Suport de curs TERMOTEHNICĂ I – Seminar combinat Ș.L. Dr. Ing.

Alexandru-Mihai BULMEZ

SEMINAR
APLICAȚII COMBINATE

1. Într-un piston închis se găsesc 0,5 m3 de aer la presiunea de 12 bar. Volumul

de aer după destindere izotermă, este de 1,2 m 3. Care este presiunea după
destinderea izotermă în bar. Care este lucrul mecanic produs la destindere?
p1 V 1 3
V 2= [m ]
p2
12∙ 0,5 3
1,2= [m ]
p2

6 3
1,2= [m ]
p2

6
p2= ¿
1,2
p1
L1−2= p1 ∙ V 1 ∙ ln [J ]
p2

5 12
L1−2 [J ]=12 ∙10 ∙ 0,5∙ ln [J ]
5

L1−2 [J ]=6 ∙ 10 ∙ 0,875 [ J ]

5

L1−2 [J ]=525000 [ J ]

2. Într-un cilindru se găsesc 7 dm3 de gaz la presiunea de 2,6 atm. Pistonul care
împinge cilindrul este împins spre fundul acestuia până când presiunea
gazului ajunge la 6 atm. Procesul este izoterm. Care este lucrul mecanic
obținut prin comprimarea gazului și volumul ocupat de gaz (în litri) la
presiunea de 6 atm.
p1
L1−2= p1 ∙ V 1 ∙ ln [J ]
p2
2,6 ∙1,01325
L1−2=2,6 ∙ 1,01325∙ 105 ∙ 7 ∙ 10−3 ∙ ln [J ]
3,2 ∙1,01325
5 2,63
L1−2=2,63 ∙10 ∙ 0,007 ∙ ln [J ]
6,08

1
Suport de curs TERMOTEHNICĂ I – Seminar combinat Ș.L. Dr. Ing. Alexandru-Mihai BULMEZ

L1−2=1841∙ (−0,208 ) [ J ]

L1−2=−1542,8 [ J ] −comprimare
p1 V 1 3
V 2= [m ]
p2
2,63 ∙7
V 2= =3,02litri
6,08

3. Într-un piston închis se găsesc 2 litri de aer la presiunea de 2 bar. Volumul de

aer după destindere la temperatură constantă, este de 3 litri. Care este
presiunea după destinderea izotermă în bar. Care este lucrul mecanic produs
la destindere?
p1 V 1 3
V 2= [m ]
p2
2 ∙ 0,002 3
0,003= [m ]
p2

0,004 3
0,003= [m ]
p2

0,004
p2 = ¿
0,003
p1
L1−2= p1 ∙ V 1 ∙ ln [J ]
p2

5 2
L1−2 [ J ]=2 ∙10 ∙ 0,002∙ ln [J ]
1,33
L1−2 [ J ] =400∙ 0,40 [ J ]

L1−2 [ J ] =160 [ J ] −destindere

4. Într-un cilindru se găsesc 10 litri de gaz la presiunea de 500 Pa. Pistonul care
împinge cilindrul este împins spre fundul acestuia până când presiunea
gazului ajunge la 100 000 Pa. Temperatura este considerată constantă. Care
este lucrul mecanic obținut prin comprimarea gazului și volumul ocupat de
gaz (în litri) la presiunea de 100 000 Pa.
p1
L1−2= p1 ∙ V 1 ∙ ln [J ]
p2
500
L1−2=500 ∙10 ∙ 10−3 ∙ ln [J ]
100000
L1−2=5 ∙(−5,29) [ J ]

2
Suport de curs TERMOTEHNICĂ I – Seminar combinat Ș.L. Dr. Ing. Alexandru-Mihai BULMEZ

L1−2=−26,45 [ J ] −comprimare
p1 V 1 3
V 2= [m ]
p2
500 ∙0,01
=0,00005 [ m ] =0,05litri
3
V 2=
100000

5. Un vas plin cu apă fiartă, la 90°C, este scos iarna în exterior, în Antarctica, la
temperatura de -80°C. Vasul are volumul de 1 litri. Câtă căldură a transferat
apa fiartă, mediului exterior până în starea de echilibru, la temperatura
exterioară. Să se exprime valoarea în Wh.
Q=m∙ c ∙ ΔT [J ]
Q=1 ∙ 4185 ∙(90−(−80 ) )[J ]
Q=1 ∙ 4185 ∙170 [J ]
Q=711450 [ J ]
711450
Q= =197,62[Wh]
3600

6. Un om așezat pe scaun degajă 100 Wh. Temperatura acestuia este de 36°C.

Se află într-o încăpere care are temperatura interioară de 22°C. În această
perioadă corpul a produs energie termică din energie chimică. Această
energie reprezintă energia internă a sistemului termodinamic pentru
menținerea temperaturii corpului la 36°C. Dacă nu exista sursa internă de
energie, temperatura corpului ar fi scăzut la 34,71°C . Căldura specifică a
omului are valoarea 3,5 kJ/kgK. Ce masă are acest sistem termodinamic?
Q=m∙ c ∙ ΔT [J ]
100 ∙3600=m∙ 3500 ∙ ( 36−34,71 ) [ J ]
360000=m∙ 3500∙ 1,29 [ J ]
360000
m= =79,73[kg ]
4515

7. Într-un rezervor de aer cu volumul de 50 litri, rigid și adiabat, se află un

agitator cu puterea mecanică de 3W. Transferul de energie de la agitator la
apă se realizează pentru un timp de 40 secunde. Aerul este considerat un gaz
perfect. Dacă temperatura inițială a aerului este de 10°C, să se calculeze
temperatura finală.
ΔU =Q−L[J ]
ΔU =m ∙ c v ∙ ΔT [J ]

3
Suport de curs TERMOTEHNICĂ I – Seminar combinat Ș.L. Dr. Ing. Alexandru-Mihai BULMEZ

L
P= [W ]
t
0−(−3 ∙ 40 )=0,05 ∙ 1,29 ∙700 ∙ ΔT
120=45,15 ∙ ΔT
120
ΔT =
45,15
ΔT =2,65° C
ΔT =Tf −Ti
Tf = ΔT + Ti
Tf =2,65+ 10=12,65 ° C

8. Un radiator dintr-o încăpere are puterea termică de 1351 W. Temperatura

apei din radiator este de 55°C în starea inițială iar volumul de apă de 5,9 litri,
iar în instalația de încălzire pompa de circulație este oprită. Până la starea de
echilibru în interiorul încăperii trec 10 minute și 41 de secunde.
a. Câtă căldură a cedat radiatorul mediului ambiant din încăpere în acest
timp?
b. Care este temperatura din încăpere la starea de echilibru?
Q
P= [W ]
t
Q=P ∙ t [J ]
Q=1351 ∙ (10 ∙ 60+ 41 ) [J ]
Q=1351 ∙ 641=865991[kJ ]
Q=m∙ c ∙ ΔT [J ]
865991=5,9 ∙ 4186 ∙(55−T f )[J ]
5,9 ∙ 4186 ∙T f =5,9 ∙ 4186 ∙55−865991[J ]

5,9 ∙ 4186 ∙T f =1358357−865991[J ]

24697,4 ∙ T f =492366[J ]

492366
Tf= =19,93[ °C ]
24697,4

9. Un frigider menține temperatura în interior la 5°C. Instalația frigorifică a

acestuia funcționează după ciclul inversat reversibil Carnot și preia căldura
din interiorul lui și o cedează încăperii unde acesta este amplasat, unde
4
Suport de curs TERMOTEHNICĂ I – Seminar combinat Ș.L. Dr. Ing. Alexandru-Mihai BULMEZ

temperatura ambientală este de 23°C. Să se realizeze schema

termodinamică. Dacă căldura transferată în exteriorul frigiderului are
valoarea de 3kW iar compresorul puterea de 1,2kW să se calculeze căldura
extrasă din interiorul frigiderului.
Qc =Lc
'' '
Q +Q =L c
Q primit =−1,2+ 3

Q primit =1,8 kW

[Link] motor solar produce lucru mecanic. Colectoarele solare funcționează cu o

temperatură de 120°C în condițiile unei temperaturi a mediului ambiant de
10°C. Suprafața de colectare solare este de 200 metri pătrați iar fluxul de
energie solară pe colectoare este de 0,95kW/m 2. Motorul solar funcționează
după ciclul reversibil Carnot. Să se reprezinte schema termodinamică.
a. Să se calculeze căldura cedată către mediul ambiant.
b. Să se calculeze puterea motorului solar.
a)
|Qcedat| |T cedat|
1− =1−
Q primit T primit
|Qcedat| |T cedat|
=
Q primit T primit
Q ∙|T cedat|
|Qcedat|= primit T primit
0,95 ∙ 200∙ ( 10+273,15 )
|Qcedat|= 120+ 273,15
=136,83 kW

b)
Qc =Lc

Q primit +Qcedat =Lc

Q primit −|Qcedat|=Lc

Lc =Q primit −|Qcedat|

Lc =0,95 ∙ 200−136,83=95−70,52=53,17 kW

[Link] patinoar se găsește în proximitatea unei clădiri de locuit. În timpul iernii

se folosește o pompă de căldură pentru a răci gheața patinoarului și pentru a
încălzi clădirea. Pompa de căldură menține gheața patinoarului și interiorul
5
Suport de curs TERMOTEHNICĂ I – Seminar combinat Ș.L. Dr. Ing. Alexandru-Mihai BULMEZ

clădirii la temperaturile Tp=-12°C și Tcl=21°C. Să se realizeze schema

termodinamică a pompei de căldură.
a. Dacă căldură primită de la patinoar este 15 kW iar necesarul de căldură
al clădirii de 50 kW să se calculeze lucrul mecanic consumat de pompa
de căldură.
b. Să se calculeze coeficientul de performantă în funcționarea pompei de
căldură
a)
Qc =Lc

Q p +|Qcl|=−| Lc|

−Lc =15−50=−35

Lc =35

b)
|Qcl|
COP PC =
|Qcl|−Q p
50
COP PC =
50−15
50
COP PC = =1,42
35

12.Să se calculeze coeficientul unei pompe de căldură care consumă un lucru

mecanic de 15 kW și obține de 4 ori mai multă energie termică.
Q p +Q c =Lc

Q p−15 ∙ 4=−15

Q p=−15+60

Q p=45

|Qc|
COP PC =
|Qc|−Q p
60
COP PC =
60−45
60
COP PC = =4
15

6
Suport de curs TERMOTEHNICĂ I – Seminar combinat Ș.L. Dr. Ing. Alexandru-Mihai BULMEZ

[Link]ținutul unui rezervor mare la temperatură constantă este menținut la 500

K prin amestecarea continuă cu un motor electric cu agitator. Să se calculeze
entropia rezervorului dacă un motor de 250W funcționează 2 ore. Lucrul
mecanic realizat de motor se transformă 100% în energie internă.

S=
Q J
T K [ ]
Δ S=
250∙ 2 ∙3600
500
=3600
J
K [ ]
[Link] rezervor de căldură are entropia de 154 J/K. Acesta este menținut la
temperatura de 250K. Ce cantitate de căldură a fost transferată rezervorului.

S=
Q J
T K [ ]
Q
154=
250
Q=154 ∙250=38500 J =38,5 kJ

[Link] pahar conține 200 g de ceai care este încălzit la 90°C. Căldura specifică a
ceaiului este de 4605 J/kgK. Dacă se permite ceaiului să se răcească la 20°C,
să se calculeze variația de entropie. De asemenea, să se calculeze schimbarea
de entropie a încăperii pentru temperatura din încăpere de 20°C și entropia
totală din procesul termodinamic.

[ ]
2 2
Q m∙ c ∙ dT T J
Δ S=∫ =∫ =m ∙ c ∙ ln f
1 T 1 T Ti K

Δ S ceai=0,2 ∙ 4605 ∙ ln
273,15+20
273,15+90
=921∙ ln 0,80=921∙ (−0,22 ) =−202,62
J
K [ ]
Q=m∙ c ∙ ΔT =0,2 ∙ 4605 ∙ ( 90−20 ) =64,47 kJ

Δ S încăpere=
64,47
273,15+20
=0,21992
kJ
K [ ]
=219,92
J
K [ ]
Δ S total=Δ Sceai + Δ S încăpere =−202,62+219,92=17,3
[ ]J
K

16.O anumită cantitate de aluminiu se află la temperatura de 30°C. Căldura

specifică a aluminiului este 897 J/kgK. Este amplasat în contact cu un rezervor
mai rece, la 11°C, iar cele două ajung în final la o stare de echilibru la
temperatura rezervorului.
7
Suport de curs TERMOTEHNICĂ I – Seminar combinat Ș.L. Dr. Ing. Alexandru-Mihai BULMEZ

Care este variația de entropie a universului?

Δ S= ( QT ) +( QT )
ext ∫¿ [ ]
J
K
¿

(
Δ S= m∙ c ∙ ln
Tf
Ti ) (
ext
+
m ∙c∙ ΔT
Tf )
∫ ¿ [ KJ ]¿

Δ S=1∙ 897 ∙ ln ( 284,15

+
19
303,15 284,15 )[ KJ ]
Δ S=897 ∙ (−0.064+0.066 )=897 ∙ 0.002=1,794
[ ]
J
K

17.În focarul unui cazan se produc V1=6,1m3/s gaze de ardere la temperatura

T1=1000K. Străbătând elementele cazanului, gazele se răcesc izobar și sunt
evacuate pe coș la temperatura T2=800K. Să se calculeze debitul volumetric
de gaze de ardere evacuate pe coș, considerându-le gaze perfecte

( ) ( )
V1
=
V2
T1 p T 2 p

6,1 V2
=
1000 800

6,1 ∙800 m3
V 2= =4,88
1000 s

18.O cantitate de aer ocupă 0,005 m3 la presiunea 3 bar și temperatura 300K. Ce

volum va ocupa aceeași cantitate de aer la presiunea de 15 bar și
temperatura 600K?
p 1 ∙ V 1 p2 ∙V 2
=
T1 T2
p1 T 2 3 600
V 2=V 1 ∙ ∙ =0,005 ∙ ∙ =0,002m3
p2 T 1 15 300

19.Într-un rezervor închis se află 5kg azot. Câte kg de hidrogen s-ar putea
introduce în același rezervor, în aceleași condiții de temperatură și presiune?
p ∙V =m∙ R ∙T
R R
p1 ∙ V 1=m1 ∙ ∙T =m2 ∙ ∙T
MN 1 2
MH 1 2

MH 2,016
m2=m1 ∙ 2
=∙5 ∙ =0,359 kg
MN 2
28,016

8
Suport de curs TERMOTEHNICĂ I – Seminar combinat Ș.L. Dr. Ing. Alexandru-Mihai BULMEZ

20.Într-un recipient deschis la presiunea atmosferică 1,01325 bar se află aer la

temperatura de 0°C. Recipientul are volumul de 20 litri. Să se calculeze
densitatea aerului la presiunea de pe vârful Everest de 253 mmHg și
temperatura medie de -33°C. Să se calculeze ce procent are densitatea
aerului de pe vârful Everest din densitatea aerului la nivelul marii.

p ∙V =m∙ R ∙T
p1 ∙ V 1=m1 ∙ R ∙ T 1

101325 ∙0,02=m1 ∙ 287,04 ∙273,15

101325 ∙0,02 2.026,5

m 1= = =0,025 kg
287,04 ∙273,15 78404,97
34180 ∙0,02 683,6
m 2= = =0,0099 kg
287,04 ∙240,15 68.932,65
m2 0,0099 3
ρ aer nivelul mării= = =0,49 kg/m
V 0,02
x
∙ρ =ρ
100 aer nivelul mării everest
ρeverest ∙ 100 0,49∙ 100
x= = =37,98 %
ρaer nivelul mării 1,29