4 + H2O

2 HCl + MgO → MgCl2 + H2O

 Observaţii:

♦ Metalul are în sare aceeaşi valenţă ca şi în oxid.

♦ Acizii slabi nu reacţionează în anumite condiţii cu oxizii metalici.

 5. Reacţia cu sărurile acizilor mai slabi

Acizii pot scoate din săruri acizii mai slabi după schema generală:

acid tare + sare a acidului slab → sare a acidului tare + acid slab

Exemple:

2 HCl + CaCO3 → CaCl2 + H2CO3 (H2CO3 → H2O + CO2↑)

H2SO4 + CuS → CuSO4 + H2S↑

 Observaţii:

♦ Ordinea creşterii tăriei celor mai uzuali acizi este:

H2S < H2CO3 < HNO2 < H3PO4 < H2SO3 < HNO3 < H2SO4 < HCl < HBr < HClO4 < HI

♦ Acizii mai puţin volatili concentraţi pot elibera din sărurile lor acizii mai volatili, indiferent de tăria lor:

H2SO4 + 2 NaCl → Na2SO4 + 2 HCl↑

 6. Reacţia de descompunere a unor acizi

Unii oxoacizi slabi nu sunt stabili în stare pură, suferind reacţii de descompunere:

H2CO3 → H2O + CO2↑

H2SO3 → H2O + SO2↑

Utilizări ale acizilor

Cei mai utilizaţi acizi anorganici sunt HCl, H2SO4 şi HNO3.

 a. HCl se utilizează:

♦ la obţinerea PVC-ului;

♦ la sinteza unor solvenţi;

♦ drept reactiv de laborator.

b. H2SO4 este folosit:

♦ la obţinerea detergenţilor;

♦ la sinteza îngrăşămintelor chimice;

♦ la fabricartea acumulatorilor auto;

♦ drept reactiv de laborator.

c. HNO3 se poate utiliza:

♦ la obţinerea lacurilor;

♦ la sinteza explozivilor;

♦ la fabricarea coloranţilor;

♦ drept reactiv de laborator.