CATEGORII TROFICE ÎN ECOSISTEME
Ø Între vieţuitoarele care alcătuiesc BIOCENOZA unui ecosistem se
stabilesc diferite relaţii dintre care cele mai importante sunt relaţiile de
nutriţie numite RELAŢII TROFICE.
Ø Relaţiile trofice asigură circulaţia substanţelor în biocenoză şi
funcţionarea ecosistemului.
Ø CATEGORIILE TROFICE sau NIVELURILE TROFICE cuprind specii de
vieţuitoare cu acelaşi mod de hrănire;
În fiecare ecosistem are loc producerea, consumarea şi descompunerea
substanţelor organice, procese ce sunt realizate de următoarele categorii
trofice:
PRODUCATORI
CONSUMATORI
DESCOMPUNĂTORI
PRODUCĂTORII
Ø Sunt organisme autotrofe, unici producători de substanţe organice de pe Terra;
Ø Sunt reprzentaţi de: fitoplancton, alge, talofite, plante verzi, terestre şi acvatice,
bacterii fotoautotrofe şi chimioautotrofe;
Ø Producătorii au rolul de a sintetiza substanţele organice din substanţe anorganice;
această producţie de substanţă organică constituie elementul de bază în nutriţia
majorităţii organismelor heterotrofe;
Ø Producătorii sunt consumaţi direct (ex. de către om sau unele animale ierbivore)
sau indirect (ex. producţii ale animalelor consumate de om sau alte animale).
CONSUMATORII
Ø Consumatorii sunt organisme heterotrofe, care consumă substanţele organice produse de
producătorii, transformându-le în substanţe proprii.
Ø Consumatorii influenţează răspândirea producătorilor în sensul de a stimula sau limita iar
uneori ajungându-se până la distrugerea unor specii de plante.
CLASIFICAREA CONSUMATORILOR
După modul de hrănire distingem:
Ø Consumatori primari sau de ordinul I: aşa zisele animale fitofage,
(animalele ierbivore);
Ø Consumatorii secundari sau de ordinul II: animale care se hrănesc cu
consumatori primari; ei folosesc indirect substanţele organice de la producători;
Ø Consumatori terţiari sau de ordinul III : animale care se hrănesc cu
consumatori secundari; ei sunt carnivori, de talie mare, care nu cad pradă altor animale; se
numesc şi carnivori de vârf; ex. leul, acvila, rechinul, etc.
Ø Consumatori cuaternari sau de ordinul IV: animale care se hrănesc cu
consumatori terţiari; ex. paraziţii păsărilor răpitoare mari.
Ø Consumatorii care se hrănesc numai cu animale se numesc animale zoofage.
Tot în această categorie a consumatorilor intră şi animalele onivore (se hrănesc atât cu plante
cât şi cu animale; ex. mistreţ, lup, porc, urs), precum şi animale saprofage care se hrănesc cu
dejecţii sau detritus organic (ex. râmele).
DESCOMPUNĂTORII
Ø Sunt bacteriile şi ciupercile microscopice care descompun, prin oxidare sau reducere,
substanţele organice în substanţe anorganice, din materia provenită după moartea
producătorilor şi consumatorilor.
Ø Aceste substanţe anorganice sunt redate biotopului şi vor fi folosite de producători în
fotosinteză.
Ø Bacteriile găsesc condiţii de viaţă favorabile în materialul de origine animală aflat în
putrefacţie, iar ciupercile, în materialul vegetal.
Ø Descompunătorii sunt prezenţi în toate categoriile de ecosisteme.
CONCLUZIE:
§ Nici un ecosistem nu poate exista fără producători, deoarece toate sistemele
ecologice ale Terrei sunt dependente de energia solară, pe care producătorii o transformă în
energie chimică, depozitată în substanţele organice;
§ Consumatorii preiau substanţa organică produsă de producători, o transformă în
substanţe proprii, asigurândcirculaţia materiei în natură;
§ Descompunătorii restituie substanţele anorganice mediului, pentru a putea fi
asimilate de plantele verzi prin fotosinteză.