Comportamentul învăţat
Mecanismele de bază ale învăţării sunt:
• Condiţionarea clasică descrisă de Pavlov
• Condiţionarea operantă descrisă de Skinner
• Învăţarea socială descrisă de Bandura
Condiţionarea clasică:
Formarea răspunsului condiţionat – etape:
• Etapa I:
SNC → RNC
Unde: SNC – Stimul NeCondiţionat (mâncare)
RNC – Răspuns NeCondiţionat (secreție salivară)
şi
SN → RN
Unde: SN – Stimul Neutru (sonerie)
RN – Răspuns Neutru (răspuns de orientare)
• Etapa a II-a:
SNC (mâncare) + SN (sonerie) → RNC (secreție salivară)
• Etapa a III-a:
SN (sonerie) → RNC (secreție salivară)
• În final:
SN → SC – Stimul Condiţionat
RNC → RC – Răspuns Condiţionat
Factori care influenţează intensitatea RC:
• Intensitatea SNC
o Cu cât intensitatea SNC este mai mare cu atât intensitatea RC este mai
mare
• Exemplu: copilul mic plânge când vede halatul alb al medicului:
• SNC – injecţie mai mult sau mai puţin dureroasă
• RNC – plâns → RC
• SN – halat alb → SC
• SC – halat alb → RC – plâns
• injecţie dureroasă (intensitate ridicată a SNC) → RC intens
– plânge mai tare
1
• Modul de asociere a SNC cu SN
o intensitate RC maximă dacă:
• SN începe cu câteva secunde înaintea SNC
• SN şi SNC se termină deodată
• Astfel SN semnalizează apariţia la scurt timp a SNC
Evoluţia RC în timp
• Extincţie – dacă SN este prezentat singur de mai multe ori RC dispare
• Revenire spontană – după extincţie, continuarea prezentării izolate a SC
determină la un moment dat reapariţia neaşteptată a RC, după care acesta
dispare din nou
• Recondiţionare – la reasocierea SC cu SNC după extincţie de 1 – 2 ori (mult
mai puţin decât în cazul condiţionării inițiale) recondiţionarea apare
Revenirea spontană şi recondiţionarea arată că asocierea dintre SC şi SNC nu
se pierde din memorie.
Condiţionarea operantă
Este bazată pe relaţia Comportament – Efect
Dacă efectul comportamentului este pozitiv – comportamentul este “întărit”
Întărit pozitiv: obţinerea unei “recompense”
o exemplu: obţinerea unei sume de bani după prestarea unei munci
Întărit negativ:
o de evadare: încetarea unei ”pedepse”
exemplu: administrarea unui antialgic cu reducerea consecutivă a
cefaleei
o de evitare: evitarea unei ”pedepse”
exemplu: prezenţa la curs pentru a nu fi pus absent
Dacă efectul comportamentului este negativ – comportamentul este evitat
exemplu: dacă vei fi pus absent pentru că lipseşti de la curs, data viitoare vei fi
prezent
Factori care influenţează eficienţa condiţionării operante
Intervalul de timp dintre comportament şi întărire : cu cât întărirea este mai
apropiată în timp de comportament (contingentă) cu atât condiţionarea
operantă este mai eficientă
2
Valoarea întăririi: cu cât întărirea este mai importantă cu atât eficienţa
condiţionării operantă este mai mare
Modul de prezentare al întăririlor
o Continuu: întăririle sunt prezentate după fiecare comportament
achiziţionat prin condiţionare operantă
exemplu: după fiecare notă de 10 primeşti 50 RON
o Intermitent în funcţie de frecvenţă: întărirea este primită după un
număr fix de răspunsuri
exemplu: un muncitor îşi primeşte salariul după ce produce un
număr prestabiit de piese
o intermitent în funcţie de intervalul de timp: întărirea este primită după
un interval prestabilit de timp
exemplu: un cadru didactic îşi primeşte salariul o dată pe lună
În cazul întăririlor intermitente comportamentul achiziţionat prin condiţionare
operantă are rezistenţă crescută la extincţie, mai ales când întărirea este
intermitentă în funcţie de frecvenţă.
Tipuri de întăriri:
Înnăscute: prezente de la naştere (moştenite)
o pozitive: de exemplu hrana, apa
o negative: de exemplu reducerea durerii
Dobândite: învăţate pe parcursul dezvoltării subiectului
o pozitive: de exemplu banii
o negative: de exemplu respectarea regulilor de circulaţie pentru a evita o
amendă, prezența la curs pentru a nu fi pus absent
Pedepsele
Au eficienţă maximă
Au următoarele dezavantaje:
o Sunt lipsite de eficienţă când sunt întârziate
o Exclud anumite comportamente nedorite fără însă a promova
comportamente care ar utea fi recompensate
Învăţarea socială
Experimentul “BODO DOLL”:
Etapa I:
Trei grupuri de copii vizionează un film în care un adult agresează păpuşa
BODO (”BODO DOLL”)
3
Etapa a II-a:
După acest film:
Primul grup vede în continuarea filmului cum adultul este recompensat
(primeşte o cutie cu bomboane)
Al doilea grup vede vede în continuarea filmului cum adultul este pedepsit
(este arestat de poliţie)
Al treilea grup vede în continuarea filmului că adultul nu este nici
recompensat nici pedepsit
Etpa a III-a:
Introducerea copiilor în camera de studiu cu păpuşa BODO:
Copii din primul grup agresează păpuşa
Copii din al doilea grup se joacă frumos cu păpuşa
Copii din al treilea grup agresează păpuşa la fel ca cei din primul grup
Concluzii:
Învăţarea socială (denumită şi observaţională) are la bază două mecanisme:
Condiţionare vicariantă: este o condiționare operantă observată – observând
consecinţele comportamentului celorlalţi, comportamentul observat este
întărit sau evitat
Modelare: este o imitare a unui comportament
o Influenţată de o motivaţie pentru modelare – cu cât modelul este mai
atractiv fizic pentru observator cu atât modelarea este mai importantă
exemplu: în publicitate personajele implcate sunt atractive fizic
(actriţe sau manechine sau sportivi)
Condiţii necesare învăţării observaţionale
Atenţie: urmărirea atentă a comportamentuui
Retenţie: capacitatea de a reţine comportamentul
Abilitatea de reproducere a comportamentului
Motivaţia pentru a efectua comportamentul