PARTICULARITATILE POEZIEI EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI ALUMI! Expresionismul este un curent artistic modernist Prezent in artele poetice si poezie, aparut in Germania la inceputul secolului al XX-lea, Un reprezentant in literatura romana este Lucian Blaga. Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” apartine modernismului de factura expresionista prin: elanul vitalist si violenta expresiei, adaugate la elemente moderniste Precum noutatea metaforei, intelectualizarea emotiei, innoirile Prozodice cu precadere (versul liber). Poezia deschide volumul de debut al autorului ,,Poemele luminii”, care apare in anul 1919. Opera este una modernista. O prima trasdtura care permite incadrarea operei in acest curent literar este reinnoirea prozodiei. Adoptarea versului liber de c&tre poet demonstreazi conceptia lui Blaga, conform careia lipsa elementelor de prozodie clasica, permite exprimarea fluxului ideilor si a intensitatii sentimentelor. Astfel, textul este alcdtuit din douazeci de versuri libere, de masuri diferite, majoritatea incepand cu minuscula: ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/ si nu ucid/ cu mintea tainele, ce le-ntalnesc/ in calea mea.” O alt& trasatura pentru apartenenfa poeziei la modernism este utilizarea metaforei revelatorii ca figura de stil predominanta. O prima metaford din text este ,,corola de minuni” care semnific’ totalitatea misterelor lumii ingloband atat lucrurile pozitive, cat si cele negative ale universului, prin enumeratia: ,,in flori, in ochi, pe buze ori morminte.” Scanned with CamScannerBlaga asaza in centrul poeziei metafora luminii care reprezinta cele doua tipuri de cunoastere. Pe de-o parte, se remarci cunoasterea luciferica (lumina mea), iar pe de alta parte, aflata in raport de antitezA cu prima, se reflect cunoasterea paradisiac&, configurata de ,,Jumina altora”. Tema textului o reprezinta relatia om-univers. O secventa relevanta pentru aceasti tema este prima parte a Poeziei, in care apare viziunea eului liric despre lume. Pronumele personal ,,eu” este asezat in fruntea poeziei si se repeta de sase ori pe parcursul ei, exprim4nd atitudinea protectoare a poetului fata de misterele lumii, dar si vehementa sa de a se distinge de ceilalti. Astfel, poetul foloseste negatia verbelor violente: ,,nu strivesc”, ,,nu ucid” tocmai pentru a se diferentia ca viziune de cei ce adopté o cunoastere rationala. Totodata, ipostaza eului creator in aceastd parte este aceea a unui calator care se bucura de diversitatea lumii, asa cum reiese din metafora ,,calea mea”. O alt& secvenf4 semnificativa pentru tema poeziei este a doua parte a acesteia, in care poetul explicd efectul atitudinii sale asupra misterului. Linia de pauza din versurile: ,eu cu lumina mea sporesc a lumii taina-/si-ntocmai cum cu razele ei albe luna/[..]/ asa imbogiitesc eu intunecata zare”, izoleaza o fraza care are rolul unei comparatii prin care cunoasterea luciferica este asociati cu lumina lumii. Aceasta nu anuleazi intunericul, ci sporeste misterul nopfii, la fel cum poetul, fara si poatd explica un mister, tinde doar sa-1 amplifice. in vreme ce la romantici Jumea reprezinta un laitmotiv asociat mereu cuplului, aici luna este vazutd ca fiind un element ce imbogiteste misterul. Particularitatile poeziei sunt conturate si de simbolurile din finalul textului, de laitmotivele, dar si de structura acesteia. Cele patru metafore Scanned with CamScannersimbol sunt valori caracterizate atat prin latura Pozitiva, cat si prin cea negativa, find construite pe baza principiului, coincidentia Oppositorum, iglobate in acelasi al frumusetii, gingasiei si diversitatii, dar, in acelasi timp, fac trimitere la fragilitatea existenfei. Un conform careia contrariile se Suprapun gi pot fi in; element. Florile sunt un simbol al vietii, alt element - mormintele - contureazi atat ideea mortii si a descompunerii, cat gi linia credinfei, a misterului si a lucrurilor invizibile care ne inconjoara. Laitmotivele textului sunt lumina si intunericul, accentuand cu predilectie cel de-al doilea motiv. Acesta este redat de structuri precum: ,,taina noptii”, ,,intunecata zare”, ,,adancimi de intuneric”. Varietatea lexical reflect dorinta poetului de a pozitiva orice conotatie negativa pe care termenul ,,intuneric” ar putea-o avea. Un alt element este reprezentat de compozitia poeziei, care contine trei secvente lirice. Prima secventa incepe cu pronumele personal de persoana I ,,eu”. Aceasta creioneazi exacerbarea eului creator. A doua secventi are incorporati in ea o anumiti relatie/ comuniune intre lirism gi filosofie, exprimand conceptul de cunoastere prin metafora luminii si chiar prin comparatia cu luna: ,,cum cu razele ei albe luna nu micsoreaz, ci tremuratoare miareste si mai tare taina noptii” Ultima secventa contine ultimele doua versuri si reia concluziv, enumerafia din prima secventd, adaugand legatura sentimentala: ,,caci eu iubesc/ si flori si ochi si buze si morminte.” Distingerea si deosebirea tainelor existentei precum iubirea, sufletul, moartea sau frumusefea nu se realizeaza cu rationamentul, ci cu , iubire pentru ca, asa cum transmite Poezia, iubirea protejeaza misterul. . in concluzie, poezia ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” se + ye ibuil I; incadreaz perfect in tiparele modernismului liric, Blaga contribuind Ia Scanned with CamScannersincronizarea literaturii romane cu cea europeand, prin valorificarea in méasura originala a elementelor moderniste. De asemenea, se reflect prin exceptie tema relatiei om-univers. Scanned with CamScanner