Electrocardiograma

- să ne reamintim noțiunile de bază -

Mihaela Adela Iancu

 Electrocardiograma
 Înregistrarea grafică a variațiilor de potențial
electric care iau naștere la suprafața corpului,
datorită activității cardiace
 Derivațiile bipolare

DI, DII, DIII

explorează planul frontal
Triunghiul Einthoven
Derivațiile unipolare ale membrelor

aVR, aVL, AVF

explorează planul frontal
a=augmentare
Derivațiile unipolare precordiale
V1, V2, V3, V4, V5, V6
explorează planul orizontal
Poziția electrozilor
 Derivații precordiale suplimentare
Derivaţii suplimentare posterioare:
V7 în spaţiul V intercostal, pe linia
axilară posterioară
V8 tot în spaţiul V intercostal, pe
linia scapulară medie
V9 pe linia paravertebrală stângă

Derivații precordialele drepte:

V3R, V4R, V5R şi V6R,cu localizare
simetrică cu cea a precordialelor
stângi
Sistemul hexaxial
 Prin suprapunerea
derivațiilor bipolare și
unipolare ale
membrelor într-un
singur punct
Două planuri exploratorii
DII, DIII, și aVF derivații
inferioare
DI și aVL, V5, V6 sunt
derivații laterale
aVR atriul stâng
V1, V2 septul interventr
V3, V4 peretele anterior
al ventricului stâng
Generarea și conducerea impulsului
electric
 Standardizarea ECG
 Unde – P, QRS, T
 Formă
 Sens
 Durată
 Amplitudine
 Segmente - PQ(R), ST
 Poziție
 Durată
 Intervale - suma dintre o undă și un segment
 Durată
 Unda P
 Reprezintă depolarizarea atrială
 Rotunjită, simetrică
 Pozitivă în DII; DIII și aVF și negativă în aVR
 Pozitivă/difazică V1, V2
 Durata: 80-120 msec
 Amplitudine maximă DII (o,25mV)
 Intervalul PQ (PR)
 Unda P +segmentul PQ(PR)
 Depolarizarea atrială și conducerea intraatrială
și atrioventriculară
 120-200 ms
 Se scurtează cu creșterea frecvenței cardiace
 Complexul QRS
 Depolarizarea ventriculară
 Unda Q depolarizarea septului interventricular
 Unda R depolarizarea simultană a ventriculului
drept și a regiunii apicale și centrale a ventriculului
stâng
 Unda S depolarizarea regiunii posterobazale
ventrcul stâng
 Complexul QRS
 Durata: 80-100 msec
 Axul intre 300 – 750
 Morfologia si amplitudinea complexului QRS
 1. Derivațiile membrelor
 DI: unda R dominanta (< 15 mm)
 DII: unda R dominanta (< 19 mm)
 DIII: morfologie QRS variabila
 aVR: negativ
 aVL: asemanator DI
 aVF: asemanator DIII
 Complexul QRS
Derivațiile precordiale:
V1, V2 – complexe rS, predominant negative
V5, V6 – complexe qRs predominant pozitive
Amplitudinea undei R creste progresiv de la V1
Amplitudinea undei S scade de la V1
Zona de tranzitie V3-V4
Unda Q
Durata sub 40 msec
Amplitudinea
< 1/3 din R in derivatiile V5, V6 si
< ¼ din R in DIII si aVF
 Segmentul ST
 Porțiunea inițială lentă a repolarizării
ventriculare
 Începe la punctul J
 Izoelectric
 V1,2 supradenivelat 1-2 mm
 Unda T
 Porțiunea terminală, rapidă a repolarizării
ventriculare
 Rotunjită, asimetrică
 Concordanta ca sens cu complexul ORS
 Este negativă în aVR
 Amplitudinea de cel puțin 1/8, dar nu mai mult
de 2/3 din unda R
 Unda U
- este o undă foarte mică
-amplitudinea < 2 mm
-concordantă cu T sau difazică (prima parte opusă
lui T)
Intervalul QT

-Activitatea electrică
ventriculară
completă

-Durata normală depinde de

FC

-70/min <40 msec

-Pentru fiecare 10bpm – 20ms

-< jumătate din RR

Standardizarea ECG
 Determinarea frecvenței cardiace
 Viteza standard 25mm/s
 Se verifică frecv atrială=ventriculară
 1 secundă.........25 mm
60 secunde ......x
 x=60*25=1500mm/min

 FC=1500/intervalul RR în mm
Determinarea rapidă a frecvenței
cardiace
 Se caută pe ECG o undă R
suprapusă peste o linie
groasă și se numără liniile
groase unde apare
următoare undă R:
300, 150, 100, 75, 60, 50
 Axa QRS
 Reprezintă direcția
procesului de activare
cardiacă, proiectat în
derivațiilor membrelor
 Normal: între -30 și
+110 grade
 Deviat patologic la
stânga între -90 și -30
 Deviat patologic la
dreapta între +110 și
+180
 Axa QRS

D2 = D1 + D3
aVR + aVL + aVF = 0
Determinarea rapidă a axei QRS
Determinarea axei QRS
 Aprecierea ritmului sinusal
 Exista unda P în toate revoluţiile cardiace şi în toate
derivaţiile înregistrate
 Undele P sunt situate înaintea complexului QRS
 Undele P au durata, amplitudinea şi orientarea normală
(pozitiv în D1, D2, pozitiv, negativ sau difazic în
D3,amplitudinea sub 2,5 mm, durata sub 0,10 sec)
 Undele P constante ca formă în aceeaşi derivaţie
 Intervalul PQ constant şi în limite normale
 Intervalele PP = intervalele RR, constante
 Tulburarile de ritm cardiac
CLASIFICARE:
Aritmii supraventriculare Aritmii ventriculare
(originea deasupra bifurcatiei fascicului His) (origine sub bifurcatia fasciculului His)

• Tahicardia sinusala
• Aritmie extrasistolica ventriculara
• Bradicardia sinusala
• Aritmia sinusala • Tahicardia ventriculara
• Aritmie extrasistolica supraventriculara • Torsada de varfuri
• Tahicardia atriala focala, multifocala • Flutterul ventricular
• Fibrilatia atriala • Fibrilatia ventriculara
• Flutterul atrial
• Alte aritmii supraventriculare - TPSV
➢Tahicardia sinusala
➢Cresterea frecventei sinusale normale > 100 bpm (100-180/min)
➢Debut si oprire progresiva
➢Bradicardia sinusala
➢scaderea frecventei sinusale sub 60 bpm
 Aritmia sinusala
• Variabilitatea frecventei cardiace datorita tonusului vagal
• Fenomen fiziologic frecvent intalnit la tineri
• In inspir creste frecventa cardiaca prin scaderea tonusului vagal
• In expir tonusul vagal revine la normal cu scaderea AV

EKG:
➢RS, variatia intervalului P-P de la o bataie la alta, determinand frecventa
ventriculara neregulata
➢Scurtarea si alungirea intervalului P-P intr-o maniera ciclica, ce corespunde
fazelor ciclului respirator
➢Unde P sinusale cu morfologie normala
➢Interval PR constant
 Aritmia extrasistolica supraventriculara
Extrasistola atriala (ESA)

• QRS ingust, morfologie identica cu cea a complexului de baza, precedat

de unda P, diferita ca morfologie de undele P sinusale
• PR normal (>120ms)
• urmate de pauza compensatorie/necompensatorie
• pot fi interpolate, caz in care nu modifica ritmul de baza
• Pot fi blocate in NAV (unde P neurmate de QRS)
• Pot fi conduse cu aberanta
(de obicei BRD)
 Fibrilatia atriala
• Una dintre cele mai frecvente aritmii cardiace

EKG:
• Absenta unda P
• Ritm neregulat cu oscilatii de amplitudine fata de linia
izoelectrica
• Unde “f” de fibrilatie
• Frecventa ventriculara variabila, intervale R-R neregulate
• Complexe QRS inguste de obicei
 Flutterul atrial
• Tahiaritmie cu frecventa 200-400/min ce determina contractii atriale frecvente si
regulate
• Activitatea atriala e transmisa la ventriculi cu bloc atrioventricular de protectie

EKG:
• Lipsa undelor P, prezenta undelor “F” de flutter
• Mari, bifazice, cu aspect de “dinti de fierastrau”, regulate
• Fara linie izoelectrica intre ele
• frecventa ventriculara e dependenta de gradul de bloc AV –
cel mai frecvent bloc 2:1, determinand AV 150/min
• Poate fi si 3:1 (AV 100bpm), 4:1 (AV 75/min)
• Conducere 1:1 poate aparea in context de stimulare simpatica
sau WPW - determina instabilitate hemodinamica si
degenereaza in FiV
 ARITMIILE
VENTRICULARE
 Aritmia extrasistolica ventriculara
▪ Batai precoce, neprecedate de unde P, cu complex QRS larg
(>120ms), diferit fata de morfologia QRS ului de baza
▪ Faza terminala in opozitie fata de complexul QRS
▪ Urmate de obicei de pauza compensatorie (RR’ + R’R=2RR)
▪ Pot fi monomorfe/polimorfe
▪ Izolate/cu tendinta la sistematizare: bigeminism, trigeminism,
cvadrigeminism
▪ >3 complexe = TVNS
 Tahicardia ventriculara

▪ Tahicardie cu QRS larg

▪ > 3 ESV
▪ frecventa>100 bpm (100-250 bpm)
▪ Monomorfa/polimorfa
▪ Interval RR egal sau usor variabil
▪ Aspect BRD/BRS
 Flutterul ventricular
▪ Aritmie ventriculara, AV>250/min
▪ Aspect sinusoidal de o parte si de alta a liniei izoelectrice
▪ Fara unde P, complexe QRS sau unde T identificabile
▪ Risc crescut de FiV
▪ Considerat un posibil stadiu de tranzitie intre TV si FiV
 Fibrilatia ventriculara
➢ cea mai severa tulburare de ritm = stop cardiac

▪ Activitate electrica ventriculara complet neregulata

▪ Nu se pot identifica unde P, complexe QRS sau unde T
▪ 150-500/min
▪ Amplitudinea undelor scade cu durata aritmiei
Bloc de ram drept
• durata QRS > 120 ms
• aspect RSR’, RsR’ (apect de “M”) in V1-V3, mai
rar RR’, rR
• durata undei S este crescută în aVL, DI,V6 (qRS)
• modificari secundare de faza terminala ST-T in
opozitie de faza cu QRS in V1-V3
• BRD incomplet: aspect RSR’ in V1-V3, dar cu
durata QRS < 120 ms
Bloc de ram stang
• durata QRS > 120 ms
• unda R ampla, cu aspect crosetat, monofazica in
V5, V6, DI, aVL
• unda S larga sau aspect QS in V1, V2
• absenta undei q in DI, V5-V6
• faza terminala opusa QRS in derivatiile
precordiale stangi
• progresie lenta unda R in V1-V6
• BRS incomplet: aspect QRS de BRS, dar durată
QRS < 120 ms