Cavitatea bucală: buze, obraji, vestibul bucal.

Delimitarea și
stratigrafia regiunilor bucală, orală, zigomatică, infraorbitală – C3

REGIUNILE FEŢEI

15. regiunea orbitală;

16. regiunea nazală;

17. regiunea orală: buzele + perilabial;

18. regiunea mentală: menton (bărbie);

19. regiunea infraorbitală;

20. regiunea bucală: obrazul;

21. regiunea zigomatică: pometul obrazului, corespunde osului zigomatic.

1
BUZELE (REGIUNEA ORALĂ)
Regiunea orală cuprinde totalitatea ţesuturilor care intră în alcătuirea buzelor.

Regiune nepereche a feţei.

Se învecinează:

-superior cu regiunea nazală: limita este planul tangent la septul nazal;

-inferior cu regiunea mentală: limita este şanţul cutanat mentolabial (şanţul dintre buza
inferioară şi relieful protuberanţei mentale);

-lateral: cu regiunea bucală: limita este dată de linia convenţională care trece la 1 cm. extern
de unghiul gurii, unind extremitatea posterioară a nării cu şanţul mentolabial.

BUZELE
[Link]ăşi inferioară;

[Link]ţiuni cărnoase, moi, mobile;

[Link] unesc la extremităţi formând unghiurile gurii:

a.în grosimea unghiului gurii fibrele muşchilor periorali ai mimicii decusează şi

formează comisura labială;

b.în structura comisurii labiale intră nodulul comisural sau modiolul, fibros, traversat
de artera facială

[Link] gura închisă buzele realizează peretele anterior al vestibulului bucal şi între ele se
delimitează fisura orală.

[Link] gura deschisă, buzele se îndepărtează între ele şi delimitează orificiul gurii (orificiul oral,
apertura orală).

2
Stratigrafia buzelor: 5 planuri
•piele

•țesut subcutanat

•plan muscular

•plan submucos

•mucoasa labială

Piele:
•la nivelul buzei superioare prezintă un şanţ median vertical numit philtrum, cuprins între
două margini sau pilierii philtrum-ului; philtrum-ul se termină inferior la un tubercul cutanat,
proiectat inferior;

•la nivelul buzei inferioare prezintă o mică depresiune deasupra şanţului mentolabial;

Țesut subcutanat:
•cu foliculi piloşi şi glande sebacee şi sudoripare

•cu [Link] ale [Link] labiali:

•[Link] furnizează nervii senzitivi ai buzei superioare;

•[Link] furnizează nervii senzitivi ai buzei inferioare şi mentonului.

•venele labiale se dispun subcutanat:

•[Link]ă superioară drenează în [Link]ă;

•[Link] inferioare = multiple, drenează în [Link]ă şi în [Link]

•aici se formează reţeaua limfatică labială subcutanată.

Plan muscular (orbicularul buzelor, cu o parte labială cu funcţie de sfincter şi o parte marginală
intricată cu dilatatorii orificiului bucal)

•planul muscular asociază [Link] ale [Link]

•în proximitatea găurii infraorbitale anastomozele [Link] şi infraorbital realizează un

plex mixt, plexul infraorbital;

•în proximitatea găurii mentale anastomozele [Link] şi mental realizează un plex

mixt, plexul mental.

3
Muşchii periorali
Sunt [Link] şi [Link] ai orificiului bucal. Inervaţi de [Link].

Doar [Link] al gurii realizează constricţia orificiului bucal, restul [Link]

([Link]) au un rol important în mimică şi în diverse acte fiziologice.

[Link] ai orificiului bucal, după acţiunea lor, se împart:

1)[Link]ători ai buzei superioare

.[Link]ător al buzei superioare şi al aripii nasului

.[Link]ător al buzei superioare

.[Link] mic

2)[Link] trag supero-lateral comisura labială

.[Link] mare

.[Link]ător al unghiului gurii

3)[Link] trag postero-lateral comisura labială

.[Link]

.[Link]

4)[Link] trag infero-lateral comisura labială

.[Link]

.[Link]âtor al unghiului gurii

5)[Link]âtori ai buzei inferioare

.[Link]âtor al buzei inferioare

.[Link]

Plan submucos, conţine:

•arcadele arteriale labiale formate de arterele labiale, ramuri ale arterelor faciale;

•[Link] ale nervilor senzitivi labiali:

•glande labiale: glande salivare mici, pot forma tumori şi chiste, frecvent cu potenţial malign

•aici se formează reţeaua limfatică submucoasă

4
Mucoasa labială: activ mobilă
•mucoasa labială se reflectă continuându-se cu mucoasa fundului de sac vestibular, unde se
găseşte frenul labial; protezele se montează evitând frenul labial.

Mucoasa orală:

•activ mobilă dacă acoperă muşchi

•pasiv mobilă dacă acoperă ţesut moale non-muscular

•fixă: acoperă periost/os

* limfaticele buzei superioare drenează în

[Link]

* limfaticele buzei inferioare drenează în

[Link] şi în cei submandibulari.

Suprafaţa buzelor: 4 zone

•pielea cu foliculi piloşi;

•marginea vermillion-ului: bordură cutanată uşor mai decolorată, la limita dintre pielea
buzei şi roşul buzei;

•marginea vermillon-ului cu tuberculul labial superior desenează arcul lui Cupidon

(Cupid’s bow) care, în situaţii extreme, poate fi foarte accentuat, sau poate lipsi.

•vermillion-ul (roşul buzei): epiteliu scuamos stratificat cu strat cornos subțire și strat bazal
lipsit de pigment, ceea ce îl face transparent pentru mușchii și capilarele subiacente; poate
prezenta foveole:

•foveole comisurale: în comisura labială;

•foveole labiale: de regulă paramedian, la nivelul buzei inferioare; pot fi conectate

prin fistule la glande labiale inferioare.

•mucoasa labială.

5
Artera facială
•Origine: a treia ramură colaterală anterioară a arterei carotide externe.

•Traiect: artera facială are un traiect ascendent oblic, superior şi anterior. Cuprinde două porţiuni:

•porţiunea cervicală: urcă pe peretele faringelui, până ajunge profund de glanda

submandibulară, ocoleşte glanda pe deasupra, înconjoară bazilara mandibulei, şi se continuă la faţă;

•porţiunea facială: din şanţul premaseterin de la nivelul mandibulei, urcă spre

modiol, apoi în şanţul nasogenian către comisura palpebrală medială.

Ramurile [Link]
•din porţiunea cervicală pleacă:

•[Link]ă ascendentă,

•[Link]ă,

•[Link]ă

•[Link] submandibulare

•din porţiunea facială pleacă:

•[Link], superioară şi inferioară,

•[Link]ă laterală

•[Link]ă

6
În funcţie de ramura prin care se termină la faţă, distingem mai multe tipuri de arteră facială:

•(a) tipul angular (22%, terminată prin [Link]ă);

•(b) tipul nazal (60%, terminată prin [Link]ă laterală);

•(c) tipul alar (12%, terminată prin [Link]ă a [Link] superioare);

•(d) tipul labial superior (4%, terminată prin [Link]ă superioară);

•(e) tipul hipoplazic (2%).

Artera labială inferioară

•se dispune între planul muscular şi mucoasa labială inferioară

•se poate anastomoza cu cea din partea opusă realizând arcada arterială a buzei inferioare

•poate pleca din artera facială precum trunchi labiomental, din care va lua naştere [Link]ă
superficială (alternativă la [Link]ă plecată din alveolara inferioară în canalul mandibular)

•se poate anastomoza cu [Link]ă şi submentală

Artera labială superioară

•trece în grosimea buzei superioare, între mucoasa labială şi orbicularul gurii

•se poate anastomoza cu cea de partea opusă realizând arcada arterială a buzei superioare

•trimite ramuri ascendente, la nivelul nasului extern:

•ramura alară;

•ramura septală nazală – conectată la corpul cavernos septal (pata vasculară a lui Kisselbach)

•din artera facială poate pleca trunchiul labionazal divizat ulterior în [Link]ă superioară şi [Link]ă

7
OBRAZUL (REGIUNEABUCALĂ)

Limite, regiuni vecine

Regiunea bucală este o regiune pereche ce ocupă partea centrală a obrajilor
participând la formarea pereţilor laterali ai vestibulului bucal.

Ea este despărţită anterior de regiunile mentală şi orală prin linia convenţională care
coboară de la extremitatea posterioară a nării spre unghiul gurii, faţă de care trece la 1 cm.
lateral, prelungindu-se apoi până la marginea inferioară (bazilară) a mandibulei.

Limita posterioară a regiunii bucale este dată de marginea anterioară a muşchiului

maseter. Superior este despărţită de regiunile zigomatică şi infraorbitală prin linia de la
nivelul marginii inferioare a arcului zigomatic, prelungită până la nară (narină).

Stratigrafia regiunii bucale

[Link]

[Link] cu planul muscular superficial:

•[Link]ător al buzei superioare şi aripii nasului

•[Link]ător al buzei superioare

•[Link], mic şi mare

•[Link]

•[Link]

•[Link]âtor al unghiului gurii

[Link] geniană (loja bucală, spaţiul bucal): între SMAS şi fascia bucofaringiană care acoperă
[Link]

[Link] muscular profund:

•[Link]: acoperit de fascia bucofaringiană, formează planșeul lojei geniene

•[Link]ător al unghiului gurii ([Link], cu origine în partea superioară a fosei

canine), formează planșeul spațiului canin

[Link] obrazului (mucoasa bucală, activ mobilă)

8
Conținutul lojei geniene
1)corpul adipos bucal (bula lui Bichat)

2)pediculul anterior parotidian

3)mănunchiul vasculonervos bucal

4)vasele faciale + [Link]

Pediculul anterior parotidian, alcătuit din:

•ductul parotidian Stenon, proiectat pe linia de la lobulul urechii la aripa nasului:

•ductul parotidian ocoleşte anterior corpul adipos şi va perfora buccinatorul; continuă

apoi pe o mică porţiune submucos şi se deschide în mucoasa bucală la papila parotidiană din
dreptul M2 superior;

•(±) prelungirea parotidiană anterioară şi glande parotide accesorii

•vasele transverse ale feţei (ramuri ale vaselor temporale superficiale): superior de ductul Stenon

•[Link] superioare şi inferioare ale [Link]

•prin anastomoză cu [Link] realizează un plex mixt: plexul bucal;

•[Link]ă a mandibulei a [Link] ([Link]ă a [Link]) –traiect la nivelul bazilarei

mandibulei, acoperită de platysma:

•trece peste vasele faciale la nivelul şanţului premaseterin şi trebuie evitată în

ligaturile [Link] la acest nivel

9
Mănunchiul vasculonervos bucal: soseşte din fosa infratemporală, via spaţiul pterigo
temporomandibular, :

•mănunchiul vasculonervos bucal se localizează apoi pe buccinator, profund de corpul

adipos al obrazului:

•[Link] este nervul senzitiv al obrazului, din [Link]:

•distribuit la pielea obrazului prin [Link]

•distribuit la mucoasa obrazului prin [Link] ce perforează buccinatorul

însă NU inervează muşchiul

•distribuit la mucoasa şanţului vestibular inferior în dreptul lateralilor

(eventual până la PM2), apoi mucoasă alveolară şi gingie bucală

•(±) distribuţie eventuală la molarul 3, printr-un filet în canalul retromolar

•vasele faciale urcă din şanţul premaseterin pe buccinator, anterior de corpul adipos
bucal, către comisura labială şi, apoi, şanţul nasogenian; au pe traiect [Link]

Glande salivare mici ale obrazului:

[Link] bucale: între [Link] şi mucoasa bucală;

[Link] molare: între [Link] şi buccinator, în raport cu ductul Stenon.

Regiunea zigomatică
•Regiune pereche a feţei, infero-lateral de orbită.

•Corespunde osului zigomatic –regiunea pometului obrazului. Acesta poate conţine extensia
recesului zigomatic al sinusului maxilar. Regiune expusă traumatismelor.

•Părţile moi cuprind: pielea, ţesutul subcutanat, muşchii zigomatici mare şi mic, fibre ale
[Link] al ochiului, nervi motori –[Link] ale [Link] facial, [Link] –ramura
zigomaticofacială a nervului zigomatic, vasele transverse ale feţei.

10
Regiunea infraorbitală
•Regiune pereche a feţei, localizată inferior de orbită, superior de linia de la arcada
zigomatică la nară. Inferior este separată de şanţul vestibular superior prin mucoasa pasiv
mobilă a acestuia.

•Stratigrafie:

•pielea

•ţesutul subcutanat

•planul muscular superficial: SMAS + [Link]ător al buzei superioare, [Link]ător al

buzei superioare şi aripii nasului, [Link] al ochiului

•spaţiul intermuscular canin

•[Link]ător al unghiului gurii ([Link])

•planul osos: o arie a feţei anterioare a corpului maxilarului, cu fosa canină şi gaura infraorbitală

Spaţiul canin
•Este un spaţiu potenţial (virtual) localizat între:

•profund: [Link] ([Link]ător al unghiului gurii, ataşat pe fosa canină a maxilarului)

•superficial: [Link]ător al buzei superioare, coborât de la marginea infraorbitală

•Corespunde extensiei anterioare a regiunii bucale şi regiunii infraorbitale.

•Infecţiile în spaţiul canin:

•se pot extinde din loja geniană/spaţiul bucal, unde sunt difuzate de regulă de la
dinţii laterali, mai ales cei superiori;

•pot fi infecţii odontogenice, pornite de la caninul superior sau de la premolarul 1

superior, cu condiţia ca apexurile să fie la nivelul ataşamentului osos al [Link]

•dacă infecţia din spaţiul canin este diseminată pe calea venei oftalmice inferioare, se
transmite la venele sinusului cavernos; tromboflebita de sinus cavernos are risc vital.

11