Semnale și Sisteme II

Lucrarea 4
Circuite liniare RC

1. Scopul lucrării

Studiul experimental al trecerii semnalelor de diferite forme prin circuite le RC cu

evidențierea fenomenul de distorsiune suferit de semnalul ce se transmite prin astfel de circuite,
fenomenul integrării acestor semnale, utilizarea divizoarelor de tensiune compensate în
frecvență.

2. Noțiuni teoretice
2.1. Circuite RC trece-jos
Schema circuitului RC trece-jos este prezentată în Figura 1 și se caracterizează prin
proprietatea de divizor de tensiune având raportul de divizare dependent de frecvență. Dacă
semnalul aplicat la intrare este periodic nesinusoidal, atunci componentele sale de frecvență
joasă apar la ieșire cu o atenuare mai mică decât componentele de frecvență înaltă.

Figura 1. Circuitul RC trece-jos

Semnalul de intrare sinusoidal de frecvența f va fi atenuat și defazat conform relațiilor:

1
𝐴(𝜔) = ; 𝜑(𝜔) = −𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔(𝜔𝑅𝐶) (1)
√1 + (𝜔𝑅𝐶)2

În cazul filtrelor RC, frecvența de tăiere este definită astfel:

1
𝑓𝑐 = (2)
2𝜋𝑅𝐶

1
Semnale și Sisteme II
Dacă semnalul de intrare este un impuls cu perioada de repetiție T și durată a impulsului
ti << T, forma răspunsului este ilustrată în Figura 2 pentru diferite rapoarte ti/τ, unde τ este
constanta de timp definită ca fiind:

𝜏 = 𝑅𝐶 (3)

Figura 2. Forma răspunsului unui circuit RC trece-jos

Pentru un semnal rectangular cu perioada T și T1 ≠ T2, forma răspunsului pentru două

situații extreme ale valorii constantei de timp τ = RC, τ << min(T1, T2), τ >> max(T1, T2)
(Figura 3).

Figura 3. Semnal dreptunghiular

2
Semnale și Sisteme II
2.2. Circuitul RC trece-jos ca circuit de integrare
În cazul semnalelor de intrare periodice care nu sunt sinusoidale, circuitele RC trece-jos
pot fi folosite cu altă funcție. Dacă circuitul are constanta de timp τ = RC >> T, atunci un circuit
RC trece-jos poate lucra ca un circuit de integrare după următoarea regulă:

1
𝑈𝑜 = ∫ 𝑈𝑖(𝑡) 𝑑𝑡 (4)
𝑅𝐶

Când un circuit RC respectă această regulă, spunem că el funcționează ca circuit de

integrare (integrator). Circuite de integrare s-au folosit în calculatoarele de tip analogic, iar în
prezent sunt utilizate în convertoarele analog-numerice și generatoare de semnal.
Deoarece amplitudinea semnalului de ieșire scade pe măsură ce constanta de timp
crește, circuitele de integrare sunt implementate prin intermediul amplificatoarelor operaționale
(filtre trece-jos active).

Figura 4. Filtru trece-jos activ (integrator)

2.3. Circuite RC trece-sus

Circuitul RC trece-sus este prezentat în Figura 5. Frecvența critică se calculează după
aceeași relație ca pentru filtrul trece-jos RC.

Figura 5. Circuitul RC trece-sus

3
Semnale și Sisteme II
Semnalul de intrare sinusoidal de frecvența f va fi atenuat și defazat conform relațiilor:

1
𝐴(𝜔) = √1 + (𝜔𝑅𝐶)2; 𝜑(𝜔) = ( ) (5)
𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 𝜔𝑅𝐶

2.4. Circuitul RC trece-sus ca circuit de derivare

În cazul semnalelor de intrare periodice care nu sunt sinusoidale, circuitele RC trece-
sus pot fi folosite cu altă funcție. Dacă circuitul are constanta de timp τ = RC << T, atunci un
circuit RC trece-jos poate lucra ca un circuit de derivare după următoarea regulă:

𝑑𝑈𝑖(𝑡)
𝑈𝑜 = 𝑅𝐶 (6)
𝑑𝑡

Când un circuit RC respectă această regulă, spunem că el funcționează ca circuit de

derivare (derivator). Circuite de integrare s-au folosit în calculatoarele de tip analogic, iar în
prezent sunt utilizate în regulatoare de tip PID și generatoare de semnal.
Circuitele de derivare sunt implementate de cele mai multe ori prin intermediul
amplificatoarelor operaționale (filtre trece-sus active).

Figura 6. Filtru trece-sus activ (derivator)

4
Semnale și Sisteme II
3. Modul de lucru
Se refac schemele pentru filtrele trece-jos și trece-sus (Figura 1și Figura 5). La intrare
se leagă un generator de funcții. Semnalul (tensiunea) de la ieșire se vizualizează pe osciloscop.
Generatorul se lasă fixat pe o anumită frecvență. Se variază valoarea condensatorului C și se
observă pe osciloscop comportamentul semnalului de ieșire. Se notează rezultatele prin capturi
de ecran ale osciloscopului.
Se observă comportamentul circuitelor pentru următoarele tipuri de semnal:
• Sinusoidal;
• Dreptunghiular;
• Triunghiular.

1. Trece jos – semnal sinusoidal

5
Semnale și Sisteme II
2. Trece jos – semnal dreptunghiular

3. Trece jos – semnal triunghiular

6
Semnale și Sisteme II
4. Trece jos – semnal sinusoidal

5. Trece jos – semnal dreptunghiular

7
Semnale și Sisteme II
6. Trece jos – semnal triunghiular

7. Trece jos – semnal sinusoidal

8
Semnale și Sisteme II

8. Trece jos – semnal dreptunghiular

9. Trece jos – semnal triunghiular

9
Semnale și Sisteme II

10. Trece sus – semnal sinusoidal

11. Trece sus – semnal dreptunghiular

10
Semnale și Sisteme II

12. Trece sus – semnal triunghiular

13. Trece sus – semnal sinusoidal

11
Semnale și Sisteme II

14. Trece sus – semnal dreptunghiular

15. Trece sus – semnal triunghiular

12
Semnale și Sisteme II
16. Trece sus – semnal sinusoidal

17. Trece sus – semnal dreptunghiular

13
Semnale și Sisteme II
18. Trece sus – semnal triunghiular

14
Semnale și Sisteme II
4. Bibliografie
[1] Maria Claudia Surugiu, Ionel Petrescu, Semnale și sisteme – Aplicații practice – ,
București, 2012;
[2] Gheorghe Cartianu, ș.a., Semnale, Circuite și Sisteme, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1980
[3] [Link] [Accesat 11.12.2020]

15