Semnale și Sisteme II

Lucrarea 5
Filtre derivate de tip m

1. Scopul lucrării

Măsurarea și determinarea parametrilor caracteristici pentru structuri de filtre derivate

de tip m și pentru diferite valori ale coeficientului m.

2. Noțiuni teoretice
2.1. Filtre derivate de tip m
În lucrarea anterioară s-au studiat filtrele de tip k constant. Deși acestea sunt ușor de
proiectat și oferă o atenuare mare în banda de oprire, banda largă de tranziție le face nepotrivite
pentru aplicațiile în care este nevoie de sensibilități mari în zona frecvenței critice.
Filtrele derivate de tip m reprezintă modificări aduse filtrelor de tip k constant pentru a
combate aceste dezavantaje. Modificările pornesc de la definirea unei frecvențe de atenuare
infinită (f∞) în apropierea frecvenței de tăiere. Aceste două frecvențe determină parametrul m,
care ia valori între 0 și 1 și care este folosit mai departe pentru a calcula valorile componentelor
din filtru (Figura 1). Noile componente se calculează pornind de la componentele unui filtru de
tip k constant.

a) b)
Figura 1. Structuri T (a) și Π (b) ale filtrelor derivate m

Dezavantajul filtrelor derivate m este atenuarea redusă în banda de oprire. Aceasta

devine o problemă mai ales pentru valori foarte mici ale parametrului m (bandă de trecere foarte
îngustă).

1
Semnale și Sisteme II
2.1.1. FTJ derivat m

a) b)
Figura 2. FTJ derivat m în structură T (a) și Π (b)

Pentru un FTJ derivat m relația dintre frecvențe și parametrul m este:

𝑓𝑓 2
𝑚𝑚 = √1 − ( 𝑐𝑐 ) (1)
𝑓𝑓∞

Componentele filtrului trece-jos derivat m se calculează astfel:

𝐿𝐿1𝑚𝑚 = 𝑚𝑚𝑚𝑚1 (2)

1 − 𝑚𝑚2
𝐿𝐿2𝑚𝑚 = 𝐿𝐿1 (3)
4𝑚𝑚
1 − 𝑚𝑚2
𝐶𝐶1𝑚𝑚 = 𝐶𝐶2 (4)
4𝑚𝑚
𝐶𝐶2𝑚𝑚 = 𝑚𝑚𝑚𝑚2 (5)

unde L1 și C2 sunt valorile corespunzătoare filtrului de tip k constant.

2
Semnale și Sisteme II
2.1.2. FTS derivat m

a) b)
Figura 3. FTS derivat m în structură T (a) și Π (b)

Pentru un FTS derivat m relația dintre frecvențe și parametrul m este:

𝑓𝑓 2
𝑚𝑚 = √1 − ( ∞) (6)
𝑓𝑓𝑐𝑐

Componentele filtrului trece-sus derivat m se calculează astfel:

4𝑚𝑚
𝐿𝐿1𝑚𝑚 = 𝐿𝐿2 (7)
1 − 𝑚𝑚2
𝐿𝐿2
𝐿𝐿2𝑚𝑚 = (8)
𝑚𝑚
𝐶𝐶1
𝐶𝐶1𝑚𝑚 = (9)
𝑚𝑚
4𝑚𝑚
𝐶𝐶2𝑚𝑚 = 𝐶𝐶1 (10)
1 − 𝑚𝑚2

unde L2 și C1 sunt valorile corespunzătoare filtrului de tip k constant.

3
Semnale și Sisteme II
2.1.3. FTB derivat m

Figura 4. FTB derivat m în structură T

Pentru un FTB derivat m relația dintre frecvențe și parametrul m este:

𝑓𝑓2−𝑓𝑓1 2
𝑚𝑚 = √1 − ( ) (11)
𝑓𝑓2∞−𝑓𝑓1∞

Componentele filtrului trece-bandă derivat m se calculează astfel:

𝐿𝐿1𝑚𝑚 = 𝑚𝑚𝑚𝑚1 (12)

𝐿𝐿2
𝐿𝐿2𝑚𝑚 = (13)
𝑚𝑚
1 − 𝑚𝑚2
𝐿𝐿′2𝑚𝑚 = 𝐿𝐿1 (14)
4𝑚𝑚
𝐶𝐶1
𝐶𝐶1𝑚𝑚 = (15)
𝑚𝑚
4𝑚𝑚
𝐶𝐶′2𝑚𝑚 = 𝐶𝐶2 (16)
1 − 𝑚𝑚2
𝐶𝐶2𝑚𝑚 = 𝑚𝑚𝑚𝑚2 (17)

unde L1, L2, C1 și C2 sunt valorile corespunzătoare filtrului de tip k constant.

4
Semnale și Sisteme II
2.1.4. FOB derivat m

Figura 5. FOB derivat m în structură T

Pentru un FOB derivat m relația dintre frecvențe și parametrul m este:

𝑓𝑓2∞−𝑓𝑓1∞ 2
𝑚𝑚 = √1 − ( ) (18)
𝑓𝑓2−𝑓𝑓1

Componentele filtrului oprește-bandă derivat m se calculează astfel:

𝐿𝐿1𝑚𝑚 = 𝑚𝑚𝑚𝑚1 (19)

𝐿𝐿2
𝐿𝐿2𝑚𝑚 = (20)
𝑚𝑚
1 − 𝑚𝑚2
𝐿𝐿′2𝑚𝑚 = 𝐿𝐿1 (21)
4𝑚𝑚
𝐶𝐶1
𝐶𝐶1𝑚𝑚 = (22)
𝑚𝑚
4𝑚𝑚
𝐶𝐶′2𝑚𝑚 = 𝐶𝐶2 (23)
1 − 𝑚𝑚2
𝐶𝐶2𝑚𝑚 = 𝑚𝑚𝑚𝑚2 (24)

unde L1, L2, C1 și C2 sunt valorile corespunzătoare filtrului de tip k constant.

5
Semnale și Sisteme II
3. Modul de lucru
Măsurătorile se desfășoară similar cu cele din lucrarea trecută. Se vor determina
caracteristicile de atenuare pentru aceleași structuri de filtre măsurate în lucrarea trecută (T sau
Π). Măsurătorile se efectuează doar pentru FTJ și FTS. Pentru componente se folosesc schemele
din de mai jos.
Filtrele se conectează conform schemei din Figura 6. Sursa de semnal se configurează
cu o tensiune vârf la vârf de 5V. Pentru fiecare frecvență a semnalului de intrarea se măsoară
tensiunea vârf la vârf la intrarea filtrului (Vi) și la ieșirea filtrului (Vo). Măsurătorile se
completează în tabel. Pentru fiecare tip de filtru se calculează atenuarea conform formulei (27)
și se realizează reprezentarea grafică a atenuării în funcție de frecvență (caracteristica filtrului).

Figura 6. Montajul de lucru

Atenuarea se va calcula în decibeli conform formulei:

𝑉𝑉𝑂𝑂
𝑎𝑎 = 20 log10 [𝑑𝑑𝑑𝑑] (25)
𝑉𝑉𝑖𝑖

Pentru a putea observa diferențele caracteristicilor la diferite valori ale lui m, cele trei
curbe măsurate pentru fiecare tip de filtru se reprezintă pe același sistem de axe.

6
Semnale și Sisteme II
FTJ FTS FTJ FTS
Frecvența în T în T în π în π
Vi Vo a Vi Vo a Vi Vo a Vi Vo a
(V) (V) (dB) (V) (V) (dB) (V) (V) (dB) (V) (V) (dB)
10 6.3 6 -0.423 3.5 3.4 -0.251 4 4 0 0.2 0.11 -5.192
20 5.8 5.6 -0.304 2 2.05 0.214 2.4 2.4 0 0.2 0.11 -5.192
50 3.4 3.3 -0.259 0.96 0.92 -0.369 1.2 1.2 0 0.2 0.11 -5.192
100 2.1 1.7 -1.835 0.6 0.58 -0.294 1 1 0 0.2 0.11 -5.192
200 1.2 1.1 -0.755 0.41 0.4 -0.214 0.6 0.6 0 0.2 0.13 -3.741
500 0.7 0.66 -0.511 0.38 0.35 -0.714 0.24 0.24 0 0.2 0.16 -1.938
1k 0.66 0.62 -0.543 0.4 0.36 -0.915 0.22 0.2 -0.827 0.22 0.22 0
2k 0.64 0.6 -0.560 0.51 0.44 -1.282 0.2 0.18 -0.915 0.38 0.38 0
5k 0.76 0.64 -1.492 1 0.86 -1.310 0.24 0.22 -0.755 0.9 0.84 -0.599
10k 0.8 0.66 -1.670 1.9 1.75 -0.714 0.28 0.28 0 1.75 1.6 -0.778
20k 0.84 0.64 -2.361 3.6 3 -1.583 0.28 0.28 0 3.2 3.2 0
50k 1.5 0.92 -4.246 6.2 5 -1.868 0.3 0.3 0 6.4 6.4 0

7
Semnale și Sisteme II

Atenuarea filtru FTJ în T

0
1 10 100 1000 10000 100000
-0.5
-1
-1.5
-2
-2.5
-3
-3.5
-4
-4.5

Atenuarea filtru FTJ în π

0.2

0
1 10 100 1000 10000 100000
-0.2

-0.4

-0.6

-0.8

-1

Atenuarea filtru FTS în T

0.5

0
1 10 100 1000 10000 100000
-0.5

-1

-1.5

-2

8
 Semnale și Sisteme II

Atenuarea filtru FTS în π

1

0
1 10 100 1000 10000 100000
-1

-2

-3

-4

-5

-6

Concluzii
Putem observa ca in cazul filtrelor trece-jos, filtrul aflat in configuratie T are frecventa de
taiere mai mare, permitand trecerea semnalelor cu o frecventa de pana la 2kHz, in comparatie cu
cel in configuratie π care permite semnale cu frecventa de pana la 500Hz.
In cazul filtrelor trece-sus, filtrul realizat in configuratie T, permite trecere semnalelor care
au o frecventa mai mare de 5kHz, iar cel realizat in configuratie π, permite trecerea semnalelor cu o
frecventa mai mare de 10kHz.

9
Semnale și Sisteme II
4. Bibliografie
[1] Maria Claudia Surugiu, Ionel Petrescu, Semnale și sisteme – Aplicații practice – ,
București, 2012;
[2] Gheorghe Cartianu, ș.a., Semnale, Circuite și Sisteme, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1980
[3] [Link] [Accesat 30.12.2020]

10