0% au considerat acest document util (0 voturi)
5 vizualizări2 pagini

Educatia Sanitara A Copilului Cu Afectiuni Renale

Încărcat de

OLi.V.i.a
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
5 vizualizări2 pagini

Educatia Sanitara A Copilului Cu Afectiuni Renale

Încărcat de

OLi.V.i.a
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

EDUCATIA SANITARA A COPILULUI CU AFECTIUNI RENALE

Viața copiilor cu afecțiuni grave și de lungă durată, cum ar fi afectiunile renale, este
afectată în multe feluri. Afectiunile renale determină reducerea funcției renale pe o perioadă
lungă de timp. Copiii cu afectiuni renale pot avea o imagine de sine negativă și pot avea
probleme de relație cu membrii familiei din cauza stresului de a trăi cu o boală cronică.
Condiția poate duce la probleme de comportament și poate face mai dificilă participarea
la activități școlare și extrașcolare. Afectiunile renale pot cauza probleme de învățare, deoarece
acumularea de reziduri în organism poate încetini funcționarea nervilor și a creierului. Copiii pot
avea probleme de concentrare și pot dezvolta abilitățile de limbaj și motricitate mai lenta decât
colegii lor.
Primul instinct al parintilor poate fi să-si protejeze copilul reținându-l de aceste informații. Dar,
această idee nu este cea mai bună. A vorbi cu copiii despre afectiunea lor renala îi poate ajuta
în mai multe moduri, inclusiv:

 Nu se vor mai simti neajutorati


 Vor invata să aibă încredere în propriile percepții
 Vor aprecia faptul că aceste informații sunt impaetasite cu ei
 Se vor simti iubiti si vor vedea cat de importanti sunt in familie in ciuda afectiunii lor.
Pentru copiii cu afectiuni renale învățarea despre nutriție este vitală, deoarece dieta lor
poate determina cât de bine vor functiona rinichii lor in continuare. Părinții ar trebui să se
consulte întotdeauna cu medicul copilului lor, înainte de a face orice modificări dietetice.
Pentru a rămâne sănătos chiar si cu afectiuni renale, trebuie acordata o atenție deosebită
următoarelor alimente din dieta:proteine, sodiu, potasiu, fosfor si fluide.
Copiulul care sufera de afectiuni renale nu trebuie sa simta niciodata presiunea sociala acestei
afectiuni, ci sa vada totul ca un stil de viata normal, sa stie ca nu este cu nimic diferit fata de
ceilalti copii, si sa prezinte mereu o gandire pozitiva legata de boala.

Obiectivul educatiei sanitare a copilului sunt:


⁃ Transmiterea de informații despre bazele nutriției și nevoia de sport pentru o viață sănătoasă
în rândul familiei , dar și a copilului;
⁃ Promovarea sănătății și a stării de bine;
⁃ Dezvoltarea personală a copilului în direcția unei vieți conștiente și sănătoase;
⁃ Prevenirea prin informare a afectiunilor renale cauzate de nutriția precară.
Copilul trebuie sa fie constient de afectiunea suferita, de regimul lui alimentar, si deasemenea
educatia copilului pentru inlocuirea unor alimente nesanatoase cu altele recomandate pentru el
poate aduce un beneficiu in educatia alimentara si prevenirea riscurilor.
Deasemenea, educatia copilului in ceea ce priveste alimentatia, trebuie facuta imediat dupa
diagnosticare, si aflarea vestii. Este esential ca medicul sa faca educatia parintilor, apoi parintii
la randul lor sa ofere aceste informatii copilului, sa ii explice cat este de importanta dieta, si
riscurile unei alimentatii nesanatoase, pentru a preveni copilul din a consuma excesiv alimente
care ii pot ingreuna dieta.
Trebuie invatat sa respecte igiena corpului, a mainilor cat si a fructelor si legumelor consumate,
dar si sa consume o cantitate considerabila de lichide, in special apa, evitand sucurile dulci,
acidulate.
In concluzie, copilul nu trebuie sa se simta niciodata singur, sau neapreciat deoarece va arunca
mereu vina pe afectiunea pe care o are si se va autocritic din aceasta cauza. Discutiile cu parinti,
cadre medicale le vor oferi confortul necesar si siguranta ca afectiunea lor nu ii deosebeste de
ceilalti copii.

BIBLIOGRAFIE
[Link]
[Link]
disease
[Link]
[Link]
Diseases-in-Childhood

ELEV: TOMA OLIVIA ELENA, CLASA A11

S-ar putea să vă placă și