CLASA a IX-a( Geometrie)
VECTORI
VECTORI ÎN PLAN
Def: O mărime se numeşte scalară dacă este caracterizată de un număr.
Exemplu: lungimea unui segment; aria unui triunghi
Def: O mărime se numeşte vectorială dacă este caracterizată de mărime, direcţie şi sens.
Exemplu: viteza; forţa
Def: Se numeşte segment orientat (vector legat) o pereche ordonată (A, B), în care A este
originea şi B este extremitatea. B
Notăm: ⃗
AB sau AB sau a sau a⃗
A
Def: Se numeşte vector liber mulţimea tuturor vectorilor legaţi care au aceeaşi direcţie,
sens şi mărime.
AA=0 (vectorul nul)
AB=−BA
Egalitatea a doi vectori: AB=CD ⟺ A=C şi B=D
Def: Se numeşte vector unitate (versor) un vector a cărui mărime este egală cu unitatea.
Def: Se numeşte modulul vectorului AB lungimea segmentului [AB].
Def: Doi vectori sunt coliniari dacă au aceeaşi direcţie.
OPERAŢII CU VECTORI
1. adunarea – sunt 2 reguli de realizare a adunării vectorilor
- regula triunghiului – vectorii se aşează astfel încât unul să fie cu originea în vârful celuilalt.
b
a b a
a +b
-regula paralelogramului – vectorii se aşează cu originile în acelaşi punct
a b a a +b
b
Obs: În cazul în care avem mai mulţi vectori de adunat, se foloseşte regula poligonului
a
b
c
s
s=a+b+ c+ d
d
Proprietăţi: - asociativitatea: ( a+ b ) +c=a+ ( b+ c )
- comutativitatea: a+ b=b+a
- elementul neutru: a+ 0=0+a=a
- element opus: a+ (−a ) =(−a ) + a=0
2. scăderea A
a+ b=c
OA + AB=OB ⟹ AB=OB−OA
O b B
3. înmulţirea cu un scalar – fie n un număr real şi v un vector. Atunci vectorul
n v - are aceeaşi direcţie cu vectorul v ;
- are lungimea egală cu ¿ n∨¿ v∨¿;
- are acelaşi sens cu vectorul v , dacă n> 0 şi sens opus vectorului v , dacă n< 0
Exemplu:
v v
3v −3 v