ATRIBUTUL SI PROPOZITIA ATRIBUTIVA
ATRIBUTUL –DETERMINA UN SUBSTANTIV sau inlocuitor (pronume/ numeral) intrebarile care? ce fel de?
- 1. Atribut adjectival – exprimat prin adjectiv (ADJECTIV PROPRIU-ZIS , ADJECTIV PROVENIT DIN VERB LA
PARTICIPIU SAU GERUNZIU . ADJECTIV PRONOMINAL)- se acordă in gen, numar si caz cu substantivul
Ex : carte frumoasă/ cărți frumoase……. Cărți citite………aceste cărți/ unele cărți/ cărțile mele.
2. Atribut substantival/ pronominal/ verbal insotit de prepozitii in ACUZATIV, Dativ si Genitiv
Cărți de povești……….cărți de la mine……….. Plăcerea de a citi
3. Atribut sunstatival/ pronominal genitival- A/al/ale/ai CUI?
[Link]ă atributele din textul următor, precizând părțile de vorbire prin care sunt realizate acestea.
„Iarnă. Noapte lucie pe o lume ca din povești: copaci de zahăr, câmp de cristal, iaz de oglindă.
Și-n cuprinsul larg, uriașul policandru al cerului își aprinde, una câte una, luminile, ca într-o nemăsurată sală
de dans. Viețuitoarele pustietății sunt îmbătate de farmecul acesta: păsările zbor ca ziua; lupul poposește pe
labe, în hățișuri, și privește nemișcat; vulpea stă lângă vizuină și nu se-ndură să meargă la vânat; veverița apleacă
creangă lângă creangă și hoinărește, ca o deșucheată, pădurea -ntreagă.“ (Emil Gârleanu, Fricosul)
1BIS
Enunt in care subiectul de mai sus să devina atribut.
Veverita- atribut care? ce fel de? Al cui? -----al veveriței Coada veveriței este stufoasă. Caz genitive
Atribut subst …… de veveriță , despre veveriță / cu veveriță Desenul cu veveriță este frumos. POvestea despre
veverită este interesată.
Enunt in care un complement direct de mai sus să fie subiect.
Compl direct? (pe cine? Ce? ) Creanga- subiect …..Creanga copacului este bătrână.
Enunt in care cuvântul pădure să fie in cazul genitive
Copacii pădurii sunt bătrâni.
2. Subliniază atributivele atributivele.
Rescrie enunțul c, realizând contragerea atributivelor după model
a. Faptul 1a/că nu au luat o decizie2/ încă mi se pare îngrijorător1b/, dar voi vorbi de îndată cu persoana
3/de care mi-ai spus4/.
Faptul de a nu decide (atribut verbal) încă mi se pare îngrijorător, dar voi vorbi de îndată cu persoana indicată-
atribut adj.
d. Își punea adesea întrebarea1/ dacă ziua 2a/pe care o așteptase de multă vreme3/ va sosi2b/și dacă va primi de
la părinții lui tot4/ ce își dorește5/.
TRanscrieti prop subordonate si notati felul lor.
„ dacă ziua […….] va sosi”= propozitie subordonată atributivă
„pe care o așteptase de multă vreme”= propozitie subordonată atributivă
”dacă va primi de la părinții lui tot” propozitie subordonată atributivă
” ce își dorește” propozitie subordonată atributivă
e. „Dar era băutură destulă și bună, care împlinea lipsurile. Mai ales era un vin din jos, de la Odobești, în care
domnu Toma își punea toată credința.“ (M. Sadoveanu)
3. Completează, pe caiet, următoarele fraze cu propoziții atributive potrivite.
a. Maria era mama … .
e. S-a gândit mult la aceia care au lipsit.
b. Nu am reușit să rețin numele persoanei care m-a strigat////pe care am cunoscut-o azi.
f. N-am habar de modul … .
c. În momentul … au remarcat absența băiatului.
g. Cei doi sunt oamenii … și … .
d. Cei patru … ne-au transmis mesajul surorii tale. h. Modelul ... a fost util.
COMPLEMENTUL DIRECT SI COMPLETIVA DIRECTA PE CINE? CE?
1. Subliniaza complementele directe din textele date, precizând părțile de vorbire prin care sunt realizate
acestea.
„Deodată se oprește; încordează gâtul și privește. Pe frunza unui nufăr, o broscuță se bucură și ea de
frumusețea și răcoarea dimineții. Când l-a văzut, biata broscuță a încremenit pe piciorușele de dinapoi; cu ochii
mari deschiși, cată la cumplitul dușman. În spaima ei, îl vede uriaș, cu capul atingând cerul, cu pliscul lung, larg, să
soarbă dintr-odată balta și, dimpreună cu balta, pe ea. Inima i s-a oprit.“ (Emil Gârleanu, Mărinimie) b. „Ştie!
gândi Olguţa văzându-l pe Dănuţ aşezat pe scări. Muşcă o îmbucătură bună din tartina cu unt, rugă pe Monica să-i
ţină restul şi, cu mâinile slobode, coborî treptele. Monica o urmă cu tartinele în mână, nemaiîndrăznind să muşte
din a ei. Trecură pe lângă Dănuţ, atingându-l cu umbrele lor. Dănuţ întoarse capul într-altă parte.“
1 BIS a. subiectul să fie in cazul dativ .. Olguța Cui i-am dat/ i-am spus? -Olguței
I-am un pix Olguței.
a. Complementul direct să fie circ de loc. Dănut? Unde merg? Merg la Dănuț.
b. Circ de loc sa fie subiect. Scările blocului sunt noi.
c. Pronumele l să fie in cazul nominativ si apoi genitive
-l (pe el) El cântă la pian. –l (lui) Pixul lui este nou.
2. Subliniază subordonatele completive directe cu o linie si prop attributive cu 2 linii
a. Că este un om altruist, o știu de multă vreme, așadar cred că va accepta să ne ofere ajutor și că va fi discret în
această privință.
b. Am luat în considerare să realizăm proiectul la biologie împreună, dar încă nu știm cine va fi coordonatorul
echipei.
c. „Copiii n-ar fi vrut / să ştie2/ cum se împăca un măgar cu o mâţă3/ şi unde şedea tânăra pereche, în proprietate
sau cu chirie într-un apartament4/.“ (T. Arghezi)
Transcrie 3 verbe la moduri diferite
Se impăca= indicativ
Ședea= indicativ
Să știe= conjunctiv
MODUL CONDITIONAL –OPTATIV –n-ar fi vrut
d. „Mărturisesc că m-am simțit cuprins de-o adâncă mâhnire când am aflat că el s-a mutat cu unii, cu șatra
strânsă din lume, ca mulți din contemporanii mei, boieri, țărani și țigani, cu care m-am încălzit la soarele
Moldovei timp de jumătate de secol și mai bine!“ (V. Alecsandri)
Trei adjective diferite: adâncă= adjectiv propriu-zis, strânsă=adj provenit din verb la participiu, mei- adj
pronominal, unii = pron nehotarat
Trei pronume diferite: el =pronume personal, reflexive m-(am simțit) , s-(a mutat) care-propnume relative,
Pronume personale, personale de politețe, reflexive (insoțește un verb- mă spăl, te speli, se spală), posesive (al
meu, al tău, al său, al nostru…), demonstrative (de apropiere- acesta, aceasta, de departare –acela, aceea, de
identitate- același, aceeași, de diderențiere- celălalt), nehotarate (unul altul, oricare, vreunul, fiecare), negative
(nimeni, niciuunul), relative care, cine, ce, interrogative(care, cine ce?)