Organizarea ideilor muzicale într-o creație va fi determinată de identificarea formei muzicale

(simplă/compusă) în creațiile interpretate și audiate. În repertoriul pentru activitatea de audiție

pot fi incluse creațiile muzicale audiate în clasa a doua (la tema respectivă). Inițierea elevilor
în lumea genurilor muzicale se va realiza prin distingerea expresivității și descriptivității
creațiilor muzicale, de la genurile primare din viața oamenilor (cântecul, dansul, marșul) și
până la o viziune de ansamblu privind cântul vocal/ coral și interpretarea instrumentală în
cele mai reprezentative genuri (pentru muzica vocal-corală: cantată, oratoriu; pentru muzica
instrumentală: sonată, concert; pentru muzica dramatică: operă și balet)
• metoda diferențierii stilului (N. Vetlugina); • metoda „reinterpretării” artistice a muzicii (I.
Gagim); Expresivitatea discursului muzical va fi descoperită prin intermediul elementelor de
limbaj muzical studiate în diversitatea activităților muzical-didactice. În creațiile interpretate
și audiate se va identifica și se va caracteriza expresivitatea și descriptivitatea muzicii
(revenire la tema din clasa a doua și dezvoltarea acesteia la un nivel mai mare de
complexitate).
Pe parcursul clasei a V-a se vor actualiza toate cunoștințele din domeniul citit-scrisului
muzical, care sunt incluse în curriculumul din clasele primare. În cadrul evaluărilor inițiale
profesorul va constata gradul de inițiere a elevilor în domeniul citit-scrisului muzical și va
planifica judicios care/câte materii, în ce succesiune vor fi învățate pentru a recupera
abilitățile muzicale necesare în studiul curriculei din clasa a V-a. Cunoștințele din domeniul
citit-scrisului muzical vor fi achiziționate exclusiv prin activități practice, activități de creație
muzicală, sub formă de joc muzical. Nu se vor utiliza caietele de note și scrisul muzical clasic.
Tehnicile reunesc: sistemul relativ de reprezentare a raportului de înălțime a sunetelor în
scărița Do (eventual, aplicabilă în tonalitățile oportune pentru cânt), gestul melodios al mâinii,
reprezentarea grafică (prin simboluri accesibile) a raportului de durată și înălțime etc. Studiul
elementelor de citit-scris se subordonează necesității de a percepe/caracteriza limbajul
muzical al pieselor muzicale studiate.
În clasa a VI-a se vor compara posibilităţile expresive şi descriptive ale limbajului muzical
şi ale limbajului altor arte (literatură, coregrafie, arte plastice, teatru). Mijloacele de expresie
muzicală (melodie, ritm, tempo, nuanțe dinamice, timbru, formă etc.) vor fi comparate,
asemănate, deosebite de mijloacele limbajului literaturii, ale artelor plastice și ale coregrafiei.
Sistemul de elemente ale limbajului muzical va fi conștientizat în modalitatea de reprezentare
a naturii prin mijloace muzical-artistice, ca apoi să fie concretizate și specificate în cele două
tipuri de organizare a discursului muzical: muzică cu și fără program. Anume aici este
necesară respectarea gradualității și a sistematizării în selectarea repertoriului muzical: de la
piese mici, miniaturale spre creații complexe; de la genuri primare la forme muzicale
compuse. Studiul muzicii cu program va anticipa studiul muzicii fără program, chiar dacă,
eventual, definirea, descrierea și explicarea diferențelor se propune la începutul acestor două
module. Se recomandă studiul creațiilor cu program despre natură, istorie. Astfel, va fi
asigurată abordarea modulară a unităților de conținut pe orizontală (pe parcursul celor patru
module ale unei clase). Este esențială parcurgerea unor trasee de
cunoaștere/cercetare/descoperire a unor creații muzicale (expresivitatea limbajului muzical,
asociațiile privind mesajul ideatic și afectiv – elemente ale imaginii muzicale, organizarea
ideilor muzicale într-o formă etc.), care se vor aduna în experiențe artistice – model pentru
activitatea independentă, în situații de învățare și cotidiene, în diverse contexte educaționale și
socioculturale. Alegerea repertoriului muzicii fără program va depinde de achizițiile elevilor –
care genuri de muzică pură deja cunosc? Cu care genuri de muzică instrumentală s-au
familiarizat în clasele precedente? Se recomandă studiul creațiilor instrumentale în
următoarea ordine: piesa miniaturală, sonata, concertul, simfonia. Este evident că la lecții nu
se va audia un concert sau o simfonie integral, ci fragmente sau o mișcare (una dintre părțile
creației muzicale).
În clasa a VII-a culminează studiul tipologiei imaginii muzicale prin diferențierea
caracteristicilor și a etapelor de constituire a imaginii muzicale într-o creație (început,
înaintare – continuare, culminaţie, sfârșit). Rolul limbajului muzical în
edificarea/expresivitatea imaginii într-o creație se va stabili conform principiului modalităților
de organizare a genurilor muzicale în muzică vocală, instrumentală și dramatică (respectat și
în clasele anterioare). Bineînțeles, noțiunea de imagine muzicală nu este operată în Educația
muzicală pentru prima dată în clasa a VII-a. Din clasa întâi elevii au început să studieze
imaginea muzicală (temele: Ce exprimă muzica? Ce „povestește” muzica? ș. a.). La fiecare
lecție de Educație muzicală, în cadrul fiecărei activități muzical-didactice (din domeniile
audiție, interpretare, creație) este inevitabilă referința la imaginea muzicii
audiate/interpretate/create etc., însă expresia „imagine muzicală” nu era cunoscută în clasele
anterioare, operându-se cu expresia „conținutul muzicii”.
În clasa a VIII-a elevii vor explora relațiile dintre muzică și universul spiritual propriu, pe
baza exemplelor valorilor perene ale muzicii naționale și universale. Ei își vor sistematiza
percepțiile referitoare la diverse curente și stiluri muzicale, accedând la muzica din zilele
noastre. Relația „eu – muzică” din clasa întâi va culmina cu tema „Muzica – valoare a Eului”.
Calitățile conținuturilor educației, care permit formarea – dezvoltarea permanentă a elevilor
sunt: → caracterul obiectiv, istoric, dinamic, integral și deschis; → amplificarea,
diversificarea și specializarea; → prelucrarea pedagogică. În procesul de planificare a
conținuturilor Educației muzicale se va ține cont de păstrarea raportului dintre valorile culturii
naționale și cele universale, includerea repertoriului muzical din diverse paliere ale muzicii
(populare, religioase, academic, de divertisment), raportarea conținuturilor la diverse forme de
inițiere muzicală (audiție, interpretare, creație, reflexie) și gradul de dezvoltare al culturii
muzicale a elevilor.