0% au considerat acest document util (0 voturi)
24 vizualizări10 pagini

C13 - Limfaticele Capului Şi Gâtului: Clasificarea Grupelor Limfoganglionare

Documentul prezintă clasificarea grupelor limfoganglionare ale capului și gâtului, cu descrierea localizării, aferențelor și eferențelor fiecărei grupe în parte. Sunt enumerate și descrise ganglionii limfatici superficiali și profunzi ai capului și gâtului.

Încărcat de

RadoiLaura
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
24 vizualizări10 pagini

C13 - Limfaticele Capului Şi Gâtului: Clasificarea Grupelor Limfoganglionare

Documentul prezintă clasificarea grupelor limfoganglionare ale capului și gâtului, cu descrierea localizării, aferențelor și eferențelor fiecărei grupe în parte. Sunt enumerate și descrise ganglionii limfatici superficiali și profunzi ai capului și gâtului.

Încărcat de

RadoiLaura
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

C13 - Limfaticele capului şi gâtului

Clasificarea grupelor limfoganglionare

CAPUL GÂTUL
Inelul pericraniocervical al lui Cuneo
 [Link]  [Link]
 [Link]  [Link]
(retroauriculari)
GRUPE LIMFOGANGLIONARE
 [Link]
SUPERFICIALE
 [Link] (malari,  [Link] anteriori
mandibulari, nasolabiali,  [Link] superficiali
bucali)
 [Link]  [Link]
(lanţul jugulo-carotidian,
lanţulspinal, lanţul transvers)
= alcătuiesc triunghiul limfatic
GRUPE LIMFOGANGLIONARE cervical al lui Rouviere
PROFUNDE
 [Link] profunzi
(paratraheali, pretraheali,
prelaringieni, linguali,
infrahioidieni)

Limfatice (gg.) superficiale


1. la nivelul/ în grosimea lamei superficiale a fasciei cervicale

2. eferenţele acestor ganglioni perforează fascia şi drenează în limfaticele profunde

3. majoritatea formează inelul pericraniocervical al lui Cuneo

4. unele însoţesc venele superficiale ale gâtului

Ganglionii occipitali şi ganglionii mastoidieni

Localizare şi număr Aferenţe Eferenţe


 gg.O: la nivelul liniei  partea posterioară a  [Link]
nucale superioare şi inserţiei scalpului
[Link]; (1-6 gg. superficiali şi  gg.M drenează şi fosele
1-3 gg. profunzi) nazale, sinusurile paranazale,
 gg.M: la nivelul palatul dur şi moale,
procesului mastoidian; (1-3 nasofaringele şi orofaringele,
ganglioni) urechea medie

1
Ganglionii parotidieni

Localizare şi număr Aferenţe Eferenţe


 superficiali (GPS, GPS: GPS:
pretragieni), anteriori şi  vertex  [Link]
inferiori  pavilionulurechii
 profunzi (GPP)  regiuneatemporală GPP:
 MAE  [Link]

GPP:
 parotida
 fosainfratemporală
 ţesuturileretroorbitare
 planşeul posterior al fosei
nazale

Ganglionii submandibulari

Localizare şi număr Aferenţe Eferenţe


6 ganglioni de fiecare parte a  sinusurile paranazale  ganglionii jugulari
planului median, sistematizaţi (maxilar, frontal, etmoidul profunzi superiori
astfel: anterior, etmoidul mijlociu)  unele eferenţe
 preglandular – pe  cavitatea nazală trec la gg. jugulari profunzi
suprafaţa glandei, la marginea (1/2 anterioară) mijlocii
inferioară a mandibulei, pe  faţa (fruntea, nasul,
vasele submentale obrazul, buza superioară,
 intraglandulari – în comisura labială, buza
ţesutul glandular (în cazul inferioară)
metastazelor cervicale locale  limba (2/3 anterioare)
se va face şi submaxilectomia)  cavitatea bucală
 prevascular (ganglion (planşeul, gingia, dinţii
mandibular, ganglionul lui superiori, dinţii inferiori)
STAHR) – anterior de artera
facială = acest ganglion are
raport cu ramura marginală a
mandibulei din [Link] deci
limfadenectomia poate leza
acest nerv
 retrovascular =
posterior de arterafacială

2
Ganglionii submentali

Localizare şi număr Aferenţe Eferenţe


 în triunghiul submental  ocazional buza  [Link]
(spaţiul interdigastric, între superioară  [Link] profunzi
pântecele anterioare ale  vârful limbii mijlocii (grupul juguloomohioidian)
muşchilor digastrici)  mucoasa linguală şi
labială în dreptul incisivilor
inferiori
 planşeul bucal
 buza inferioară

Ganglionii faciali
- ganglioni dispuşi la faţă, de-a lungul vaselor faciale, primind aferenţe de la: pleoape,
conjunctivă, nas, obraz, buze, gingii

- trimit eferenţele la ganglionii submandibulari

- eventual şi la cei parotidieni superficiali şi submentali

[Link] (zigomatici) - număr variabil


- pe vena facială în dreptul [Link] mic
[Link] - număr variabil
- în apropierea unghiului mandibulei
- drenează ţesuturi superficiale ale capului şi gâtului
[Link] - pe buccinator, la nivelul liniei de la gonion la unghiul gurii
- aferenţe de la fosele temporală şi infratemporală şi nasofaringe
- drenează limfa în [Link] superiori
[Link] - dispuşi în unghiul arterei faciale cu artera labială superioară
- drenează buza superioară şi nasul extern la [Link]

Ganglionii cervicali anteriori

Localizare şi număr
 Însoţesc vena jugulară anterioară

Ganglionii cervicali superficiali

Localizare şi număr
 În lungul venei jugulare externe

3
Limfatice profunde
Ganglionii limfatici profunzi cervicali

Profund de lama superficială a fasciei cervicale.

1) toate eferenţele acestora converg la [Link] inferiori de unde porneşte trunchiul


limfatic jugular (TJ)
2) TJ drept drenează în ductul limfatic iar acesta din urmă în unghiul Pirogoff (unghiul
venos jugulosubclavicular
3) TJ stâng drenează în canalul toracic care se varsă în unghiul Pirogoff stâng

După localizarea în cadrul fasciei cervicale, ganglionii dispuşi profund de lama


superficială, la gât, sunt în totalitate ganglioni cervicali profunzi. Dintre aceştia fac parte
lanţul limfoganglionar jugular, lanţul limfoganglionar spinal şi lanţul transvers al gâtului.

Cele trei lanţuri limfoganglionare compun TRIUNGHIUL LIMFATIC AL LUI ROUVIERE.

Ganglioni cervicali profunzi (lanţul limfoganglionar jugular/jugulocarotidian)

Sunt 10 –20 de ganglioni ce se găsesc în lungul venei jugulare interne (lateral,


anterior şi posterior de venă).

Ganglionii jugulari sunt adiacenţi sau chiar în grosimea tecii carotice.

Aceşti ganglioni drenează:

 grupele limfoganglionare ale capului (inelul pericraniocervical al lui Cuneo,


[Link], [Link])
 ganglionii viscerali ai gâtului (infrahioidieni, paratraheali sau recurenţiali,
prelaringieni, pretraheali sau suprasternali)
 ganglionii cervicali superficiali (din lungul jugularei externe) şi anteriori (din lungul
venei jugulare anterioare)
 tuba auditivă
 urechea medie

4
Ganglionii jugulari se grupează:

1. ganglioni jugulari superiori – localizaţi în vecinătatea venei jugulare interne în dreptul


muşchiului digastric (pPD) şi profund de sternocleidomastoidian; dintre aceştia face
parte ganglionul subdigastric (CHASSAIGNAC, FISCH), plasat la locul unde ramura
externă a accesorului încrucişează jugulara internă
a. în intervalul dintre jugulara internă, muşchiul digastric şi artera facială se
găseşte ganglionul jugulodigastric KÜTTNER I sau ganglionul retrodigastric
care se plasează superficial faţă de ganglionii jugulari superiori, interpus
între aceştia şi inelul pericraniocervical. Specific, DRENEAZĂ LIMFA DE LA
RĂDĂCINA LIMBII
2. ganglioni jugulari mijlocii – la nivelul [Link], pe jugulara internă; cel plasat
deasupra omohioidianului este ganglionul juguloomohiodian KÜTTNER II cere specific
DRENEAZĂ LIMFA CORPULUI LIMBII, fie direct, fie via [Link]
3. ganglioni jugulari inferiori – la baza gâtului; de la aceştia porneşte trunchiul jugular,
ce drenează limfa capului şi gâtului în canalul toracic (stânga) sau în ductul limfatic
(dreapta) şi de aici în unghiurile venoase Pirogoff

Ganglionii lanţului spinal

Circa 20 de ganglioni dispuşi în lungul ramurii externe a accesorului:

 cei superiori sunt profund de sternocleidomastoidian


 cei inferiori sunt localizaţi în trigonul omotrapezian

Superior se apropie de ganglionii jugulari.

Delimitează triunghiul limfatic al lui Rouviere.

Inferior drenează în ganglionii jugulari inferiori via ganglionii lanţului transvers.

Primesc aferenţe de la:

 [Link]
 [Link]
 [Link] (aceştia drenează regiunile occipitală şi parietală şi ceafa)

Drenează de asemenea regiunea laterală a gâtului şi umărul.

Cei superiori pot primi aferenţe de la nasofaringe.

5
Ganglionii lanţului transvers

4 –12 ganglioni localizaţi la baza gâtului, în lungul vaselor transverse ale gâtului (se
mai numesc şi ganglioni supraclaviculari).

Cei laterali se confundă cu ganglionii inferiori ai lanţului spinal iar cei mediali cu
[Link] inferiori.

Se dispun la interfaţa dintre gât, axilă şi mediastin.

Formează mase ganglionare prescalenice ce continuă lanţurile axilare.

Cel mai medial ganglion al acestui lanţ este cunoscut drept ganglionul WIRCHOFF –
TROISIER şi, îndeosebi în stânga, este constant invadat în cancerele gastrice.

Ganglionii periviscerali

1) ganglionii infrahioidieni: în rombul infrahioidian, pe membrana tirohioidiană; primesc limfă


de la [Link] anteriori şi regiunea epiglotică şi drenează limfa în [Link] profunzi
2) ganglionii prelaringieni: anterior de laringe, participă la drenajul limfatic al glandei tiroide
3) ganglionii pretraheali: anterior de trahee, în vecinătatea [Link] inferioare, iau parte
la drenajul limfatic al glandei tiroide
4) ganglionii paratraheali: pe flancurile esofagului şi traheei (ganglionii lanţului recurenţial);
drenează esofagul, traheea şi primesc şi limfatice de la gg. Traheobronşici
5) ganglionii tiroidieni: în jurul glandei tiroide; dintre aceştia face parte ganglionul Delphi
localizat anterior de istmul tiroidian

6
*Vasele limfatice din teritoriul oromaxilofacial
Vasele limfatice ale regiunii bucale

Reţele limfatice interconectate.

Reţea submucoasă, drenează în:

 [Link]
 [Link] superficiali (la nivelul VJE)

Reţea subcutanată, drenează în:

 [Link]
 [Link]
 [Link] superficiali

Vasele limfatice ale regiunii orale (buzele)

Vasele limfatice ale buzei superioare

Reţea submucoasă, drenează în:

 [Link] superficiali
 [Link]
 [Link]

Reţea subcutanată, drenează în:

 [Link]
 [Link]
 [Link] superficiali

Vasele limfatice ale buzei inferioare

Reţea submucoasă, drenează în:

 [Link]
 [Link]

Reţea subcutanată, drenează în:

 [Link]

7
Vasele limfatice ale regiunii mentale

Drenează în:

 [Link]
 [Link]

Vasele limfatice ale aparatului masticator

Vasele limfatice de la nivelul ATM, drenează în:

 [Link]
 [Link]
 gg.KüttnerI retrodigastric/jugulodigastric

Drenajul limfatic al [Link], drenează în:

 [Link]
 [Link]
 [Link] superiori

Drenajul limfatic al [Link], drenează în:

 [Link]
 [Link]

Drenajul limfatic al [Link], drenează în:

 [Link]

Drenajul limfatic al glandelor salivare

Glanda sublinguală:

 Transmilohioidian, în [Link] şi submandibulari


 Periwhartonian, în [Link] mijlocii

Glanda submandibulară:

 [Link]
 [Link] superiori şi mijlocii

Glanda parotidă:

 [Link]
 [Link]
 [Link] superficiali (pe VJE)

8
Drenajul limfatic al regiunii palatine

 anterior, spre [Link]


 mijlociu, spre [Link]
 posterior, spre [Link]

Vasele limfatice ale limbii

Reţele limfatice superficiale:

 reţeaua feţei superioare a limbii


 reţeaua bazei limbii
 reţeaua feţei inferioare a limbii

Şi/Sau limfatice perivasculare.

Drenaj limfatic ipsi- şi contralateral.

Drenaj în:

 [Link]
 [Link]
 [Link] (rar)

Vasele limfatice ale gingiei

Gingia dinţilor superiori

 limfatice vestibulare superioare la [Link]


 limfatice palatinale superioare la [Link], retrofaringieni şi [Link] (rar)

Gingia dinţilor inferiori

 limfatice vestibulare inferioare la [Link], submandibulari, jugulari


 limfatice linguale la [Link] profunzi şi jugulari

Vasele limfatice ale periodonţiului

1. Peste creasta alveolară, spre gingie (vestibulară/orală) apoi cale comună


2. Prin lamina dura în spongioasa mandibulară apoi prin canalele nervilor alveolari
3. Cele periapicale se unesc cu limfaticele apicale şi drenează pe căile de drenaj pulpar

Limfaticele pulpei dentare


9
Există controverse privind existenţa limfaticelor pulpare. În condiţii normale şi nu
patologice aceste vase ar putea să lipsească.

Limfaticele pulpare au origine precum saci închişi printre odontoblaste şi în pulpa


propriu-zisă. Se golesc în vase limfatice gracile satelite venelor pulpare. Vasele colectoare
străbat rădăcina şi ies prin orificiul apical.

Drenajul apical şi periapical: traiecte specifice

1. De la dinţii frontali superiori:


 anterograd, via canal/gaură infraorbitală, spre buza superioară, obraz şi gingia
vestibulară; confluenţă, apoi drenaj comun cu aceste teritorii
 retrograd, prin canal infraorbital la nivelul tuberozităţii maxilarului, prin
buccinator şi apoi perivascular cu vena facială la [Link], sau
perivascular cu artera maxilară spre [Link]
2. De la dinţii laterali superiori: prin canale intraosoase spre tuberozitate, apoi fie pe
calea venei faciale la [Link], fie pe calea arterei maxilare spre [Link]
3. De la dinţii frontali inferiori: prin canalul mental la reţelele gingiei vestibulare şi
buzei inferioare; continuă la [Link] şi submentali
4. De la dinţii laterali inferiori: via canal/gaură mandibulară, drenează în [Link]
şi jugulari

10

S-ar putea să vă placă și