POLUAREA FONICA
Poluarea acustică, denumită și poluare fonică sau poluare sonoră, este o componentă a
poluării mediului, produsă de zgomote. Poluarea fonica reprezinta totalitatea sunetelor
produse de oameni, animale sau de aparatura si masini, care deranjeaza activitatile cotidiene.
Ca orice alt tip de poluare si poluarea fonica are numai efecte negative in special
pentru om. Poluarea fonica produce stress, oboseala, diminuarea sau pierderea
capacitatii auditive, instabilitate psihica, randament scazut, fisurarea cladirilor,
spargerea geamurilor.
Sunetul reprezinta o vibratie a particulelor unui mediu capabila sa produca o
senzatie auditiva. Sunetul se propaga sub forma de unde elastice numai in substante si
nu se propaga in vid. In aer viteza de propagare este de 340 m/s.
Zgomotul este o suprapunere dezordonata a mai multor sunete. Este produs din
surse naturale dar mai ales antropice: utilaje, mijloace de transport, aparate, oameni. Ca
orice unde elastice, sunetele se caracterizeaza prin frecventa definita ca numar de
oscilatii complete dintr-o unitate de timp. Propagarea sunetelor este influentata de:
sursa de zgomot, atmosfera, distanta si obstacolele intalnite. Sursele de zgomot
sunt :industria, orasele, mijloacele de transport. Ele produc zgomote de diferite
intensitati si pot fi stationare sau mobile. Atmosfera poluata si ceata atenueaza
zgomotele. Obstacolele de asemenea atenueaza intensitatea sonora, fiind utilizate la
reducerea zgomotelor.
Un nou studiu arată că poluarea fonică omoară populaţia în secret. Deşi poluarea
aerului este dăunătoare pentru oameni, poluarea fonică este aproape la fel de
periculoasă pentru sănătatea populaţiei.
Conform unui studiu realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Centrului Comun
de Cercetare al Comisiei Europene, vest-europenii pierd până la 1.6 milioane de ani de
viaţă sănătoasă din cauza poluării fonice. Poluarea fonică se află pe locul al doilea din
punct de vedere al riscului asupra sănătăţii. Anual, 4.5 milioane de ani de viată
sănătoasă sunt pierduţi din cauza poluării aerului.
Raporturile susţin ca poluarea fonică provoacă probleme grave de sănătate, de la
boli de inimă la tulburări cognitive şi de somn. De departe, cea mai mare problemă de
sănătate legătă de zgomote este disconfortul şi întreruperea somnului din cauza
traticului rutier. Lipsa somnului duce la desfăşurarea unei vieţi mai puţin sănătoase.
Raportul citează studii care susţin că perturbările zgomotoase pot duce la hipertensiune
arterială, boli de inimă şi chiar moarte. Zgomotele puternice sunt periculoase şi pentru
copii, acestea având efecte negative asupra concentrării si memoriei copiiilor.
Expunerea la zgomote în perioade critice precum învăţarea ar putea afecta
potenţialul de dezvoltare şi au un efect negativ pe tot parcursul studiului. De asemenea,
tinitusul poate fi o consecinţă a poluării fonice, iar acesta se poate agrava -- de la un
simplu zgomot în ureche se poate ajunge la pierderea auzului!
Chiar dacă nu i se acordă aceeaşi atenţie ca poluării aerului, poluarea fonică
afectează în mod negativ viaţa. Din fericire, unele tehnologii dezvoltate pentru
diminuarea poluării aerului sunt utile şi în ceea ce priveşte poluarea fonică. De
exemplu, vehiculele electrice sunt silenţioase, excepţie făcând cele care au un zgomot
artificial adăugat de producători.
Efectele poluarii sonore pot fi:
- Infrasunetele care pot aparea la automobile cu viteza mare, la elicoptere, la
apropierea furtunii, explozii, cutremure, in timpul zborului avioanelor supersonice.
Infrasunetele sunt foarte greu absorbite, deci se atenueaza putin cu distanta. Infrasunetele
ca si ultrasunetele sunt percepute de sugari, animale si pasari. La adulti infrasunetele
produc ameteala, voma, un fals efect de euforie, sau chiar efecte cumulate.
- Ultrasunetele au frecvente de 20000Hz - 1 miliardHz. Sunt produse in natura, in
industrie sau in aparatura electrocasnica. Animalele receptioneaza ultrasunetele iar lilieci
utilizeaza ultrasunetele emise de ei pentru orientarea in timpul noptii. La om ultrasunetele
distrug globulele rosii din sange, apar migrene, greata sau chiar pierderea echilibrului.
Ultrasunetele distrug bacteriile, virusii cum ar fi: bacilul tuberculozei, virusul gripei, al
tifosului. Zgomotul actioneaza asupra intregului organism, deoarece senzatia auditiva
ajunge la sistemul nervos central, prin intermediul caruia influenteaza alte organe.
Efectele resimtite de om sunt: - reducerea atentiei, a capacitatii de munca, deci creste
riscul producerii accidentelor, instalarea oboselii auditive care poate disparea o data cu
disparitia zgomotului, traumatisme, ca urmare a expunerii la zgomote intense un timp
scurt. Aceste traume pot fi ameteli, dureri, lezarea aparatului auditiv si chiar ruperea
timpanului, scaderi in greutate, nervozitate, tahicardie, tulburari ale somnului, deficienta
in recunoasterea culorilor, surditate la perceperea sunetelor de inalta frecventa, etc.
Zgomotele de intensitate foarte mare pot provoca deteriorari ale cladirilor, aparatelor,
instrumentelor. Pentru reducerea zgomotelor se utilizeaza procedee sau tehnici specifice
sursei de zgomot. În ceea ce priveşte măsurile care trebuie luate pentru reducerea
nivelului de zgomot, s-a propus ridicarea unor parkinguri la marginea oraşului, care să
încurajeze cetăţenii să folosească mijloacele de transport în comun. Limitarea vitezei în
centrul oraşului, la 30 de km/oră şi mărirea numărului de zone pietonale ar contribui în
mod benefic la diminuarea acestei forme de poluare.
Proecţia clădirilor aflate în apropierea traseelor parcurse de trenuri se va efectua
prin instalarea unor panouri de ecranare a zgomotului, în număr de 7, imediat lângă
calea ferată.
Surse: [Link]
dam-seama
[Link]
afectiunile-reducerea-atentiei-a-capacitatii-de-munca-ameteala-dureri-nervozitate-
tahicardie-tulburari-ale-somnului-distruge-globulele-rosii-din-sange-etc-afla-ca-ai-
dreptul-la-un-mediu-sanatos
[Link]
[Link]
poluarea-fonica-zilnica-1437/
[Link]
[Link]