As.

Tehnică pt Implementare Măsuri Audit Siguranţă Rutieră – Sistem Audit Siguranţă EuropeAid/114414/D/SV/RO

Manual de
Audit pentru Siguranţă Rutieră
în Proiectarea de Drumuri
din România

Noiembrie 2004
[Link]ă pt Implementare Măsuri Audit Siguranţă Rutieră – Sistem Audit Siguranţă EuropeAid/114414/D/SV/RO

CUPRINS

MANUAL.......................................................................................................................1

1. INTRODUCERE.....................................................................................................1

1.1 Generalităţi......................................................................................................................1

1.2 Domeniul de Aplicare...................................................................................................1

1.3 Obiective şi Avantaje ale Auditului de Siguranţă Rutieră........................................2

1.4 Definiţia Auditului de Siguranţă Rutieră...................................................................3

2. DEFICIENŢE TIPICE DE SIGURANŢĂ................................................................5

2.1 Generalităţi....................................................................................................................5

2.2 Autostrăzi şi Magistrale cu Patru Benzi.....................................................................6

2.3 Alte Drumuri Interurbane (Drumuri Naţionale şi Judetene) cu doua benzi de

circulatie.....................................................................................................................................6

2.4 Drumuri Urbane Majore şi Drumuri Rezidenţiale....................................................7

3. PROCESUL DE AUDIT.........................................................................................9

4. ORGANIZAREA AUDITULUI..............................................................................11

4.1 Partenerii şi Procesul Propriu-zis..............................................................................11

4.2 Instrucţiuni..................................................................................................................12

5. IMPLEMENTAREA AUDITULUI..........................................................................15

5.1 Documente Necesare...................................................................................................15

5.2 Procedura.....................................................................................................................16

5.3 Principiile de Siguranţă ale Procesului de Audit.....................................................17

5.4 Raportul de Audit.......................................................................................................18

6. AUDITORII...........................................................................................................18

6.1 Cerinţe pentru Auditori..............................................................................................18

6.2 Poziţia Auditorilor......................................................................................................18

6.3 Certificarea şi Acreditarea Auditorilor.....................................................................19

[Link]ă pt Implementare Măsuri Audit Siguranţă Rutieră – Sistem Audit Siguranţă EuropeAid/114414/D/SV/RO

ANEXE

ANEXA 1 TIPURI DE ACCIDENTE SI CONSECINTELE ACESTORA

ANEXA 2 CHESTIONARE

1). AUTOSTRAZI SI DRUMURI INTERURBANE CU 4 BENZI

2). DRUMURI INTERURBANE (CU 2 BENZI)
3). DRUMURI URBANE PRINCIPALE
4). DRUMURI URBANE REZIDENTIALE
5). SECTOARE DE DRUM IN LUCRU

ANEXA 3 EXEMPLE DE RAPOARTE DE AUDIT PENTRU SIGURANTA

RUTIERA
1. INTRODUCERE

1.1 Generalităţi
În multe ţări, cerinţele de siguranţă rutieră referitoare atât la planificare, construcţie şi întreţinere
cât şi la operare, precum şi cerinţele referitoare la echipamente, sunt cuprinse în standardele
tehnice aplicabile şi specificaţii. Totuşi, măsurile referitoare la construcţia drumurilor planificate
şi implementate în mod constant nu exploatează pe deplin posibilităţile proiectării siguranţei
rutiere conform celor mai noi tehnologii. Acesta poate fi de asemenea rezultatul interacţiunii
diverselor interese complementare care sunt implicate. Pe lângă acestea, noile descoperiri
necesită timp pentru a-şi găsi loc în standardele tehnice şi în specificaţii, deoarece trebuie
verificate şi acceptate.

Din ce în ce mai multe ţări şi-au dezvoltat proceduri pentru ”Audituri de Siguranţă Rutieră”,
destinate evitării deficitelor de siguranţă în timpul planificării şi proiectării drumului. În cazul
reconstrucţiei, lărgirii drumului sau reparaţii majore, inspecţia siguranţei drumurilor existente
este o procedură uzuală pentru detectarea deficienţelor siguranţei cu scopul evitării lor în noul
proiect.

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului din România a hotărât în 2004

implementarea unui Sistem de Audit de Siguranţă Rutieră pentru a mări siguranţa drumurilor din
România şi pentru a îndeplini ambiţiosul obiectiv al UE de reducere cu 50% a fatalităţii.

Recomandările făcute aici sunt o parte importantă a acestui Sistem de Audit de Siguranţă Rutieră.
Ele sunt bazate pe evaluări ale experienţei în numeroase Audituri care s-au realizat în alte ţări.

1.2 Domeniul de Aplicare

Drumurile publice româneşti sunt clasificate în concordanţă cu standardele de clasificare
funcţională a reţelei de drumuri (Norma Tehnică din 27/01/1998) în conformitate cu:
• Funcţia primară
• Tipul traficului (doar autovehicule sau combinat cu circulaţie uşoară)
• Localizare (în afara sau în interiorul zonelor construite)

Acestea sunt planificate, proiectate, construite, întreţinute şi funcţionează în concordanţă cu

standardele tehnice şi specificaţiile corespunzătoare.

Un audit de siguranţă rutieră ar trebui realizat pentru orice proiect nou de drum sau pentru orice
propunere de schimbare a unui drum existent sau a zonei inconjuratoare a drumului, care foarte
probabil pot să modifice interacţiunile între diferiţi utilizatori ai drumului, sau între utilizatorii
drumului şi mediul lor.

Scopul este de a examina potenţialul de producere a accidentelor şi realizarea siguranţei drumului

sau a planului de drum. Este un procedeu oficial pe baza unei proceduri stabilite – nu o verificare
neoficială. Cineva cu experienţa şi pregătirea adecvată, şi care este independent faţă de proiectant
şi de factorul de decizie, trebuie să-l coordoneze.

1
[Link]ă pt Implementare Măsuri Audit Siguranţă Rutieră – Sistem Audit Siguranţă EuropeAid/114414/D/SV/RO

Un Audit de Siguranţă Rutieră constituie date de intrare pentru procesul de proiectare separat de
proiectul în sine. Proiectantul unui proiect nou de drum (sau alt proiect aplicabil) rămâne
responsabil pentru proiect. Proiectantul trebuie să efectueze controale repetate, neoficiale, privind
siguranţa fizică pe măsură ce proiectul înaintează.
Auditurile de Siguranţă Rutieră nu modifică necesitatea abordării de tip ”siguranţa pe primul
loc”. Procesul de Audit asigură, la intervale precise, o evaluare independentă. Clientul şi/sau
proiectantul, care rămâne responsabil pentru proiectul final, trebuie să aibă în vedere această
evaluare.

Acest Manual de Audit de Siguranţă Rutieră pentru Proiectare Rutieră în România se

aplică pentru drumuri noi, drumuri în reabilitare sau lărgire, alte îmbunătăţiri şi reparaţii majore
de drumuri, în interiorul şi în afara zonelor construite. Manualul va fi suplimentat de un Manual
pentru Inspecţia Siguranţei Rutiere pe drumurile existente.

Manualul trebuie utilizat cu grijă şi în mod raţional şi trebuie suplimentat de experienţă. De

exemplu, bazarea până la extrem pe chestionare nu reprezintă un substitut pentru experienţă.

Acest manual este alcătuit din cinci părţi principale:

 Prima parte se ocupă cu o descriere generală a unui Sistem de Audit (Capitolul 1)
 Partea a doua este o descriere a “Deficienţelor Caracteristice de Siguranţă”, mai ales
experienţa Germană (Capitolul 2), având adăugate exemple din România
 Partea a treia este o descriere a coordonării auditului (Capitolul 3-5)
 Partea a patra se referă la Auditori (Capitolul 6)
 Partea a cincea cuprinde chestionare, formulare şi exemple (Anexe).

Manualul este destinat în primul rând pentru a sprijini/îndruma Ministerul Transporturilor,

Construcţiilor şi Turismului, dar poate fi utilizat şi de alte organizaţii şi autorităţi implicate în
sectorul drumuri şi siguranţă trafic.

1.3 Obiective şi Avantaje ale Auditului de Siguranţă Rutieră

Principalul obiectiv al Sistemului de Audit de Siguranţă Rutieră este de a garanta că sistemele

rutiere sunt proiectate în aşa manieră încât să elimine greşelile de proiectare care pot duce la
accidente, de exemplu, elemente geometrice, marcaje şi semnalizări rutiere, construcţii de-a
lungul drumurilor, etc. Aşadar, principalele avantaje ale auditurilor sunt acelea de a împiedica
rănirea sau chiar decesul utilizatorilor drumului din motive de proiectare a drumului şi să evite
cheltuielile de reproiectare şi reconstrucţie pentru remedierea situaţiei. Auditul de Siguranţă
urmăreşte să:
 Minimizeze riscul şi gravitatea accidentelor de circulaţie care pot fi influenţate de proiectul
de drum pe teren sau pe reţeaua de drumuri adiacentă.
 Minimizeze necesitatea lucrărilor de remediere după construire.
 Reducă costurile aferente ciclurilor de viaţă ale proiectului.
 Îmbunătăţească conştiinţa metodelor sigure de proiectare a tuturor celor implicaţi în
planificarea, proiectarea, construirea şi întreţinerea drumurilor.

2
[Link]ă pt Implementare Măsuri Audit Siguranţă Rutieră – Sistem Audit Siguranţă EuropeAid/114414/D/SV/RO

Auditul de Siguranţă Rutieră poate acţiona în diverse moduri, de exemplu prin:

 Prevenirea accidentelor.
 Reducerea gravităţii accidentelor.

În mod deosebit este important să se realizeze un audit pentru reţelele de drumuri existente. După
construirea multor drumuri, este posibil să se fi modificat semnificativ condiţiile, de exemplu
standardele de proiectare, funcţionalitatea drumului, volumul şi distribuţia traficului, greutatea
vehiculelor, utilizarea terenurilor, acceslele. Ca atare, chiar auditarea magistralelor existente
reprezintă o activitate urgentă. Această activitate ar trebui să fie corelată cu investigarea
“Punctelor Negre” privind accidentele. În conformitate cu ultimul Raport UE 1 asupra
managementului auditurilor de siguranţă rutiera a infrastructurii, această procedură se numeste
Inspecţie pentru Siguranţa Rutiera.

Autorităţile de Drumuri ar trebui să efectueze studii ulterioare ca activitate de rutină. Un alt

aspect important al auditului ar trebui să fie acumularea experienţei şi cunoştinţelor privind
măsurile de remediere ce trebuie aplicate. În consecinţă, un Catalog cu exemple de măsuri de
remediere ar trebui să fie actualizat în mod regulat, extinzând astfel baza de cunoştinţe către toate
instituţiile implicate.

Efectele auditurilor de siguranţă sunt:

 Posibilitatea de reducere a probabilităţii accidentelor în cadrul reţelei de drumuri.
 Reducerea severităţii accidentelor.
 Siguranţa rutieră va căpăta importanţă sporită în mentalitatea proiectanţilor de drum şi a
inginerilor de trafic.
 Reducerea costurilor pentru lucrări de remediere necesare.
 Reducerea costului total al unui proiect asupra comunităţii, inclusiv în ceea ce priveşte
accidentele, perturbaţiile şi traumele.

1.4 Definiţia Auditului de Siguranţă Rutieră

Un audit de siguranţă rutieră se poate defini ca:

O evaluare oficială a unui drum existent sau a unui proiect de drum nou sau a
unui proiect de trafic, care interacţioneză cu utilizatorii drumului, prin care
un examinator independent calificat raportează asupra potenţialului de
producere a accidentelor şi performaţelor de siguranţă rutiera.

Elementele esenţiale ale acestei definiţii sunt că auditul este:

 Un proces oficial – şi nu o verificare neoficială;
 Un proces independent;
 Efectuat de o persoană cu experienţa şi instruirea adecvată;
 Restricţionat la aspecte legate de siguranţa rutieră.
1
Comisia Europeană DG Energie şi Transporturi, Grupul de Nivel Înalt pentru Siguranţă Rutieră,
Managementul Infrastructurii Drumurilor, Raportul Grupului de Lucru pentru Managementul Siguranţei
Inrastructurii, 19 Decembrie 2003
3
[Link]ă pt Implementare Măsuri Audit Siguranţă Rutieră – Sistem Audit Siguranţă EuropeAid/114414/D/SV/RO

Auditurile de siguranţă rutieră evaluează funcţionarea unui drum, concentrându-se pe siguranţa

rutieră, întru cât afectează utilizatorii drumului. Aceşti utilizatori includ atât pietonii (tineri,
vârstnici, imobilizaţi), bicicliştii, motocicliştii, şoferii camioanelor şi autobuzelor, utilizatorii
transportului în comun, cât şi utilizatorii autovehiculelor şi toţi utilizatorii aflaţi pe drum.

Audit de siguranţă rutieră se finalizeaza printr-un Raport de Audit de Siguranţă Rutieră, care
identifică orice deficienţe privind siguranţa rutieră şi dacă este necesar face recomandările în
vederea înlăturării sau reducerii deficienţelor.

Auditul de siguranţă face parte dintr-un sistem complex de management al calităţii. El reprezintă
o examinare oficială a unui proiect de drum sau trafic sau a unui drum existent. Un proiect de
drum sau trafic reprezintă în esenţă orice proiect care va influenţa utilizatorii drumului.
Necesitatea aplicării sistematice a auditurilor de siguranţă rutieră va rezulta din cerinţele de
siguranţă pentru toţi utilizatorii, conducători de autovehicule, biciclişti, vehicule agricole şi
pietoni.

Auditul este procesul prin care un examinator independent calificat (adesea un grup
multidisciplinar) raportează asupra potenţialului producerii accidentelor şi a performanţelor de
siguranţă. Auditul de siguranta rutiera se poate face pentru mai multe tipuri de proiecte de
imbunatatire a drumurilor: proiecte pentru drumuri principale, îmbunătăţiri minore, proiecte de
managementul traficului, proiecte de dezvoltare şi lucrări de întreţinere. De aceea efectuarea unui
audit de siguranţă rutiera reprezintă o abordare pro-activă de identificare a problemelor potenţiale
de siguranţă astfel încât să poată fi luate decizii pentru eliminarea sau reducerea problemelor,
preferabil înainte de apariţia accidentelor sau de executarea proiectului.

Pornind de la aceastea, siguranţă rutieră trebuie evaluata comparativ faţă de alţi factori printr-o
analiză complexă.

Un audit de siguranţă rutieră reprezintă o abordare pro-activă cu scopul de a identifica

problemele potenţiale de siguranţă, astfel încât să poată fi luate decizii pentru eliminarea sau
reducerea problemelor, preferabil înainte de apariţia accidentelor sau de implementare a
sistemului rutier. Auditurile de siguranţă rutieră trebuie să fie parte distinctă de identificarea,
analiza şi remedierea “punctelor negre”, denumită Inspecţia Siguranţei Rutiere, care este o
abordare reactivă. Dar în cazurile de reconstrucţie sau lărgire a drumurilor, sau a altor reabilitări
majore, inspecţia siguranţei rutiere şi investigarea accidentelor trebuie să fie implementate ca o
primă fază a procesului de audit.

4
[Link]ă pt Implementare Măsuri Audit Siguranţă Rutieră – Sistem Audit Siguranţă EuropeAid/114414/D/SV/RO

2. DEFICIENŢE TIPICE DE SIGURANŢĂ

2.1 Generalităţi
Daunele asupra drumurilor cauzează în fiecare an importante pierderi referitoare la sănătate,
precum şi durere fizică şi suferinţă victimelor. Un calcul al beneficiilor siguranţei rutiere asupra
unei investiţii de infrastructură de drum se bazează pe numărul de accidente, ratele accidentelor
specifice tipului de drum şi cifrele costurilor pentru accidente şi vătămări personale. Costurile
economice ale accidentelor reprezintă totalul costurilor pentru:
 Costuri directe de remediere, ex: Costuri medicale şi servicii de urgenţă
 Costuri indirecte de remediere, ex: Costuri administrative, costuri legale şi costuri la locul
de desfăşurare a lucrului
 Costurile resurselor pierdute, ex: producţia pierdută, producţia casnică pierdută şi
producţia suplimentară de piaţă pierdută
 Costuri umanitare
 Daune asupra proprietăţilor

În vederea descrierii siguranţei rutiere, precum şi a deficienţelor de siguranţă rutieră, este necesar
să se ia în calcul numărul de persoane decedate, vătămate grav sau uşor, precum şi daunele
asupra proprietăţilor, cu alte cuvinte numărul şi severitatea accidentelor. Prin calculul costurilor
accidentului, este posibil să se cumuleze numărul şi severitatea accidentelor rutiere ca o singură
cantitate, de ex. pierderi rezultate în urma accidentelor rutiere.

Distribuţia accidentelor pe autostrăzi, drumuri interurbane şi drumuri urbane majore, precum şi

pe drumuri rezidenţiale, furnizează informaţii importante pentru siguranţa în proiectarea rutieră.
În plus, rezultatele cerecetărilor furnizează informaţii privind deficienţele siguranţei, împreună cu
posibilităţile pentru asigurarea siguranţei în proiectare rutieră, care nu sunt încă introduse în
standardele tehnice aplicabile şi în specificaţii.

În continuare nu se face o încercare de a descrie toţi factorii implicaţi într-un accident care sunt
relevanţi pentru proiectare, ci mai degrabă se referă la caracteristicile primare ale accidentului
care sunt aplicabile unui tip specific de drum. Sunt incluse deficienţele importante care pot avea
un efect considerabil atât asupra numărului cât şi a severităţii accidentelor rutiere. Această listă
nu înlocuieşte analiza detaliată a siguranţei rutiere din cadrul auditului de siguranţă, totuşi
conduce la întrebări importante din cadrul chestionarelor din anexă.

Notă: Următoarele paragrafe se bazaeză pe datele şi experienţa din Germania. În mod evident,
condiţiile de trafic sunt foarte diferite in Germania şi România. Ca atare, aceste date trebuie să fie
folosite cu mare discernământ, deoarece indică totuşi posibile circumstanţe viitoare. Deşi nu
avem o bază de date suficientă a accidentelor, pe cât posibil se vor menţiona exemple din
România.

5
[Link]ă pt Implementare Măsuri Audit Siguranţă Rutieră – Sistem Audit Siguranţă EuropeAid/114414/D/SV/RO

2.2 Autostrăzi şi Magistrale cu Patru Benzi

Tipurile cele mai semnificative de accidente de pe autostrăzi sunt cele în trafic longitudinal; în
alte ţări europene 43% din costurile accidentelor de pe autostrăzi rezultă din coliziunile faţă-
spate şi cele din depăşiri (inclusiv accidentele la schimbarea benzilor). În acest sens, vizibilitatea
clară şi din timp a blocajelor de trafic, precum şi o bună marcare a
benzilor este foarte importantă.

Accidentele care implică un singur vehicul rezultă din pierderea controlului fără implicarea altui
utilizator al drumului. Aceste accidente produc 38% din costurile accidentelor de pe autostrăzi.
Treseuul echilibrat, buna drenare a apelor de suprafaţă, evitarea zonelor cu drenaj inadecvat şi o
suprafaţă de rulare asigurând o bună rezistenţă la alunecare, şi în sfârşit dar nu în ltimul rând o
proiectare a zonei adiacente drumului care să menţină atenţia conducătorilor auto sunt deci
factori importanţi de avut în vedere.

Accidentele care implică autoturisme care părăsesc carosabilul reprezinta 42% din costurile
accidentelor. În particular, accidentele în care autoturismele părăsesc carosabilul pe partea
dreaptă reprezintă riscuri particulare cu 26% din costurile accidentelor. Deci amenajarea zonei
adiacente carosabilului (dreapta) “care iartă”, este de asemenea de mare importanţă. Acestea nu
se întâlnesc peste tot de-a lungul noilor autostrăzi din România. Dimpotrivă, costurile
accidentelor vor putea creşte datorită şanţurilor adânci ale sistemului de scurgere a apelor folosit
in România.

Deficienţele tipice ale siguranţei, care afectează proiectarea autostrăzilor sunt:

 Lipsa benzilor de încadrare;
 Drenaj insuficient, în special prin folosirea sistemelor rutiere impermeabile in zona
mediana pe lungimea curbelor;
 Distanţă insuficientă între intersecţii, ca rezultat al facilităţilor suplimentare de acces;
 Instalaţii de siguranţă pasivă lipsă, insuficiente sau greşite;
 Combinaţie nefavorabilă a aliniamentului orizontal şi vertical, în particular pierderi de
traseu;
 Lipsa “zonelor adiacente carosabilui care iartă” fără obstacole periculoase;
 Lipsa benzilor mediane cu parapeţi la drumuri cu patru benzi.

2.3 Alte Drumuri Interurbane (Drumuri Naţionale şi Judetene) cu doua

benzi de circulatie.

Pe drumurile interurbane, accidentele care implică un singur vehicul sunt dominante; acestea
reprezintă în Germania 46% din toate costurile accidentelor. Accidentele sunt de asemenea peste
medie şi în ceea ce priveşte severitatea lor. Un traseu in plan orizontal echilibrat (relaţie
echilibrată între raze: “traseu echilibrat”), o bună combinare a aliniamentului orizontal şi vertical,
drenajul bun al suprafeţei de rulare şi o suprafaţă cu o bună rezistenţă la alunecare sunt deci
importante. În România, accidentele singulare vor fi chiar mai grave din cauza şanţurilor adânci
ale sistemului de drenaj şi măsurile insuficiente de siguranţă pasivă.

6
[Link]ă pt Implementare Măsuri Audit Siguranţă Rutieră – Sistem Audit Siguranţă EuropeAid/114414/D/SV/RO

Accidentele faţă-spate, accidentele la depăşire şi acidentele frontale reprezinta aproape un sfert

din costurile accidentelor (23%).

Accidentele care implică vehicule care părăsesc carosabilul pe partea dreaptă (21% din costurile
accidentelor) şi pe partea stângă (17% din costurile accidentelor) au consecinţe peste media
accidentelor. Accidentele de aceste tipuri sunt în particular grave atunci când implică coliziuni cu
copaci (80%). În consecinţă, coliziunile cu copaci produc aproape un sfert (23%) din costurile
totale ale accidentelor pe drumurile interurbane din Germania. Acestea vor fi similare şi în
România, lucru demonstrat de numărul mare de cruci comemorative de pe marginea drumului. O
proiectare sigură şi, acolo unde este posibil, liberă de obstacole în zona adiacentă drumului, este
deci importantă.
Acolo unde obstacolele din zona adiacentă nu pot fi evitate, instalaţiile de siguranţă pasiva sau
măsurile de management al traficului, în special impunerea unei limite de viteză, dacă este cazul.
Mai presus de orice, această măsură poate să reducă severitatea accidentelor. Parapeţii tradiţionali
din piatră sunt ei înşişi un obstacol.

În România, accidentele care implică pietoni sau biciclişti sunt în mod particular frecvente în
localităţile liniare. Accidentele pietonilor sunt cele mai grave accidente, cu mai mult decât dublul
mediei de severitate. O atenţie specială trebuie acordată deci pietonilor şi bicicliştilor; sunt
necesare rute speciale pentru pietoni şi biciclişti, atât de-a lungul drumului cât şi la intersecţii.
Copiii, persoanele în vârstă şi cele cu handicap sunt expuse în mod special.

Deficienţele tipice de siguranţă care pot afecta proiectarea drumurilor interurbane sunt:
 Succesiunea inconsistentă a curbelor
 “Pierderi de traseu”
 Necorelarea dintre traseu si tipul de intersecţii
 Lipsa protecţiei la manevrele de viraj stânga
 Lipsă/insuficienţă a facilităţilor pentru pietoni şi biciclişti
 Supraînălţare necorespunzătoare în curbe
 Dispozitive de colectare si evacuare a apelor insuficiente, ( santurile si rigolele din
beton cu adancimi mari constituie ele insele un obstacol liniar)
 Lipsa unor margini solide şi stabile
 Instalaţii de siguranţă pasivă lipsă, insuficiente sau greşite
 Erori la marcajele rutiere longitudinale centrale pe creste sau în curbe cu vizibilitate
redusă pentru depăşire
 Lipsa “zonelor adiacente carosabilului care iartă” fără obstacole periculoase

În plus, siguranţa poate fi influenţată pozitiv prin selectarea unei secţiuni transversale comparabil
mai sigure sau a unui tip de intersecţie comparabil mai sigur.

2.4 Drumuri Urbane Majore şi Drumuri Rezidenţiale

În interiorul zonelor construite, proiectarea sigură a intersecţiilor este de o importanţă

considerabilă: în Germania aproximativ jumătate din costurile accidentelor sunt produse la
intersecţii. Protejarea utilizatorilor cei mai vulnerabili ai drumului este importantă în mod special
în interiorul zonelor construite: în Germania, 38% din costurile accidentelor pe drumurile major

7
[Link]ă pt Implementare Măsuri Audit Siguranţă Rutieră – Sistem Audit Siguranţă EuropeAid/114414/D/SV/RO

urbane rezultă din accidente care implică pietoni şi biciclişti; pe drumurile rezidenţiale,
procentule este chiar mai mare (54%).

Datorită severităţii deosebit de ridicate a accidentelor, o atenţie considerabilă trebuie acordată

dispozitivelor de protecţie pentru trecerile la nivel peste calea ferată. Coliziunile cu copaci pe
magistralele urbane de mare viteză sunt de asemena semnificative (aceste accidents sunt de două
ori mai severe decât orice alt tip de ccidente din interiorul zonelor construite).

Copiii, persoanele în vârstă şi cele cu handicap sunt expuşi în mod special în zonele construite. O
atenţie specială trebuie acordată deci pietonilor şi bicicliştilor; sunt necesare trotuare laterale
sigure pentru pietoni şi benzi speciale pentru biciclişti, precum şi facilităţi de traversare a
carosabilului în condiţii de siguranţă, de-a lungul drumului şi mai ales la intersecţii. În România
lipsesc trotuarele în majoritatea satelor şi oraşelor, trecerile de pietoni sigure cu refugii pietonale
centrale şi reglementări specifice mai puternice împotriva parcării pe trotuare şi pe trecerile de
pietoni. De aceea pietonii sunt adesea forţaţi să utilizeze partea carosabilă. Auditorii trebuie să
verifice cu atenţie dacă facilităţile pentru pietoni sunt suficient de vizibile şi protejate.

Deficienţele tipice de siguranţă care pot afecta proiectarea drumurilor urbane principale sunt:
 Dirijarea nesigură a pietonilor şi bicicliştilor în intersecţii
 Semnale de control conflictuale (lipsa protecţiei pentru manevrele de viraj la stânga,
întârzieri prea mari pentru pietoni sau biciclişti, precum şi coordonare insuficientă cu
proiectul)
 Lipsa protecţiei pentru trecerile de pietoni şi biciclişti pe secţiuni deschise ale drumului
 Combinarea lăţimii minime în profil transversal
 Alocarea nefavorabilă a a zonelor de parcare/încărcare

Deficienţele tipice de siguranţă care pot afecta proiectarea drumurilor rezidenţiale sunt:
 Reducerea ineficientă a vitezei
 Alocarea nefavorabilă a parcărilor
 Lipsa vizibilităţii la contactul dintre autovehicule şi pietoni
 Neclaritatea intersecţiilor şi priorităţii de trecere

8
[Link]ă pt Implementare Măsuri Audit Siguranţă Rutieră – Sistem Audit Siguranţă EuropeAid/114414/D/SV/RO

3. PROCESUL DE AUDIT
Procesul Auditului de Siguranţă Rutieră este descris în Figura 1. Acesta începe odată cu decizia
de a construi un drum nou sau de a investi într-un drum existent pentru reconstrucţia, lărgirea sau
reparaţii majore. Rezultatele investigaţiilor asupra accidentelor trebuie să fie luate în considerare
în cadrul proiectării preliminare sau a studiului de fezabilitate.

În cazul drumurilor noi, procesul de audit începe după transmiterea Studiului de Fezabilitate al
treseuului de către Consultant către Beneficiar. La această fază, auditul este un ajutor pentru
Beneficiar pentru a decide privind alegerea între diverse variante propuse pentru treseue.
Auditorul va verifica aceasta în cadrul Fazei 1 a auditului.

Procesul de proiectare se împarte în faze de proiectare, care sunt similare în toate ţările, pentru a
da Beneficiarului posibilitatea de a stabili corecţii şi de a preveni Consultantul (Proiectantul)să
nu lucreze într-o direcţie greşită, ceea ce ar duce la risipă de timp, capacităţi şi bani.

În România, de mulţi ani, prin decizia Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,

procesul de planificare şi proiectare se desfăţoară pe baza următoarelor faze:
 Studiu de Pre–Fezabilitate
 Studiu de Fezabilitate
 Proiect Tehnic
 Detalii de Executie

Atunci când se analizează diferite tresee în cadrul Studiului de prefezabilitate pentru drumuri noi,
nu se face auditul de siguranţă rutieră. În mod normal, Detaliile de Execuţie nu influenţează
geometria drumului şi nu se vor aborda aspecte legate de siguranţa rutieră. Deci auditul de
siguranţă rutieră nu ste necesar decât în cazul în care Proiectul Tehnic trebuie să fie modificat. În
acest caz, trebuie reperată faza 3 a auditului.

Destul de recent, siguranţa lucrărilor de drum a stârnit interesul internaţional şi în anumite ţări
aceasta este reglementată. Aceasta reprezintă o etapă suplimentară, pe parcursul căreia se aplică
tehnicile de audit de siguranţă rutieră. Normele Metodologice din October 2000 reprezintă un
bun Manual pentru planificarea zonelor de lucru în siguranţă (de către Contractor) şi verificarea
propunerilor de către un auditor.
Înainte de deschiderea traficului pe o anumită secţiune de drum, trebuie efectuat un nou audit
pentru verificarea marcajelor, semnelor de circulaţie corect instalalte şi uşor vizibile, şi dacă
drumul a fost într-adevăr executat conform proiectului în ceea ce priveşte siguranţa.

Procesul se încheie cu o inspecţie a drumului sub trafic. Auditorii trebuie să verifice dacă traficul
asigură siguranţa aşteptată, şi se pot obţine noi informaţii.

O evaluare a condiţiilor de siguranţă trebuie să fie făcută după câţiva ani de către administratorul
drumului, mai ales în cazul în care decizia de reconstrucţie a fost luată în scopul îmbunătăţirii
siguranţei rutiere sau dacă se implementează noi proiecte.

9
[Link]ă pt Implementare Măsuri Audit Siguranţă Rutieră – Sistem Audit Siguranţă EuropeAid/114414/D/SV/RO

Politica de Siguanţă Rutieră

Partea de Inginerie

Remediere Prevenire

Drum Existent: Drum nou:

Analize Accident Studiu de Fezabilitate Studiu de Fezabilitate Traseu,
Diagrame Accident Profil transversal, Intersecţii Profil transversal, Intersecţii

Audit Faza 1/ Decizie Client Audit Faza 1/ Decizie Client

Proiect Tehnic

Audit Faza 2/ Decizie Client

4

Metodologice
transmis de Contractor
Figura 1. Procesul Auditului de Siguranţă Rutieră
Audit Faza 3/ Decizie Client

Construcţia(executia) drumului

Audit Faza 4/ Decizie Client

Audit Faza 5, sub traffic

Evaluare / câţiva ani mai târziu

10
[Link]ă pt Implementare Măsuri Audit Siguranţă Rutieră – Sistem Audit Siguranţă EuropeAid/114414/D/SV/RO

4. ORGANIZAREA AUDITULUI

4.1 Partenerii şi Procesul de Audit Propriu-zis

Beneficiarul (de obicei administratorul de drumuri), Proiectantul (Consultantul) şi
Auditorul(institutia independenta care este abilitata sa efectueze auditul - ISRR) sunt cele
trei părţi participante în procesul de audit. Beneficiarul inţiază auditul de siguranţă şi angajează
auditorul, care poate fi o persoană sau o echipă, independentă de Proiectant, şi optim ar fi ca
aceasta să fie independentă şi de factorii de decizie, cum e cazul în România. Toate informaţiile
şi rapoartele vor fi distribuite prin intermediul beneficiarului (figura 1). Procesul de Audit al
siguranţei rutiere nu este complet atât timp cât nu au fost luate deciziile care să determine dacă
elementele de siguranţa aplicate conform stasurilor de proiectare asigura într-adevăr siguranţa
utilizatorilor drumului. Orice mediere (dacă este necesară) se va face de către un reprezentant al
beneficiarului sau un factor de decizie care este responsabil cu stabilirea nivelului de siguranţă
necesar a fi obţinut.

Funcţia fiecărei părţi este diferită, iar rolurile sunt bine definite şi complexe. Auditorul (echipa de
auditori) efectuează auditul de siguranţă rutieră, proiectantul modifică planurile pentru a satisface
cerinţele iar beneficiarul aprobă rezultatele sau dacă este necesar mediază între recomandările
auditorului şi celelalte părţi private implicate sau de interes public şi cele ale proiectului.

Partenerii Procesului de Audit

Beneficiar

Echipa de
Auditori

Proiectant

Figura 2. Partenerii Procesului de Audit

Auditul de siguranţă trebuie să fie un proces independent cu reguli fixe şi ca atare reprezintă o
parte esenţială a procesului de planificare. Timpul necesar pentru efectuarea auditului de
siguranţă este foarte scurt comparativ cu fazele distince de proiectare. Totuşi, trebuie avut în
vedere din timp.

11
[Link]ă pt Implementare Măsuri Audit Siguranţă Rutieră – Sistem Audit Siguranţă EuropeAid/114414/D/SV/RO

Beneficiarul predă auditorului toate documentele de proiectare necesare pentru auditul de

siguranţă. Auditorul îşi efectuează verificările independent pe baza acestor documente, şi
bineînţeles pe baza unei inspecţii pe teren.

Auditul se efectuează având în vedere următoarele întrebări de bază:

 Utilizarea facilităţii de trafic este sigură pentru toţi utilizatorii drumului?
 Proiectul ales în cadrul legal de decizie este cel mai bun pentru siguranţa traficului?
 Noile informaţii referitoare la siguranţa traficului şi proiectul drumului conduc la
concluzia că este recomandabil un nou proiect?

Raportul scris al auditului enumeră deficienţele siguranţei, precum şi posibilităţile de

îmbunătăţire. Auditorul poate face sugestii privind corectarea deficienţelor şi implementarea
acestor corecţii. Nu este obligaţia auditorului să propună sau să efectueze un nou proiect, dar el
poate face propuneri pentru a se evita deficienţele privind siguranţa.

Beneficiarul primeşte raportul de audit. Ar putea fi utilă discutarea rezultatelor auditului între
beneficiar, proiectant şi auditor. Benefiiarul decide dacă o astfel de discuţie este necesară.

Beneficiarul stabileşte dacă şi până la ce nivel observaţiile şi propunerile din cadrul auditului vor
conduce la modificări ale proiectului. Trebuiesc date argumente în scris pentru fiecare respingere,
iar acestea trebuiesc anexate la documentele de proiectare. Beneficiarul informează atât
proiectantul cât şi auditorul privind decizia luată. Aceasta încheie faza corespunzătoare a
procesului de audit. Raportul auditorului şi decizia beneficiarului trebuie să fie documente scrise,
care vor fi incuse în documentele de construcţie a drumului.

4.2 Instrucţiuni

În acest Manual sunt descrise instrucţiunile pentru Auditor.

În Anexa 3 sunt prezentate exemple de formulare pentru raportările auditului, care vor fi stabilite
şi adaptate la practicile uzuale ale Ministrului.

Standardele romanesti de proiectare a drumurilor trebuie să fie documentele de bază pentru

funcţia de audit. Dar aceste standarde trebuie să fie comparate cu liniile directoare pentru
proiectare din Europe de Vest. Ghidul profesorului pentru instructori, din anexa acestui manual,
arată cele mai importante îmbunătăţiri asupra standardelor româneşti. Manualele sau
Reglementările UE pentru marcaje rutiere, semnalizări rutiere, măsuri de siguranţă pasivă şi în
special pentru zonele de lucru la drumuri sunt de cea mai mare importanţă.

12
[Link]ă pt Implementare Măsuri Audit Siguranţă Rutieră – Sistem Audit Siguranţă EuropeAid/114414/D/SV/RO

Partenerii din procesul de audit

Beneficiarul (de obicei administraţia drumurilor), Proiectantul (Consultantul) şi instituţia
independentă (ISRR) pentru audit sunt cele trei părţi care participă la procesul de audit.
Beneficiarul iniţiază auditul de siguranţă şi angajează ISRR. Toate informaţiile şi rapoartele vor
fi distribuite prin intermediul beneficiarului. Procesul de Audit al siguranţei rutiere nu este
complet până când nu s-a luat decizia dacă aspectele de siguranţă a planului sau proiectului
trebuie să fie modificate sau nu (vezi figura 3).

Funcţia fiecărei părţi este diferită, iar rolurile sunt bine definite şi complexe. Auditorii din cadrul
ISRR (Instituţia de Siguranţă Rutieră din România) efectuează auditul de siguranţă rutieră,
proiectantul modifică planurile pentru a satisface cerinţele, iar beneficiarul aprobă rezultatele şi,
dacă este necesar, mediază între recomandările auditorului şi celelalte părţi private implicate sau
de interes public şi cele ale proiectului.

Atunci când s-a luat decizia de construire a unui drum nou, de reabilitare sau lucrari de
intretinere majoră a unui drum existent, autoritatea responsabilă trebuie să raporteze aceasta către
ISRR, care va selecta cel puţin doi auditori (echipă de audit) pentru a întocmi raportul de audit.
La angajarea auditorilor trebuie să se aibă în vedere că aceştia trebuie să fie independenţi, atât de
proiectantul lucrării cât şi de biroul sau departamentul din administraţia drumului care
coordonează proiectul.

Beneficiarul predă către ISRR toate documentele de proiectare necesare pentru auditul de
siguranţă. Echipa de auditori efectuează auditul independent pe baza acestor documente şi pe
baza unei inspecţii pe teren.

Auditul se efectuează pe baza chestionarelor din Manualul de Audit pentru Siguranţa Rutieră,
având în vedere următoarele întrebări de bază:
 Este sigur pentru toţi utilizatorii drumului sa folosească facilităţile de trafic?
 Proiectul ales în cadrul legal de decizie este cel mai bun pentru siguranţa traficului?
 Noile informaţii referitoare la siguranţa traficului şi proiectarea drumurilor conduc la
concluzia că este recomandabil un nou proiect?

După efectuarea auditului, echipa de auditori va întocmi un raport scris cu recomandări pentru
modificări. Raportul trebuie să fie semnat şi transmis de către ISRR la Beneficiar. Această
semnătură este confirmarea că raportul este ireproşabil.

Raportul scris al auditului enumeră deficienţele siguranţei, precum şi posibilităţile de

îmbunătăţire. Auditorul poate poate face sugestii privind corectarea deficienţelor şi
implementarea acestor corecţii. Nu este obligaţia auditorului să propună sau să stabilească un nou
proiect.

Beneficiarul primeşte raportul de audit. Ar putea fi utilă discutarea rezultatelor auditului între
beneficiar, proiectant şi auditor. Benefiiarul decide dacă o astfel de discuţie este necesară.

Beneficiarul stabileşte dacă şi până la ce nivel observaţiile şi propunerile din cadrul raportului de
audit vor conduce la modificări ale proiectului. Beneficiarul informează atât proiectantul cât şi
auditorul privind decizia luată. O copie se va transmite la ISRR.

13
[Link]ă pt Implementare Măsuri Audit Siguranţă Rutieră – Sistem Audit Siguranţă EuropeAid/114414/D/SV/RO

Ambele documentele vor fi incluse în documentaţia proiectului, astfel încât auditorul financiar să
poată urmări procesul de decizie.

Procesul de decizie este descris în următoarea diagramă (Figura 3).

Benef. încredinţează auditul unei instituţii

de audit

Beneficiarul transmite Instituţiei toate documentele

Inspecţie independentă,
dacă este cazul inspecţie pe teren.
Auditorul întocmeşte raportul de audit în scris.

Auditorul transmite raportul de audit Instituţiei, care îl semnează şi îl transmite Beneficiarului

Dacă este cazul, beneficiarul, proiectantul şi

auditorul discută rezultatele auditului

Concluzie Beneficiar: Concluzie Beneficiar:

Se vor face modificări Nu se vor face modificări

Proiectantul trebuie să Proiectul se aprobă

modifice proiectul

Încheierea fazei de audit

Figura 3: Procedura de efectuare a Auditului de Siguranţă Rutieră

14
[Link]ă pt Implementare Măsuri Audit Siguranţă Rutieră – Sistem Audit Siguranţă EuropeAid/114414/D/SV/RO

5. IMPLEMENTAREA AUDITULUI

5.1 Documente Necesare

Numărul documentelor necesare creşte pe măsură ce avansează fazele proiectării. Dintre toate
documentele existente, următoarele trebuie puse la dispoziţia auditorului (fazele auditului sunt
specificate în paranteză):

 În cazul proiectelor de reconstrucţie sau reparaţii majore: date privind accidentele, hărţi ale
accidentelor, identificarea punctelor negre şi a secţiunilor periculoase, diagramele
coliziunilor, etc (Inspecţia siguranţei şi investigarea accidentelor)

 Analiza de trafic, inclusiv volumul de trafic prognozat (studiu de fezabilitate, proiect tehnic),
precum şi raportul explicativ (toate fazele auditului) sunt necesare la audit.

 Harta generală care oferă observarea în detaliu a locaţiei drumului individual în cadrul reţelei
de drumuri va trebui de asemenea pusă la dispoziţia auditorilor (studiu de fezabilitate ,
proiect thehnic, detalii de executie).

 Planurile generale ale traseului în plan şi în lung la o scară adecvată (scara 1:5000 până la
scara 1:10000) sunt necesare (toate fazele de audit). Tipurile de intersecţii trebuie să fie
de asemenea indicate (scara 1:1000/1.500).

 Profilurile transversale, care de asemenea conţin detalii referitoare la lăţimile elementelor

individuale ale profilelor transversale, orice dispozitive de siguranţă prevăzute, precum
şi stabilitatea bordurilor drumului sunt de asemenea necesare la audit (studiu de
fezabilitate , proiect thehnic, detalii de executie).

 Planurile de situatie si profilul longitudinal al traseului sunt cele mai importante documente.
Ele trebuie transmise auditorului la o scară adecvată (scara 1:250 până la scara 1:1000).
Este foarte important ca aceste planuri să fie clare şi uşor de citit. Planurile terenului
trebuie să fie listate color (toate fazele de audit).

 Planurile terenurilor pentru planificarea peisajului înconjurător şi planificarea execuţiei

lucrărilor peisagistice indică localizarea exactă a zonelor verzi (studiu de fezabilitate),
în special a copacilor; totuşi acestea se utilizează pentru verificarea vederilor (proiect
tehnic, deschiderea traficului).

 Pentru o inspecţie detaliată a semnalizării rutiere, a echipamentelor din parcări şi drum, care
au mare influenţă asupra siguranţei traficului, auditorul trebuie să aibă acces la planurile
de semnalizare şi marcaj rutier, a planurilor terenului cu echipamentele rutiere precum
şi analiza ingineriei detrafic pentru semnele de circulaţie prevăzute (dacă e cazul,
proiect tehnic, detalii de executie, deschiderea traficului).

15
[Link]ă pt Implementare Măsuri Audit Siguranţă Rutieră – Sistem Audit Siguranţă EuropeAid/114414/D/SV/RO

Studiu de Fezabilitate Proiect Tehnic Deschiderea Traficului

Raport Explicativ, cuprinzând Rezultatul fazei anterioare de Rezultatul fazei anterioare de audit
analiză de trafic, inclusiv prognoza audit, cu decizia beneficiarului cu decizia beneficiarului
volumului de trafic
Raport Explicativ Raport Explicativ
Diagramele accidentelor şi hărţi cu
Hartă generală Traseu în plan
punctele negre şi secţiunile
periculoase de drum Profiluri transversale Traseu în lung
Hartă generală, cu planurile Traseu în plan Planuri ale terenului cu proiectarea
generale ale terenului cu indicarea detaliată a lucrărilor peisagistice
Traseu în lung
tipurilor de intersecţii, planuri Planuri pentru semnalizare şi
generale ale profilului în lung Planuri ale construcţiei
marcaj
Profiluri transversale Planuri ale terenului cu lucrările
Planuri de teren cu echipamente de
peisagistice adiacente
Traseu în plan drum
Planuri pentru semnalizare şi
Traseu în lung Planuri de instalare semnalizare
marcaj
inclusiv documentele ingineriei de
Schiţe ale construcţiei Planuri de teren cu echipamente trafic pentru proiectarea semnalizării
Planurile terenului cu măsurile de drum
aferente de lucrări peisagistice Intersecţiile cu toate planurile de
Orice planuri existente pentru instalare semnalizare, inclusiv
semnalizare şi marcaj documentele ingineriei de trafic
pentru proiectarea semnalizării

5.2 Procedura
Efectuarea auditului de siguranţă depinde de tipul proiectului (construcţie nouă, reabilitare sau
extindere), amplasarea proiectului în reţeaua de drumuri (în interiorul sau exteriorul zonelor
construite) precum şi de faza de audit.

Auditorilor trebuie să li se acorde suficient timp pentru a efectua auditul de siguranţă, pentru a
asigura un audit cuprinzător. Este important ca auditorului să i se furnizeze la început toate
documentele necesare. Documentele incomplete vor conduce la întrebări şi solicitări suplimentare,
implicând mai mult timp şi mai multă muncă necesare pentru audit. Este sarcina ISRR de a verifica
dacă documentele sunt complete înainte de a le transmite către echipa de auditori.

În cazul proiectelor de modernizare sau reparaţii majore auditorul efectuează o inspecţie locală pe
teren (Faza 1) cu privire la măsurile de modificare sau extindere pentru a putea analiza dintr-o
poziţie mai calificată efectele construcţiei evaluate pe baza condiţiilor de trafic existente.
Documentele cu fotografii sunt considerate a fi utile. O vizitare a şantierului nu este întotdeauna
necesară pentru lucrările de construcţie a drumurilor noi; totuşi, şi în aceste cazuri este necesară
inspecţia pe teren pentru verificarea legaturii la zonele existente.

La fazele 1 şi 2 de audit, auditorul trebuie să se pună în poziţia diverşilor utilizatori ai drumului

(autovehicule, biciclişti şi pietoni) utilizând documentele de planificare, astfel încât să poată analiza
siguranţa traficului pentru obiectivul evaluat din punctul de vedere al tuturor utilizatorilor. Auditorul
poate vizualiza obiectivul şi efectua auditul pe teren numai în faza a patra de audit.
16
[Link]ă pt Implementare Măsuri Audit Siguranţă Rutieră – Sistem Audit Siguranţă EuropeAid/114414/D/SV/RO

În vederea evaluării facilităţilor de trafic din punctul de vedere al tuturor utilizatorilor, auditorul
trebuie să circule pe acest sector de trafic cu un vehicul de pasageri (pe toate drumurile), cu bicicleta
(pe drumurile interurbane şi în zonele construite) şi pe jos ca pieton (numai în zonele construite). De
asemenea ar putea fi necesar să se inspecteze locaţia la diferite momente din cursul zilei (de
exemplu ziua / noaptea sau după terminarea programului şcolar).

Auditorul efectuează auditul de siguranţă pe baza experienţei proprii şi a cunoştinţelor privind

siguranţa rutieră. Pentru a se asigura că toate aspectele legate de siguranţă au fost avute în vedere în
timpul procedurii bazate pe experienţă, trebuie să se utilizeze chestionare. Acestea sunt specificate
pentru autostrăzi şi drumuri cu patru benzi, drumuri interurbane cu o singură parte carosabilă,
drumuri urbane mari şi drumuri rezidenţiale. Diversele întrebări legate de siguranţă pentru toţi
utilizatorii de trafic sunt enumerate pentru fiecare fază individuală de audit.

Chestionarele sunt stabilite având în vedere următoarele:

 Exploatarea la maxim a oricărei interpretări din standardele şi specificaţiile tehnice, în vederea
optimizării siguranţei rutiere
 Concluziile din investigaţiile accidentelor locale
 Rezultatele ultimelor cercetări
 Experienţa obţinută din auditurile anterioare
 Erorile de proiectare cele mai frecvente

Descrierea realistă, prin imagini fotografice de calitate, din perspectiva utilizatorilor, făcută posibilă
prin programele moderne de proiectare, precum şi analiza cantitativă a impresiei spaţiale a
drumurilor poate fi utilă pentru reprezentarea auditului, precum şi pentru simplificarea răspunsurilor
la anumite întrebări din cadrul chestionarelor.

Chestionarele şi descrierile fotografice, precum şi analiza cantitativă a combinării traseului în plan şi

în lung nu pot înlocui examinarea completă a proiectului sau a drumului de către un auditor
experimentat; totuşi simpla utilizare a chestionarelor nu reprezintă toată reponsibilitatea în cadrul
unui audit de siguranţă.

5.3 Principiile de Siguranţă ale Procesului de Audit

Procesul de audit are în vedere principiile diverselor faze de proiectare ale funcţionalităţilor
drumurilor. Este o mare diferenţă între drumurile din zonele construite, care sunt în pricipal
proiectate pentru funcţionalităţi multiple, viteze scăzute şi cerinţe diferite faţă de drumurile
interurbane proiectate mai ales pentru o singură funcţionalitate, viteze mari şi cerinţe dinamice.

Ca atare, se utilizează chestionare diferite în cadrul procesului de audit:

 Autostrăzi si drumuri cu 4 benzi Anexa 2.1
 Alte drumuri interurbane (cu 2 benzi) Anexa 2.2
 Drumuri urbane principale Anexa 2.3
 Drumuri rezidenţiale Anexa 2.4

17
[Link]ă pt Implementare Măsuri Audit Siguranţă Rutieră – Sistem Audit Siguranţă EuropeAid/114414/D/SV/RO

5.4 Raportul de Audit

Auditorii elaborează în scris un raport de audit. Raportul de audit enumeră toate deficienţele de
siguranţă care au fost identificate, şi dacă e cazul furnizează informaţii pentru remedierea acestora.
În faza de deschidere a traficului, raportul trebuie să fie însoţit de fotografii. Acest raport se
transmite la Instituţia de Siguranţă Rutieră care va da confirmarea că raportul este acceptat.

Beneficiarul decide asupra rezultatelor auditului, formulează justificări în scris pentru fiecare
propunere pe care o respinge şi le ataşează la raportul de audit. Raportul de audit şi decizia
beneficiarului trebuie să fie puse atât la dispoziţia proiectantului cât şi a auditorului.

Raportul de audit poate fi structurat pentru autostrăzi şi drumuri interurbane conform caracterisicilor
specifice “profil transversal, treseu, intersecţii, etc” şi pentru drumuri din zone construite conform
grupurilor de utilizatori. Anexa 3 include exemple.

6. AUDITORII

6.1 Cerinţe pentru Auditori

În ceea ce priveşte calificarea, auditorii trebuie să aibă cunoştinţe solide şi experienţă atât în
proiectare cât şi în siguranţa rutieră. Drept calificare de bază, auditorii trebuie să fi absolvit cursuri
universitare relevante. Sunt necesari mai mulţi ani de experienţă în domeniul proiectării drumurilor
sau în domenii legate de drumuri. În plus faţă de aceste cerinţe de bază, trebuie să se acumuleze
calificări suplimentare din instruiri. Auditorii trebuie să aibă abilitatea de a evalua siguranţa rutieră a
unui drum pentru diverse grupuri de utilizatori ai drumului. În plus, auditorii trebuie să fie la curent
cu cele mai recente informaţii legate de siguranţă în proiectarea şi operarea drumurilor.

6.2 Poziţia Auditorilor

Independenţa auditorilor este importantă pentru o analiză şi evaluare imparţială şi echitabilă. În acest
context, independenţa înseamnă că auditul este efectuat de auditori care nu au responsbilitatea
proiectului şi care de asemenea nu sunt implicaţi în elaborarea proiectului care se supune auditului.

Există mai multe posbilităţi pentru asigurarea independenţei auditorilor:

 Auditorul siguranţei poate face parte dintr-un departament al autorităţii de drumuri, dar
având o funcţie explicit definită de control al siguranţei.
 Auditurile de siguranţă se pot face de către consultanţi externi autorizaţi.
 Membrii unui departament de Siguranţă al autorităţii de drumuri din altă zonă
geografică / alt judeţ pot să efectueze auditul de siguranţă.

ISRR este responsabilă cu selectarea echipei independente de audit pentru proiect. Echipele se pot
schimba de la o fază la alta.

18
[Link]ă pt Implementare Măsuri Audit Siguranţă Rutieră – Sistem Audit Siguranţă EuropeAid/114414/D/SV/RO

6.3 Certificarea şi Acreditarea Auditorilor

Responsabilitatea auditorului este mare, chiar dacă nu este un factor de decizie, care ar putea să
nu fie un expert în proiectarea drumurilor sau în siguranţa rutieră. Calitatea recomandărilor din
partea auditorului va avea o mare influenţă asupra transportului în condiţii de siguranţă pe
drumul nou sau cel reabilitat şi vor fi de ajutor ca argumente în competiţia dintre interesele
private şi a intereselor publice.
De aceea poziţia sa este comparabilă cu cea a unui notar. Pentru a îndeplini această activitate de
responsabilitate, auditorul trebuie să aibă o instruire şi o acreditare. Aceste se vor organiza de
către Instituţia independentă de Siguranţă Rutieră în România în cooperare cu Universităţile
Tehnice.

Următorul model, sau altele similare, au fost adoptate în mai multe ţări pentru acreditarea
auditorilor:
1. Cinci ani (minim) de experienţă relevantă în proiectarea drumurilor, ingineria traficului,
ingineria siguranţei rutiere şi alte discipline legate de siguranţa rutieră.
2. Absolvirea unui curs de instruire aprobat pentru audit de siguranţă rutieră.
3. Participarea la cel puţin cinci audituri de siguranţă rutieră sub conducerea unui auditor
senior (cel puţin trei din fazele de audit).
4. Certificarea păstrării cunoştinţelor şi a experinţei prin participarea la cel puţin un adudit
pe an.

Pentru ca o persoană să fie considerată drept auditor al siguranţei rutiere, este necesar să
îndeplinească punctele 1 şi 2 de mai sus. Pentru a fi considerată drept auditor senior al siguranţei
rutiere, este necesar să îndeplinească punctele 1, 2 şi 3 de mai sus. Ambele nivele de auditor sunt
necesare pentru a satisface punctul 4 şi a rămâne pe lista auditorilor acreditaţi.

19