C7 - Glandele cavității bucale

Clasificare după situația lor topografică

Glande ale vestibulului bucal
- Glandele labiale
- Glandele bucale
- Glandele molare

Glande ale ala cavității bucale propriu-zise

- Glandele palatine
- Glandele linguale
- Glandele sublinguale

Glande migrate
- Glanda parotida
- Glanda submandibulara

Glanda parotidă
Este o glandă salivară mare, pereche,situată in afara cavității bucale.
Are formă neregulată, culoare galben cenușiu, greutate 30 g.

Capsula parotidiană
Textele clasice descriu glanda parotidă ca fiind înconjurată de o capsulă fibroasă –
capsula parotidiană , ea fiind o continuare a fasciei cervicale profunde, trece de la nivelul
gâtului se dedublează și formează capsula propriu-zisă. Capsula prezintă un strat superficial
si unul profund.
Teoriile moderne sustin faptul ca această capsulă este în legătură stransă cu SMAS
(sistemul musculoaponevrotic superficial), mai ales în cazul stratului superficial.

Loja parotidiană / fosa retromandibulară

Este spaţiul anatomic ocupat de glanda parotidă. Are 6 pereţi:

Peretele anterior este format de:

- marginea posterioară a [Link]

- marginea posterioară a ramurii mandibulei
- colul mandibulei
- [Link] medial

La nivelul peretelui anterior se găseşte butoniera retrocondiliană a lui Juvara prin

care loja parotidiană comunică cu fosa infratemporală.
Butoniera este un pasaj situat între colul mandibulei (lateral) şi [Link] (medial).
în butonieră traversează nervul auriculotemporal, artera maxilară şi 1-2 vene maxilare.

1
Peretele posterior:

- marginea anterioară a [Link]

- procesul mastoidian
- pântecele posterior al [Link] (la origine)

Peretele superior / Baza

- articulaţia temporomandibulară
- meatul acustic extern

Peretele inferior / Apexul

Este la nivelul unghiului mandibulei, frecvent se extnde pană la nivelul trigonului

digastric (între pantece) septul inter-parotideo-submandibular.

Din cauza faptului că se extinde profund de ramul mandibulei sunt descrise două poțiuni:
 una superficială/ lobul suerficial (mai întins)
 una profundă / lobul profund (mai redus)

Intre cele două porțiuni este descris isthmul.

Peretele lateral:

- piele
- ţesut subcutanat (în ţesutul subcutanat sunt [Link] [Link] mare)
- fascia parotidiană superficială

Lateral de glandă sunt [Link] parotidieni superficiali.

Peretele medial: cuprinde:

- pântecele posterior al [Link]

- procesul stiloid al temporalului
- muşchii stilieni: stiloglos, stilofaringian, stilohioidian
- ligamentele stiliene: stilohioidian, stilomandibular
- fascia stiliană

La acest nivel este furca stiliană prin care [Link]ă externă urcă din spaţiul carotic în
loja parotidiană.
Spaţiul stilodigastric este traversat de [Link] şi vasele stilomastoidiene.
Raporturile extrinseci ale glandei se vor realiza cu elemetele anatomice prezente la
nivelul acestor pereți.

2
Comunicările lojei parotidiene

 Cu fosa infratemporală prin butoniera Juvara; la acest nivel se găsesc vasele maxilare
şi nervul auriculotemporal; anterior cu spaţiul pterigomandibular dintre muşchiul
pterigoidian medial şi ramura mandibulei
 Cu trigonul carotic, inferior; polul inferior parotidian poate acoperi în grade variabile
conţinutul trigonului carotic iar printr-un orificiu al septului interparotideosubmandibular
traversează vena retromandibulară
 Infero-medial cu furca stiliană prin care artera carotidă externă urcă din trigonul
carotic în loja parotidiană
 Medial cu spaţiul parafaringian cefalic; pe deasupra ligamentului stilomandibular
trece spre peretele faringian prelungirea faringiană a parotidei
 Posterior cu spaţiul retrostilian prin spaţiul stilodigastric şi prin interstiţiul dintre
muşchii sternocleidomastoidian şi digastric (pântecele posterior)
 Superior cu ţesutul subcutanat al regiunii temporale printr-un pasaj pretragian
ocupat de vasele temporale superficiale, nervul auriculotemporal şi [Link]
 Anterior cu regiunea maseterică, la nivelul planurilor superficiale; superficial de
maseter se vor plasa prelungirea anterioară a parotidei, ramurile nervului facial
(zigomatice, bucale, mandibular), ductul Stenon şi superior de duct vasele transverse
ale feţei

Pediculii parotidieni

Elementele vasculare şi nervoase ce intră sau ies din parotidă se grupează formând 8
pediculi parotidieni:

 pediculul anterior / facial

 pediculul superior sau temporal
 pediculul extracondilian
 pediculul subcondilian
 pediculul posterior stilomastoidian
 pediculul posterior auricular
 pediculul medial carotidian
 pediculul inferior cervical

Loja parotidiană – conţinut

Raporturile intrinseci ale parotidei

În glanda parotidă găsim 3 planuri anatomice:

 Planul nervos (superficial)
 Planul venos (mijlociu)
 Planul profund (arterial)

3
Planul nervos (superficial)

Este planul [Link] intraparotidian = acest nerv fie se bifurcă, fie se trifurcă fie formează
direct plex parotidian.
Din [Link] intraparotidian pornesc ramuri: temporale, zigomatice, bucale (superioare şi
inferioare), marginală a mandibulei şi cervicală.
Ramurile terminale ale [Link] alcătuiesc „pes anserinus nervosum major”.

Planul venos (mijlociu)

În parotidă se formează venele jugulară externă şi retromandibulară; uneori găsim şi

vena carotidă externă, satelită arterei carotide externe.

Planul profund (arterial)

Este planul arterei carotide externe, din care pornesc ramuri:

- [Link]ă posterioară – ram colateral
- [Link]ă
- [Link]ă superficială = emite [Link]ă a feţei

Profund de [Link]ă superficială, în polul superior al glandei parotide, trece

nervul auriculotemporal.
Intraparotidian sunt [Link] parotidieni profunzi.
Parotida conţine segmentul iniţial, intraparotidian, al ductului lui Stenon.

Ductul parotidian al lui Stenon

Este canalul excretor al parotidei . Se formează intraglandular prin reunirea a două

trunchiuri ce provin de la lobul superficial şi respectiv cel profund al parotidei.

Traiectul ductului parotidian

- Segmentul iniţial intraparotidian al ductului Stenon are un traiect oblic antero-

superior şi iese prin faţa anterioară a glandei parotide, în 1/3 superioară a acesteia
- Segmentul următor, maseterin, devine orizontal, pe faţa laterală a maseterului şi a
fasciei maseterine (între duct şi arcada au traiect ramuri zigomatice ale [Link] şi vasele
transverse ale feţei;la partea posterioară a maseterului peste duct se aşează
prelungirea anterioară a parotidei, superior şi inferior de duct au traiect ramurile
bucale ale facialului ce pot stabili anastomoze peristenoniene)
- De la marginea anterioară a maseterului ductul Stenon trece la obraz, la nivelul lojei
geniene - segmentul bucal al ductului (ocoleşte prin lateral sau traversează bula lui
Bichat şi ajunge la faţa externă a buccinatorului;este însoţit de ramurile bucale ale
facialului;poate avea pe traiect glande parotide accesorii (acestea se deschid în
Stanon, deci corect ar trebui denumite aberante)

4
 - Perforează fascia bucofaringiană şi buccinatorul, cu un traiect oblic; urmează
segmentul distal, mic, submucos al ductului, plasat între buccinator şi mucoasa
obrazului
- Se deschide în mucoasa obrazului, la papila parotidiană ce se află în dreptul molarului
2 superior (la acest nivel se plasează tampoanele în cursul intervenţiilor dentare)

Vascularizația glandei parotide

Este vascularizată de ramurile parotidiene ale [Link] superficiale și de ramuri

ale [Link] a feței și din [Link]ă posterioară.
Venele drenează în [Link]ă, [Link]ă ext. și în afuenții lor de origine.
Limfaticele drenează spre ganglionii parotidieni profunzi (situați în interiorul glandei),
spre ganglionii parotidieni superficiali (acoperiți de fascia parotidiană sau în afara ei, spre
pavilionul urechii).
Eferențele ambelor ajung în ganglionii cervicali profunzi din grupul jugulo-digastric.

Inervaţia glandei parotide

- inervaţia senzitivă – din [Link], pe calea [Link] care dă în glandă

[Link]
- inervaţia secretorie – vegetativă, dublă – simpatică şi parasimpatică

INERVAŢIA PARASIMPATICĂ:

- fibre parasimpatice preganglionare cu origine în bulbul rahidian din nucleul salivator

inferior → vor fi conduse la [Link] pe calea: [Link], anastomoza JACOBSON ([Link]
→ plexul timpanic → [Link] mic)
- sinapsa în ganglionul otic
- fibrele postganglionare plecate din [Link] trec în nervul auriculotemporal ce le
conduce şi le distribuie în parotidă

INERVAŢIA SIMPATICĂ

- fibre preganglionare cu origine în coloana cenuşie laterală a măduvei toracale

superioare; sunt conduse la ganglionul cervical superior prin: nervii spinali toracali;
[Link] albe; lanţul simpatic paravertebral
- sinapsa simpatică în ganglionul cervical superior de unde fibrele postganglionare sunt
conduse la parotidă pe calea plexului carotic extern de unde trec la acinii
glandulari:fie direct, intraparotidian; fie via plexul maxilarei → plexul arterei
meningee medii → [Link] (fără a face sinapsă aici) → [Link]

5
Glanda sublinguală
Glanda sublinguală nu este o glandă unică ci este formată dintr-un pachet de glande.
Dintre acestea una este mai mare (medial) și 9-10 de talie mai mică (lateral).
Pachetul glandular sublingual ocupă spaţiul submucos sublingual.

Delimitarea spaţiului sublingual submucos / loja glandei sublinguale

 Superior - mucoasa sublinguală – proemină formând eminenţa sublinguală şi prezintă

orificiile punctiforme ale ductelor lui Rivinus
 Inferior - muschi ai planșeului bucal ([Link], [Link])
 Medial - muşchi ai limbii (genioglos, hioglos) şi, în oarecare măsură, [Link]
 Lateral - mandibula (faţa internă a corpului care prezintă la acest nivel foveea
sublinguală) şi muşchiul milohioidian (la nivelul originii mandibulare)

Comunicările spaţiului sublingual submucos sunt:

 Posterior - cu loja glandei submandibulare (spaţiul subfascial submandibular) prin

interstiţiul hioglosomilohioidian
 Antero-medial - cu spaţiul submucos sublingual de partea opusă, prin spaţiul
submucos retromental (cale de bilateralizare a infecţiilor)

Conţinutul spaţiului submucos sublingual

- pachetul glandular sublingual

- medial de pachetul glandular – elementele anatomice ce traversează interstiţiul
hioglosomilohioidian
- ductul lui Wharton
- nervul lingual „ia la braţ” prin lateral ductul submandibular şi se împarte în ramurile
terminale linguale ce se distribuie mucoasei linguale
- nervul hipoglos se divide în ramuri linguale terminale motorii pentru muşchii limbii
- anastomoza nervilor lingual şi hipoglos
- vene linguale superficiale satelite celor doi nervi
- medial de pachetul glandular ajunge şi artera linguală ieşind de sub muşchiul hioglos;
aceasta emite artera sublinguală şi se continuă ca arteră profundă a limbii. Artera
sublinguală, cu o venă satelită, se îndreaptă înainte pe faţa medială a pachetului
glandular sublingual, vascularizează glandele, mucoasa sublinguală şi muşchii
planşeului bucal
- singurul element anatomic prezent pe faţa laterală a pachetului glandular sublingual
este nervul sublingual (ram al nervului lingual, uneori dublu) – nerv senzitiv al
planşeului bucal (mucoasa sublinguală, glanda sublinguală) aduce la glandele
sublinguale fibre vegetative secretorii

6
Ductul glandei sublinguale

Glanda sublinguală principală ce drenează saliva prin ductul lui BARTHOLIN la

caruncula sublinguală (împreună cu ductul submandibular al lui WHARTON) şi glande
sublinguale accesorii ce drenează prin ductele lui RIVINUS care se deschid la orificii
punctiforme din mucoasa sublinguală ce acoperă pachetul glandular.

Vascularizația glandei sublinguale

Glanda este vascularizată din ramuri ale a. sublinguală (ram din [Link]ă).
Venele drenează către vena linguală.
Limfaticele drenează ganglionii submandibulari.

Inervaţia glandei sublinguale

Inervaţie senzitivă – [Link], prin [Link] şi sublingual

Inervaţie secretorie – vegetativă (simpatică şi parasimpatică):

Inervaţia simpatică:

- fibrele simpatice preganglionare au somele neuronale în coloana cenuşie laterală a

măduvei toracale superioare de unde sunt conduse în lanţul simpatic toracal prin
[Link] şi [Link] albe (mielinice)
- urcă în continuare în lanţul simpatic cervical până în ganglionul cervical superior unde
vor face sinapsă cu deutoneuronul căii
- fibrele simpatice postganglionare părăsesc ganglionul cervical superior prin
[Link] externi şi trec în plexuri periarteriale:
(a) plexul arterei faciale le distribuie, via [Link] şi [Link], la
pachetul glandular sublingual
(b) plexul arterei linguale le distribuie direct sau via [Link] la pachetul
glandular

Inervaţia parasimpatică:

- fibrele parasimpatice preganglionare provin din punte din nucleul salivator superior şi
sunt conduse la neuronul postganglionar prin: [Link] bis, [Link], coarda timpanului,
[Link]
- neuronul postganglionar este localizat fie în ganglionul submandibular (anexat
morfologic nervului lingual) fie în ganglionul sublingual al lui Blandin (anexat
morfologic nervului sublingual). Trebuie avută însă în vedere şi prezenţa
microganglionilor intrinseci nervului lingual şi a microganglionilor intraglandulari care
reprezintă staţii sinaptice
- fibrele parasimpatice postganglionare sunt distribuite glandelor sublinguale fie direct
(din [Link]) fie prin nervii lingual şi sublingual

7
Glanda submandibulară
Glanda submandibulară este o glandă salivară mare localizată postero-inferior de
planşeul bucal.
Constă dintr-un lob superficial şi unul profund, ultimul dispus în interstiţiul hiogloso-
milohioidian şi, eventual, în loja glandei sublinguale (spaţiul sublingual submucos).
Ţesutul conjunctiv periglandular se diferenţiază formând o capsulă glandulară.
Glanda submandibulară ocupă loja glandei submandibulare /spaţiul subfascial
submandibular.

Delimitarea lojei glandei submandibulare /spaţiul subfascial submandibular

 Peretele supero-lateral (peretele osos) corespunde foveei submandibulare de pe faţa

internă a corpului mandibulei şi inserţiei mandibulare a [Link] medial
 Peretele infero-lateral (cutanat) este format de piele, [Link] şi lama superficială
a fasciei cervicale; profund de [Link] la acest nivel se găsesc ramuri provenite
din: [Link]ă a [Link] şi din [Link] al gâtului
 Peretele medial (muscular) corespunde planşeului bucal, rădăcinii limbii şi, posterior,
peretelui faringian. În plan superficial este format de muşchii digastric şi stilohioidian
(frecvent glanda submandibulară se prelungeşte inferior, peste aceşti muşchi,
trecând superficial de elementele trigonului carotic). În plan profund cuprinde în
principal muşchii milohioidian şi hioglos; acestora li se adaugă posterior şi [Link]
şi [Link] superior faringian. La nivelul peretelui medial al lojei glandulare se
găseşte interstiţiul hiogloso-milohioidian prin care loja glandei submandibulare
comunică cu spaţiul sublingual submucos

Delimitarea interstitiului hiogloso-milohioidian:

- extern = marginea posterioară a [Link]

- intern = [Link]
- superior mucoasa sublinguală acoperă milohioidianul şi trece pe hioglos la nivelul
rădăcinii limbii >>> se formează şanţul mucos alveololingual

Topografia şi conţinutul interstițiului:

Porţiunea inferioară (cervicală) a interstiţiului este strict un pasaj intermuscular şi

conţine nervul hipoglos, însoţit de o venă comitantă ([Link]ă superficială inferioară).
Porţiunea superioară (sublinguală) este un pasaj submucos, în care se găsesc:
- ductul submandibular al lui WHARTON = trece superior de [Link] printre milohioidian
şi hioglos; ductul ajunge astfel sub mucoasa planşeului bucal, eventual însoţit de
lobul profund al glandei submandibulare
- nervul lingual „ia la braţ” prin lateral ductul lui Wharton şi apoi îşi trimite [Link]
destinate mucoasei limbii

În timp ce loja submandibulară comunică cu loja sublinguală, posterior, lojile

submandibulară şi parotidiană sunt separate de o bandă fibroasă (septul
interparotideosubmandibular) compusă de: lig. stilomandibular, fascia stiliană şi bandeleta
angulomandibulară a sternocleidomastoidianului

8
 Extremitatea postero-superioară a glandei, dispusă între pterigoidianul medial şi
peretele faringian, corespunde lojei paraamigdaliene.

Conținutul lojei glandulare

Glanda submandibulară

Elemente situate superficial de glandă:

- vena facială coboară superficial de extremitatea posterioară a glandei (cu artera

facială, care urcă în profunzimea glandei, realizează pensa vaselor faciale); vena
facială proprie primeşte [Link]ă şi apoi se uneşte cu [Link]ă
formând vena facială comună ce coboară în trigonul carotic unde va forma, frecvent,
trunchiul tirolinguofacial
- bucla submandibulară a arterei faciale din care pleacă [Link]ă; peste vasele
faciale trec la nivelul marginii inferioare a mandibulei filete provenite din [Link]ă
a mandibulei (din [Link]) – acestea trebuie protejate în cursul intervenţiilor
chirurgicale locale
- vasele submentale trec sub marginea inferioară a mandibulei, spre planşeul bucal;
artera provine din [Link]ă, vena drenează în [Link]ă. [Link]ă dă ramuri
glandulare
- limfoganglioni submandibulari superficiali localizaţi pe traiectul venei submentale şi
cel al venei faciale, cu vasele limfatice alocate

Elemente situate profund de glandă:

- pachetul vasculonervos milohioidian trece pe [Link], profund de vasele

submentale
- nervul hipoglos (XII), însoţit inferior de o venă comitantă ([Link]ă superficială
inferioară) are traiect pe [Link], acoperit de fascia acestuia, profund de
[Link] şi [Link]; va trece în interstiţiul hiogloso-milohioidian unde:
 se anastomozează cu [Link]
 trimite [Link] (C1 – C2)
 trimite [Link] destinate [Link]
- limfoganglioni submandibulari profunzi se găsesc pe [Link] şi hioglos
- [Link]ă urcă profund de extremitatea posterioară a glandei (sau în plin ţesut
glandular), pe constrictorul superior faringian şi stiloglos; face buclă supraglandulară
la nivelul lojei para-amigdaliene şi se continuă între glandă şi mandibulă
 din porţiunea profundă a [Link] pornesc [Link]ă ascendentă şi [Link]ă
 din bucla supraglandulară trec ramuri la glandă
- nervul lingual părăseşte spaţiul pterigomandibular şi se aşează pe hioglos, supero-
medial de glandă – la acest nivel este submucos şi are pe traiect [Link]
(parasimpatic) care dă ramuri la glanda submandibulară
 în continuare arcul nervului lingual se dispune în interstiţiul hiogloso-milohioidian
unde „ia la braţ” prin lateral ductul lui Wharton
o ductul submandibular însoţit de lobul glandular profund

9
 Ductul submandibular al lui Wharton
Lung de 5 cm., canalul excretor al glandei submandibulare părăseşte glanda pe faţa
sa profundă şi trece pe hioglos, însoţit de lobul profund glandular şi acoperit de lobul
superficial al glandei.
Pătrunde în interstiţiul hiogloso-milohioidian:
 între marginea posterioară a [Link] şi [Link], în
 însoţit de ţesut glandular
 are inferior [Link] şi [Link]ă a hipoglosului
 submucos, nervul lingual îl ocoleşte prin lateral în acest interstiţiu şi îşi trimite
[Link] terminale medial de duct

Ajunge în spaţiul submucos sublingual unde se găseşte medial de glanda sublinguală,

pe [Link].

Produce plica sublinguală a mucoasei planşeului bucal (plica se recunoaşte intern de

eminenţa sublinguală determinată de glanda sublinguală).

În apropierea frenului lingual se găseşte o papilă mucoasă numită caruncula

sublinguală la care se deschid atât ductul submandibular cât şi ductul sublingual principal al
lui Bartholin.

Vascularizația glandei submandibulare

Este vascularizată din ramurile glandulare ale [Link]

Limfaticele drenează către ganglionii submandibulari situați în jurul glandei

Inervaţia secretorie a glandei submandibulare

Inervaţia simpatică glandei submandibulare

Sediul neuronului preganglionar – în măduva toracală superioară (coloana cenuşie laterală)

Traseul fibrelor preganglionare
- din măduva toracală trec în lanţul simpatic toracal pe calea nn. spinali toracali şi a
[Link] albe
- prin fibre interganglionare urcă în lanţul simpatic cervical
- ajung în ganglionul cervical superior şi fac sinapsă cu neuronul postganglionar

Sediul neuronului postganglionar – în ganglionul cervical superior

Traseul fibrelor postganglionare:
- din ganglionul cervical superior merg prin [Link] externi
- apoi prin plexul carotic extern şi plexul arterei faciale
- din plexul arterei faciale trec la glanda submandibulară:
 fie direct
 fie tranzitând, fără sinapsă, [Link]

10
Inervaţia parasimpatică glandei submandibulare

Sediul neuronului preganglionar – în punte, în nucleul salivator superior

Traseul fibrelor preganglionare:
- [Link]
- [Link]
- coarda timpanului
- [Link]

Sediul neuronului postganglionar – în [Link] situat pe traiectul [Link] (ataşat

nervului sau populaţii parasimpatice intricate cu fibrele
nervoase), pe [Link]
Traseul fibrelor postganglionare – din [Link] trec direct în glanda submandibulară

11
 PEDICULII PAROTIDIENI

GRUP Localizare/Traiect / Raporturi ELEMENTE

Pediculul anterior sau facial Părăseşte glanda şi trece Ductul parotidian al lui Stenon
anterior, pe maseter unde Ramuri ale [Link] facial (zigomatice,
este acoperit iniţial de lobul bucale superioare, bucale inferioare)
superficial al glandei Artera transversă a feţei
Vena transversă a feţei
Pediculul superior sau temporal Părăseşte glanda la polul Artera temporală superficială
superior şi se adfă anterior 1-2 vene temporale superficiale
de tragus Nervul auriculotemporal, (posterior şi
profund de aceste vase )

Pediculul extracondilian Antero-lateral de condilul câteva vene extracondiliene ce drenează

mandibulei ATM ( se anastomozează cu plexul venos
pterigoidian)
Pediculul subcondilian Profund de condilul Artera maxilară
mandibulei 1-2 vene maxilare
Nervul auriculotemporal – (superior de
artera maxilară)

Pediculul posterior stilomastoidian Alcătuit de elementele Nervul VII facial

anatomice care traversează Artera stilomastoidiană
spaţiul stilodigastric Vena stilomastoidiană

Pediculul posterior auricular Inferior de pediculul Artera auriculară posterioară ( părăseşte

posterior stilomastoidian parotida şi trece pe procesul mastoidian)
Vena auriculară posterioară poate însoţi
intraparotidian artera sau se poate plasa
inferior de glanda parotidă (venă
intraparotidiană sau infraparotidiană)
Pediculul medial carotidian Artera carotidă externă ( intră în glandă
după ce străbate furca stiliană )
Vena carotidă externă ( poate să
însoțească artera)

Pediculul inferior cervical La polul inferior al glandei Vena retromandibulară

Vena jugulară externă

12