1. [Link] de Teoria Muzicii", autorul, prof. univ. dr.

Victor iiulcanu defincste sunctul muzical ca

tiind:
a) Materia prim, de baz a muzicii;
b) Cel mai mie fragment purtätor de în|eles/sens muzical;
c) Tot ceca ce se poate percepe auditiv;
Baz: Victor Giuleanu, Tratat de 'Teoria Muzicii, Editura Muzicalá, Bucurc_ti, 1986, p. 25.

2. Teoria muzicii define_te sunetul muzical

astfel
a) Manifestare de natur sensibilä (senzitiv)
produs de mi_cárile vibratorii din atmoslerá asupra
uzului nostru:
b) Sunetul muzical este un fenomen
complex ce implic atât afirmatiile de punctul a, cät I apartenenta la
constituirea limbajului muzical.
c) Produsul
vibratiilor repezi ale corpurilor elastice din natur, indiferent de starea lor de
agregarc;
Baz: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzicalá, Bucure_ti, 1986, p. 31.

3. In teoria muzicii, din

perspectiva acusticii muzicale, proprietilc/calitáilc sunetului muzical sunt
denumite:
a) Frecvena, continuitatea în timp, amplitudinea vibraiilor _i forma specific a
vibraiilor;
b) Inälime, durat, intensitate, timbru;
c) Ambele clase de denumiri enumerate la
Baz: Victor Giuleanu, Tratat
punctele a _i b;
de Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 39.
4. Conceptul de rezonan natural se refer, în teoria muzici, la:
a) Propagarea sunetelor în mediul sonor natural;
b) Alctuirea complex a sunetului muzical unde se pot identifica fundamentala _i armonicele sale;
c) Receptarea specific a sunetelor muzicale;
Baz: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria
Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 31.
5. Principiu armonicelor superioare, constituit pe observaii de natura fizico-matematic, a evideniat
existena constantelor:
a) toate sunetele au în alctuirea lor armonice superioare;
b) armonicele sunetelor sunt implicate, strict, în precizarea gradului de intensitate a unui sunet muzical
dat;
c) exist o anumit ordine de succesiune a armonicelor _i anumite intervale, fixe, la care se
produc armonicele;
Baz: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 75.
6. Amonicul numrul3 al sunetului Fa# este:
a) Do#;
b) Fa#;
c) La#;
Baz: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 75.
7. Notaia muzical (semiografia) constituie:
a) Sistemul de reprezentare _i transmitere a muzicii pe calea scrisului;
b) Un sistem de atribuire de denumiri sunetelor cu înlimi diferite;
c) Un sistem de atribuire de denumiri silabice sau literare sunetelor cu înlimi _i durate distincte:
Baz: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p.127.
8. Conform principiilor semiologiei muzicale,
grafic (muzical) constituie:
un semn
a) Orice sunct izolat ce poate fi definit prin proprietile
înlime, durat, intensitate,
b) Legtura (mijlocul de comunicare) dintre conceptul ce st la baza semnului timbrui
artistic pe care o transmite; grafic imaginea
c) O anumit modalitate de propagare a muzicii;

din 7
 Baz: Victor Giuleanu. Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986. p. 127.

9. Notatia muzical tradiional (sistemul clasic de notaie) utilizeaz coduri (semne) speciale pentru:
a) Ambitusul melodiei. inflexiunile ascendente/descendente ale vocii _i accentele gramaticale
muzicale:
b) Fiecare dinre cele 4 dimensiuni (atribuite) ale sunetului muzical cärora, in muzic, le
corespund intonaia, ritmul, dinamica, elementcle de coloristic timbral;
c) Notatia rombicà ( cu denumirile: maxima. longa. brevis. semibrevis, minima. fusa i semifusa)
Baza: Victor Giuleanu. Tratat de Teoria Muzicii. Editura Muzical. Bucuresti. 1986. p. 129

10. Succesiunile metrice binare _i ternare utilizate frecvent in teoria muzicii. se referá. de regul. in
itmul:
a) Aksak;
b) Proporional:
c) Giusto-silabic.
Bazà: Victor Giuleanu. Tratat de Teoria Muzicii. Editura Muzical, Bucure_ti. 1986. p. 630.

11. in acceptiunea prof. univ. dr. Victor Giuleanu, ritmica moderna este o ritmic proportional. Astfel.
duratele existente se afl în raporturi precise stabilite matematic, aplicând:
a) strict. principiul diviziunii binare:
b) strict. principiul diviziunii ternare.
c) principiul diviziunii binare i principiul diviziuni ternare;
Baz: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti. 1986. p. 139.

12. In accepiunea prof. univ. dr. Victor Giuleanu, diviziunea (raportul) valorilor de note realizate
aplicând principiul diviziunii ternare, se obine astfel:
a) Plecand de la o valoare iniial A, care se împarte la 3, iar mai departe, se împarte cu dublul
acesteia (6, 12, 24). Se obine, astfel, întreg sistemul de divizare normalä a valorilor ternare;
b) Plecand de la o valoare iniial A, care se împarte la 2, iar mai departe, se împarte cu triplul acesteia se
obtine, astfel, întreg sistemul de divizare normal a valorilor ternare:
c) Plecand de la o valoare iniial A., care se împarte la 3, iar apoi se împarte cu triplul acesteia. se obine
astfel. întregul sistem de divizare normal a valorilor ternare.
Baz: Victor Giuleanu. Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 140.

13. În acceptiunea prof. univ. dr. Victor Giuleanu, sfera mare a notiunii de ritm muzical cuprinde:
a) ritmul propriu-zis, metrul i tempo-ul;
b) ritmul propriu-zis i tempo-ul;
c) ritmul propriu-zis i metrul.
Baza: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzicala, Bucure_ti, 1986, p. 572.

14. Corelatia dintre diferitele durate existente în compoziia muzical determin:

a) Fizionomia sunetului muzical;
b) Fizionomia ritmului muzical;
c) Fizionomia tempou-lui muzical.
Bazá: Victor Giuleanu. Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 573.

15. Parte din teoria general a ritmului, care trateaz modalitile de msurare _i încadrare a ritmulur
muzical in uniti determinate, poart numele de:
a) Ritmic
b) Metrica;
c) Metro-ritmic.
Baz: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Fditura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 693.

16. In teoria muzicii, msura este considerat:

a) O grupare distinct de timpi accentuai _i neaccentuai ce se suceed periodie, o msur cuprinzänd

2 din 7
desenul ritmic dintre un timp accentuat _i urm torul timp, la fel de accentuat,

b) Unitatea principal a metricii muzicale;

c) Ambele afirmaii.
Baz: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura
Muzical , Bucure_ti, 1986, p. 694.

o dispunere a timpilor
din care sunt alctuite,
17. Msurile muzicale î_i au organizarea lor intern,
formand un sistem construit pe principii _i criterii specifice
muzicii. Criterile aplicate pentru clasificarea
m surilor sunt:
succede accentul metric, determinånd structura m surii (binar,
a) Strict, ordinea în care apare _i se

ternar, eterogen):
b) Numrul de timpi virtuali accentuai (mäsuri simple, compuse omogen, compuse eterogen);
c) Ambele enumer ri (pet. a _i b) sunt aplicabile.
Baz: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 695.

18. M sura de 6/8, în acceptiunea prof. univ. dr. Victor Giuleanu, face parte din categoria:

a) Metrica ritmurilor ternare;

b) Metrica ritmurilor binare;
c) Metrica ritmurilor eterogene.
Baz: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 704.

19. Denumirile: sincopa, contratimp, anacruz , vizeaz în teoria muzicii, dimensiunile discursului
muzical:
a) Metro-ritmica;
b) Intonaionalul;
c) Dinamica;
Baz: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986. p. 634.

20. Sincopa, în teoria muzicii, este definit astfel:

a) Un conflict ritmie realizat prin accentuate (ictus)
cumularea unei valori ritmice cu cea

precedentã, neaccentuat (preictus), reprezentând, ambele sunete de aceea_i înältime;

b) Un conflict ritmic realizat prin cumularea unei valori ritmice accentuate (ictus) cu cea succedent,
neaccentuat (preictus), reprezentând, ambele sunete de aceea_i înälime;
c) Un conflict ritmie realizat prin înlocuirea unei vocale sau a unei silabe din interiorul unui cuvant dat.
Baza: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 645.

21. Confom Tratatului de Teoria Muzicii menionat, sincopele de anticipaie sunt incluse în specia:
a) Sincop hemiolic;
b) Sincope egale i sincope inegale;
c) Sincope accentuate _i sincope neaccentuate.
Baz: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 647.

22. Teoria muzicii defin_te contratimpul astfel:

a) Formul ritmic obtinut prin eliminarea sunetelor periodic accentuate (ictus-urile) i
inlocuirea lor cu pauze corespunz toare de cel puin dou ori;
b) Formula ritmic obtinut prin începerea unui fragment muzical cu sunete neaccentuate:
c) Formula ritmic obtinut prin încheierea unui fragment muzical cu sunete neaccentuate.
Baz: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 654.

23. Agogica în teoria muzicii, reprezint:

a) Schimb ri progresive de tempo-uri pe parcursul unei piese muzicale, asociate cu modific ri de
intensitate;
b) Utilizarea artistic, subtilá, a unor triri i interpretri ale mersului(cursului) muzicii în conformitate
cu cele sugerate de complexul de mijloace expresive ale artei sunetelor, nu numai de cele referitoare la
tempo i intensitate;
din 7
 c) Teoria muzicii utilizeaz ambcle
Baz: Victor Giulcanu, Tratat de acceptiuni (pct. a _i b).
Teoria Muzicii, IEditura Muzicalá,
Bucurcsti, 1986, p. 752.
24. Prin intervalulmuzical, în sens acustic, se întelegec:
a) Raportul de înlime dintre un sunet un alt sunet cu
b) Raportul de înljime dintre dou suncte _i frecvent diferitá;
muzicale:
c) Raportul de înäljime, durat, intensitate
Baz: Victor Giulcanu. Tratat de
_i timbru dintre dou suncte muzicale.
Teoria Muzicii, IFditura Muzicalá,
Bucuresti, 19R6, p. 105.
25. In accepiunea prof. univ. dr. Victor Giulcanu, în teoria
a) Semitonul: muzicii sunt considerate intervale clementare:
b) Tonul:
c) Tonul _i semitonul.
Baz: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria
Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 106.
26. Referitor la sistematizarea
intervalelor muzicale, autorul Tratatului de Teoria Muzicii
mari categorii de intervale constituite prezintá douá
pe criterii: A-generale, acustico-muzicale _i
muzicale. Astfel, categoria A B-pe criterii strict
a) Melodice _i armonice,
cuprinde intervale:
enarmonice, consonante _i disonante, diatonice _i cromatice, intervale
functiispeciale în
teoria practic muzical; cu

b) Simple i compuse, intervale denumite dupämärimea

intervale denumite dup coninutul în lor _i coninutul în tonuri i semitonuri,
c) Ambele enumerri (a _i
trepte, intervale complementare;
b) se regsesc în
Baz: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria categoria
A.
Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 198.
27. Referitor la limbajul muzical
tonal, teoria muzici utilizeaz conceptele: tonalitate propriu-zis. gam,
mod, acord. In acest context,
noiunea acord reprezin:
a) Efectul sonor produs din mai multe sunete diferite emise
simultan;
b) O organizare sonor pe plan vertical (armonic) rezultând din suprapunerea cel
sunete diferite
a puin 3
dispuse la intervale de tere (mari _i mici);
c) O simultaneitate de intervale;
Bazä: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 411.
28. Autorul Tratatului de Teoria Muziciidefine_te, conceptul, sistemul specific de creie denumit
tonalitate, prin noiunile fundamentale în teoria muzicii: tonalitate propriu-zis, gam, mod, acord. In
acest ordine de idei, tonalitatea propriu-zis reprezint:
a) Fenomenul gravitaiunii _i convergenei sunetelor unei compoziii muzicale spre un centru sonor
numit tonic;
b) Un ansamblu specific de funcii _i relaii componistice de esen armonic bazat pe gravitatea
sunetelor fa de un centru denumit tonic _i pe subordonarea lor triadei armonice fundamentale: tonic,
dominant i subdominant (triad tonalä);
c) Ambele afirma ii (pet. a i b) sunt corecte.
Bazá: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986. p. 408.

29. Melodia tonal, a_a cum reiese din continutul Tratatului de Teoria Muzicii
a) Proiectarea, la o singur voce, a structurii armonice tonale;
menionat, constituie
b) Proiectarea, la o singur voce, stricta a triadei tonale T-D-SD;
c) Ideea sau gândirea muzical exprimat la o singurä voce, prin organizarea artistic a
sunetelor pe plan intona ional i ritmic.
Bazá: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzici, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986. p. 192.

30. In teoria muzicii sunt considerate forme de abstractizare i generalizare ale tonalitjii:
a) Gama _i acordul;
b) Gama, acordul i modul;
c) Gama, modul, acordul i tonalitatea propriu-zis.
din7
 Baz: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 412.

31. Relatiile intervalice în care se aflä sunetele (treptele) unei tonaliti fa de tonic - punctul su
central determin :
a) Modul;
b) Gama;
c) Modul _i gama tonalitii.
Baz: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 410.

32. In teoria tonalitäii sunt considerate intervale modale:

a) Cvarta, cvinta i octava, raportate la tonic
b) Terta, sexta i septima, raportate la tonic;
c)Intervale caracteristice ( acelea mrite _i mic_orate existente în tonalitatcea dat).
Bazä: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 411.

33. In sistemul componistic tonal, sunetel se constituie într-un angrenaj care le ofer funcii specifice
grupate în jurul tonicii. Aceste funcii sunt de esen:
a) Armonic;
b) Melodic;
c) Modal.
Bazä: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 408.

34. In teoria tonalitäii se precizeaz c exist trepte principale _i trepte secundare, ierarhizare funcional
specific tonalitäii. Prin urmare, sunt considerate trepte principale:
a) Dominant i sesibilä;
b) Tonic, dominant _i subdominant ;
c) Tonic, dominant, subdominant i contradominant.
Baz: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 414.

35. In teoria muzicii se consider ordine real a sunetelor tonalitäii:

a) Ordinea natural ( din evint perfect în evint perfect)s
b) Ordinea sunetelor aflate în cele mai apropiate raporturi de înâli e ( tonuri _i semitonuri);
c) Ambele afirmaii ( pet. a _i b) se refer la ordinea real a sunetelor tonalit.
Baz: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 417.

36. Principiul dominantelor acioneaz în întreaga teorie a tonalitäii. Acest principiu reprezint:
a) Ordinea functional real a sunetelor unei tonalitäi;
b) O succesiune de dominante superioare i inferioare raportate la sunetul central, tonica;
c) Ambele afirmaii ( pct. a i b) sunt corecte.
Baza: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 417.

37. Sistemul tonal diatonic cuprinde tonalitäti de mod major _i de mod minor ce pot fi reprezentate prin
game diatonice corespunztoare. O gam se consider diatonic dac:
a) Toate cele _apte sunete care o alcätuiese se succed prin tonuri _i semitonuri diatonice;
b) Toate cele _apte sunete care o alcätuiesc se succed prin tonuri i semitonuri:
c) Toate cele _apte sunete care o alcätuiesc se succed prin tonuri diatonice.
Baz: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical , Bucure_ti. 1986, p. 423.

38. Sunt considerate sisteme tonale diatonice complete:

a) Toate gamele majore i toate gamele minore;
b) Strict, majorul natural i minorul natural;
c) Strict, variantele armonice _i variantele melodice ale gamelor majore _i minore.
Baz: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 436.

5 din 7
39. Referitor la sistemul tonal diatonic, autorul Tratatului de Teoria Muzicii menionat, evideniaz
caracteristice de structur ale fiecrui tip de gam. Acestea sunt:
a) Amplasamentul _i numrul tonurilor _i semitonurilor, intervalele caracteristice, treptele i
intervalele modale, structura tetracordal, referiri la funeionalitatea specific generat de triada
T-D-SD;
b) Aspectele referitoare strict la structura intervalic;
c) Strict, amplasamentul _i numärul tonurilor _i semitonurilor.
Baz: Victor Giuleanu,. Tratat de Teoria Muzicii. Editura Muzical, Bucuresti, 1986, p. 437.

40. Dat fiind o tonalitate major- natural, intervalele caracteristice sunt:

a) Cvarta, cvinta _i octava, toate perfecte, constituite pe tonic;
b) Cvarta mrit pe treapta a IV- a i evinta micsorat construit pe treapta a VII- a;
c)Tera, sexta _i septima construite pe tonic.
Baza: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 437.

41. Inrudirile, relaiile de apropiere sau depärtare dintre tonalitäi respect principiul clasic: cu cât dou
tonaliti au sunete comune, cu atât relaile de înrudire dintre ele sunt mai strânse i viceversa. Criteriul
aplicabil pentru stabilirea gradului de apropiere _i deprtare dintre tonalitäi decurge din formarea _i
apariia lor din cvint perfect în cvint perfect (ordinea naturalä). In acest sens, o tonsliate oarecare are
urmätoarele raporturi de apropiere ( înrudire) cu alte tonaliti:
a) Inrudire organic - între tonalit i relative; înrudire direct - între tonalit i aflate la o cvint
perfect ascendent /descendent _i relativele lor; Inrudire indirect - cu tonalit i situate la dou
cvinte ascendente/ descendente i relativele lor;
b) Strict, înrudiri ale tonalitilor create pe D i SD ale tonalitti date;
c) Strict, înrudiri între tonaliti omonime.
Baz: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzici, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 457.

42. Sunt considerate tonaliti enarmonice:

a) Dou tonalitäi care au aceia_i tonic dar difer prin mod;
b) Dou tonaliti care au sunete (trepte) de aceia_i înâlime diferind prin denumiri i expresie
grafic;
c) Dou tonalitäi care au sunete dar difer tonica _i modul.
Baz: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 455.

[Link] cu creaia muzical a Clasicismului vienez, din funcionalitatea specific armoniei tonale.
relatiile de apropiere dintre tonalitäi se stabilesc:
a) Striet, pe baza evintelor perfecte;
b) Strict pe baza relaiilor de tere mari _i mici;
c) pe baza cvintelor perfecte i a relailor acordice, prin tere mari _i mici.
Baz: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 457.

44. Un sistem cromatic de factur tonal are drept caracteristic principal succesiunea elementelor sale
cánd sunt a_ezate în scar - numai prin semitonuri. Prin urmare, cromatizarea clasic a gamelor se

realizeazá:
a) Respectánd principiul utilizrii elementelor cromatice provenite din tonaliti imediat învecinate:
b) Aplicánd, strict, alteraii ascendente în urcare _i descendente în coborâre;
c)Ambele afirmaii (pet. a i b) sunt corecte.
Bazá: Victor Giuleanu. T ratat de 'Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986. p. 460.

45. Modulaia reprezintá, în teoria muzicii, procesul trecerii dintr-o tonalitate în alta pe pareursul unei
piese muzicale, angajând sau nu schimbarea modului. Teoria muzicii se ocup de
a) Modulatia melodic;
b) modulaia armonic;
6 din 7
 c) Modulaia melodic de factur tonal,
unde armonia trebuie s fie subîneleas.
468.
Baz: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p.

utilizeaz în funcie de tempo urm toarele scheme de tactare:

46. Petru tactarea msurilor de 6 timpi se
de 4 timpi cu timpul 1 _i 3 dublai, în tempo-uri
a) Cu toi timpii, tactare normal, pe schema msurii
lente _i moderate;
b) Cu timpi concentrai în doau batäi (indue battute),
în tempo-urile repezi;
c) Ambele variante (a _i b) sunt corecte.
Baz: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 706.

cromatic a:
47. Gama majorului armonic se formeaz prin coborârea
a) Treptei a VIl-a a majorului natural;
b) Treptei a VI-a _i a VIl-a a majorului natural;
c) Treptei a VI-a a majorului natural.
Baz: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 455.

fidel
progresia este reproducerea fidel, ori aproape
a:
48. Secvena sau

a) Unui motiv melodic numit antecedent în altul, consecvent;

b) Unei fraze muzicale într-o perioad muzical,
muzical .
c) Unui grup de celule muzicale într-o propoziie Bucure_ti, 1986, p. 478.
Baz: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii, Editura Muzical,

49. Mäsura eterogen de 7 timpi este alctuit din:

a) O m sur simpl de metru ternar _i dou de metru binar;

una de metru binar;
b) Dou m suri simple de metru ternar _i
c) Trei m suri simple de metru binar. Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 718.
Baz : Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii,

50. Acordul de trei (trisonul) poate s fie:

sunete

a) Major, minor, m rit _i mie_orat;

armonic _i major;
b) Consonant, disonant,
consonant.
c) Melodic, minor, major _i Editura Muzical, Bucure_ti, 1986, p. 427.
Baz: Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii,

militare
^ef serviciu muzici
Col.
Marius Cristian Firca

7 din 7