Universitatea Politehnica Timisoara

Facultatea de Mecanica
Sectia: Inginerie Mecanica anul III Serie B

Instalatii termice si frigorifice

Titular curs: Prof. dr. ing. Laza Ioan

Responsabil activitate proiect: Dr. ing. Trif-Tordai Gavrila
Nume Student: Suta Lazarica
 Tema Proiect

[Link] initiale; CE36

1.1Dimensiunile camerei frigoricife;

Pentru camera frigorifica al carui plan de constructii este prezentat in figura de

mai jos,dimensiunile camerei neizolate sunt:

 a=4[m]
 b=5[m]
 c=6[m]
 d=4[m]
 e=6[m]
 f=7[m]
 H=5[m]
 1.2 Date despre materialul de constructive si izolatie:

 Pereti din caramida:exterior-grosime=38 cm; interior-grosime=25 cm.

 Tavanul din beton armat (sub acoperis drept) de grosime=15 cm.
 Pardoseala din beton grosime=20 cm.
 Izolatia termica a peretilor si a tavanului este din: poliuretan.
 Izolatia termica a pardoselii este din: poliuretan.

1.3 Date despre alimente si regimul de functionare al camerei:

Nr. camerei Temperatura aer Tipul Temperatura

frigorifice interior ℃ alimentului aliment la
introducere

C1 -22 Carne de Vita 2

C2 2 Sos Picant 15
C3 8 Ardei Iute 18

1.4 Agent frigorific: R410A;

1.5 Conditii exterioare de proiectare:

 Temperatura exterioara: 33/34/35/36/37;

 Umiditatea relativa a aerului: 40/50/55/60;
 [Link] grosimii izolatiilor termice

In regim stationar, densitatea fluxului de caldura prin peretele izolat este:

t e −t i
q= [W ]
1 1 δ i δ iz
+ +∑ +
αe α i λi λiz

unde:

δ-grosimea peretelui (izolatiei)

λ-coeficient de conductivitate termica a straturilor si izolatiei

t e-temperatura aerului din exteriorul camerei frigorifice

t i-temperatura aerului din interiorul camerei frigorifice

α e , α i-coeficienti de convective aer-perete

Rezulta expresia pentru calcului grosimii izolatiei termice in cazul peretiilor plani
neomogeni:

δ iz =λ iz ∙
[ (
t e −t i
q̇
−
1
αe
δ 1
+∑ i +
)]
λi α i
[m]
 W
Unde singura necunoscuta este densitatea fluxului de caldura(q̇ [ ]
2 )
m

Alegem densitatea optima:

11W
q opt =[ ]
m2

W
α e =20[ 2
]
m K

W
α i=6 [ ]
m2 K

φ i=90[% ]

Stabilirea diferentelor de temperature

Diferentele de temperature aer exterior-camera frigorifica-aer interior al

camerei frigorifice se stabilesc in calculele practice prin alegerea temperaturii t e a
mediului exteriorul camerei frigorifice.

Stabilirea lui t e tine cont de:

 Radiatia directa a razelor solare asupra peretilor exterior si asupra

tavanului;
 Influenta podurilor de caldura din constructia instalatiei frigorifice;
 Eventualele modificari de temperature din compartimentele vecine;

Astfel pentru peretii orientati spre V si S:

t s=t e + 6 ℃

t s=¿ 36+6=42℃

Pentru peretii orientati spre N si E:

t s=t e =36 ℃
 Pentru plafon sub acoperis drept:
t s=t e + 15℃

t s=36+ 15=51 ℃

Pentru pardoseala asezata direct pe pamant:

t s=15 ℃

Tunelul de congelare
1. Calculul grosimii izolatiei si densitatii fluxului de caldura la peretii exterior:

a) Perete exterior N:

W
λ 1=0,87[ ] mortar de var;
mK

W
λ 2=0,87 [ ] zid de caramida;
mK

W
λ 3=1,28[ ] mortar de ciment;
mK

W
λ 4=0,87[ ] bitum;
mK

W
λ 5=1,28[ ] mortar de ciment;
mK
δ izN =0,035 ∙
[ 36−(−22 )
11
− (
1 0,02 0.38 0,02 0.005 0,02 1
+ + + + + +
20 0,87 0,87 1,28 0,87 1,28 20 )]
δ izN =0,18 [ m ] =18[cm]

58 W
q rec= =9.19[ 2 ]
1 1 0,02 0,38 0,02 0,005 0,02 0,20 m
+ + + + + + +
20 20 0,87 0,87 1,28 0,87 1,28 0,035
b) Perete exterior E:

W
λ 1=0,87[ ] mortar de var;
mK

W
λ 2=0,87 [ ] zid de caramida;
mK

W
λ 3=1,28[ ] mortar de ciment;
mK

W
λ 4=0,87[ ] bitum;
mK

W
λ 5=1,28[ ] mortar de ciment;
mK

δ izE =0,035 ∙
[ 36−(−22)
11 (
−
1 0,02 0,38 0,02 0,005 0,02 1
+ + + + + +
20 0,87 0,87 1,28 0,87 1,28 20 )]
δ izE =0,18 [ m ] =18[cm ]

53 W
q rec= =9.19[ 2 ]
1 1 0,02 0,38 0,02 0,005 0,02 0,20 m
+ + + + + + +
20 20 0,87 0,87 1,28 0,87 1,28 0,035
[Link] grosimii izolatiei si densitatii fluxului de caldura la peretii interior:

c) Perete interior S:

W
λ 1=1,28[ ] mortar de ciment;
mK

W
λ 2=0,87 [ ] bitum;
mK

W
λ 3=1,28[ ] mortar de ciment;
mK

W
λ 4=0,87[ ] [Link]. de caramida;
mK

δ izS =0,035 ∙
[ 11 (
( 36 ∙ 0,9 )−(−22)
−
1 0,02 0,005 0,02 0,25 1
+ + + + +
20 1,28 0,87 1,28 0,87 20 )]
δ izS =0,15.8 [ m ]=15.8 [cm]

54.4 W
q rec= =12,296[ 2 ]
1 1 0,02 0,005 0,02 0,25 0,17 m
+ + + + + +
20 20 1,28 0,87 1,28 0,87 0,035
d) Perete interior V:

W
λ 1=1,28[ ] mortar de ciment;
mK

W
λ 2=0,87 [ ] bitum;
mK

W
λ 3=1,28[ ] mortar de ciment;
mK

W
λ 4=0,87[ ] per. Int. de caramida;
mK

δ izV =0,035 ∙
[ 6+ 6−(−22)
11 (
−
1 0,005 0,02 0,25 0,02 1
+ + + + +
20 0,87 1,28 0,87 1,28 8 )]
δ izV =0,091 [ m ] =9.1[cm]

34 W
q rec= =10.13[ 2 ]
1 1 0,005 0,02 0,25 0,02 0,10 m
+ + + + + +
20 8 0,87 1,28 0,87 1,28 0,035
[Link] grosimii izolatiei si densitatii fluxului de caldura a plafonului:

e)Plafon:

W
λ 1=0,76[ ] izolatie de asfalt;
mK

W
λ 2=1,39[ ] beton armat;
mK

W
λ 3=0,87 [ ] bitum;
mK

W
λ 4=1,28 [ ] mortar de ciment;
mK

δ izt =0,035 ∙
[ 36+ 15−(−22)
11 (−
1 0,01 0,15 0,005 0,02 1
+ + + + +
20 0,76 1,39 0,87 1,28 20 )]
δ izt =0,224 [ m ] =22.4 [cm]

73 W
q rec= =9,884 [ 2 ]
1 1 0,01 0,15 0,005 0,02 0,25 m
+ + + + + +
20 20 0,76 1,39 0,87 1,28 0,035
[Link] grosimii izolatiei si densitatii fluxului de caldura a podelei:

f) Podea:

W
λ 1=0,76[ ] asfalt;
mK

W
λ 2=1,39[ ] Beton armat;
mK

W
λ 3=0,87 [ ] Hidroizolatie cu bitum;
mK

W
λ 4=0,87[ ] bitum;
mK

W
λ 5=1,28[ ] beton comprimat;
mK

δ izp =0,035∙
[ 11 (
15−(−22) 0,03 0,06 0,005 0,005 0,2 1
− + + + + +
0,76 1,39 0,87 0,87 1,28 20 )]
δ izp =0,107 [ m ] =10 .7 [cm]

37 W
q rec= =8.145[ 2 ]
1 0,03 0,005 0,005 0,2 0,15 m
+ + + + +
20 0,76 0,87 0,87 1,28 0,035
 Te ti

 λ αe αi δ '
δ iz qrec
iz
[ ]
W W

[ ]
[cm] W
W m2 k m2 k
[cm]
Perete/ [cm] mK Δ= te-ti m2
Material
Orientare

Mortar de var 2 0.87

Zid de cărămidă 38 0.87

36+6
Mortar de 2 1.28
-22
ciment
42
Bitum 0,5 1.87 20 20 18 20 9.19
Exterior /N
Poliuretan - 0.035

Plasa rabitz - -
64
Mortar de 2 1.28
ciment

Mortar de var 2 0.87

Zid de cărămidă 38 0.87

Mortar de 2 1.28
36 -22
ciment

Bitum 0.5 0.87 20 20 18 20 9.19

Exterior /E
Poliuretan - 0.035

Plasa rabitz - -
58
Mortar de 2 1.28
ciment

Interior /S Mortar din 2 1.28 33*0, -22 20 20 15.8 17 12.296

ciment 9

Plasa rabitz - - 32.4

 Poliuretan - 0.035

Bitum 0.5 0.87

Mortar din 2 1.28

ciment 54.4

Per. int. de 25 0.87

carămidă

Mortar din 2
ciment
12 -22
Plasa rabitz - -

Poliuretan - 0.035
Interior /V
20 8 9.1 10 10.13
Bitum 0,5 0.87

Mortar din 2 1.28

ciment 34

Per. int. de 25 0.87

carămidă

Izolaţie de asfalt 1 0.76

36+15
Beton armat 15 1.39
-22
Bitum 0,5 0.87
51
Plafon 20 20 22 25 9.884
Poliuretan - 0.035

Plasa Rabitz - -
73
Mortar din 2 1.28
ciment

Podea Asfalt 3 0.76 - 20 10.7 15 8.145

Beton armat 6 1.39

15 -22
Hidroizolaţie cu 0,5 0.87
bitum

Poliuretan - 0.035

Bitum 0,5 0.87 37

Beton 20 1.28
comprimat

Material turnat - -
 [Link] necesarului de frig
[Link] de racier datorata infiltrarii de caldura din exterior

Q1=0.024 ∙ Ai ∙ qrec

Unde:

 Ai [m]-suprafata neizolata a peretelui;

Tunelul de congelare(Peste):
A N =a ∙h unde A N =20[ m2 ]

A E=b ∙h unde A E=25[m2 ]

A S=a ∙ h unde A S=20 [m2 ]

AV =b ∙ h unde AV =25[m2 ]

At =a ∙ b unde At =20 [m2 ]

A p =a ∙ b unde A p =20[m 2]

kWh
Q1 N =0.024 ∙ A N ∙q N =>Q1 N =4.411[ ]
zi

kWh
Q1 E =0.024 ∙ A E ∙ q E =>Q1 E =5.514 [ ]
zi

kWh
Q1 S =0.024 ∙ A S ∙ qS =>Q1 S =5.902[ ]
zi

kWh
Q1 V =0.024 ∙ A V ∙ q V =>Q1 V =6.078[ ]
zi

kWh
Q1 t =0.024 ∙ A t ∙ qt =>Q1 t =4.744 [ ]
zi
 kWh
Q1 p=0.024 ∙ A p ∙ q p =>Q1 p=3.909 [ ]
zi

Q1=Q1 S +Q 1 E +Q1 N + Q1V + Q1t +Q1 p

kWh
Q1=30.558 [ ]
zi

[Link] de racire datorata racirii si congelarii produselor (Q2):

Tunel de congelare:

Suprafata utila a pardoselii:

2
Ak =A g ∙ β A [m ]

Unde:
A g-suprafata construita;

β A -coeficient de utilizare al pardoselii camerei de racier si depozitare;

A g=a ∙ b=> A g=20 [m2 ]

β A =0,63

Ak =15,1[m2 ]

V g=a ∙ b ∙ h=>V g=100[m 3 ] (V g este volumul construit al camerei izolate)

β V =0,75∙ β A => β V =0,47 ( β V exte coeficientul de utilizare al volumului)

3
V k =βV ∙ V g [m ]
Unde:
V k -volumul util al tunelului de congelare;

3
V k =45,12[m ]

M =β V ∙V g ∙mVk [kg]

Unde:
mVk -densitatea volumica raportata la volumul util;

M-capacitatea de depozitare a camerei frigorifice;

kg
mVk =350[ ]
m3

M =15792[kg ]

' 24 kg
M =M ∙ [ ]
τ T + τ M zi
0

Unde:
τ T [h]-timpul necesar prelucrarii termice;
0

τ M [ h]-timpul afectat intrarii,repartizarii si iesirii produselor;

M’-fluxul capacitatii camerei frigorifice; (cantitatea de produse ce se poate

prelucra termic in 24 de ore)
τ T =4 [h]
0

τ M =5 [h]

M’=42006 [kg/zi]=42,006 [t/zi]

1
Q 2= ∙ M'∙¿
3600

Unde:
c p-[kJ/KgK] capacitatea termica masica a produsului pana la punctul de inghet al
apei sau a sucurilor din produs;

t’-¿] temperature de inceput a congelarii;

φ -[kg/kg] cantitatea de apa din produs;

ω-ponderea ghetii in produsul racit la temperatura t 2;

c 0-capacitatea termica masica a produsului dupa congelare;

c p=3,35
[ kJ
kg ∙ K]=¿ c p =3350[
J
kg ∙ K
]

t 1=2[ ∘C ]

'
t =−1,7[ ∘C ]

φ=0,74

ω=0,92

c 0=1,80
[ kJ
kg ∙ K]=¿ c0 =1800[
J
kg ∙ K
]

t 2=−22[∘C ]

kWh
Q2=327.079 [ ]
zi

[Link] de racirer datorata aerisirii sau infiltrarii aerului ambient;

1 kWh
Q 3= ∙ ni ∙V g ∙ ρu ∙(i s−i u )[ ]
3600 zi

Unde:
ni -numarul schimburilor de aer prin infiltrari;
ρu -densitatea aerului la conditiile dV gin camera frigorifica;

i s -entalpia specifica a aerului ambient;

i u-entalpia specifica a aerului din camera frigorifica;

V g-volumul camerei frigorifice;

ni =7;

3
V g=96 [m ]

kg
ρu =1,116[ 3
]
m

kJ
i s=81,68[ ]
kg

kJ
i u=−26,72[ ]
kg

kWh
Q3=22,58 [ ]
zi

[Link] de racire datorata degradarii biologice a produsului depozitat:

kWh
Q4 =0[ ]
zi

[Link] de racire datorata chiciurii de pe vaporizatoare:

1 kWh
Q 5=
3600
[ w j ∙ ( i j−i 0 ) + ni ∙ V g ∙ ρu ∙ ( x s −xu ) ∙(−i 0 ) ] [
zi
]

Unde:
w j -cantitatea de umiditate provenita din produs intr-o zi;

i j -entalpia specifica a umiditatii separate pe vaporizator la temperature t 2 ;

i 0-entalpia specifica a chiciurii la temperatura din vaporizator t 0;

ni ∙V g-volumul de aer infiltrate;

ρu -densitatea aerului la temperatura t u;

x s , x u -continut de umiditate al aerului;

' kg
w j=0,015∙ M =630,09[ ]
zi

kJ
i j =−26,72[ ]
kg

kJ
i 0=−31 [ ]
kg

kg
ρu =1,116[ 3
]
m

kg
x s=0,01852[ ]
kg

kg
x u=0,0001748 [ ]
kg

kWh
Q5=0,88[ ]
zi
 [Link] frigorifica datorata activitatii oamenilor;

kWh
Q6=n∙ q r ∙ τ [ ]
zi

Unde:

n-numarul de muncitori care lucreaza simultan in camera frigorific ape zi;

τ -timpul de lucru;

q r -intensitatea degajarii caldurii dintr-un lucrator la o activitate de intensitate

medie;
M'
n ∙ τ=
1500

42006
n ∙ τ= =28
1500

q r=0,308[kW ]

kWh
Q6=8,62[ ]
zi

[Link] de racire datorata iluminatului;

kWh
Q7=0,072∙ A g [ ]
zi

Unde:
A g-suprafata construita;

A g=24 m2
 kWh
Q7=1,72 [ ]
zi

[Link] de racire datorata functionarii ventilatorului;

7
Q8=a ∙ ∑ Qi
i=1

Unde:

a-coeficient de propagare;

a=0,2
Qi=Q1 +¿Q +Q +Q +Q +Q +Q ¿
2 3 4 5 6 7

kWh
Qi=360.879 [ ]
zi

kWh
Q8=187,85 [ ]
zi

[Link] de racire a vaporizatorului;

8
kWh
Q0 '=∑ Qi [ ]
i=1 zi

Q 0 '=¿1127,1 [kWh/zi]

Q0 '
Q0 v = [kW ]
τ efectiv

h
τ efectiv=20[ ]
zi

Q 0 v =56,35 [kW ]
 [Link] de racire a compresorului;

Q0=η∙ Q0 v

Unde:

η-factor de simultaneitate;

η=1

Q0=56,35 [kW ]
 [Link] termodinamic al ciclului instalatiei frigorifice

t i-temperatura aerului din interiorul camerei,t w-temperatura exterioara;

t i=-22℃

t w=36℃

t 0-temperatura din vaporizator,t k -temperatura din condensator;

t 0=t i−4 =>-26℃

t k =t w+10=>46℃