FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER

EDIŢIA 2018-2019 / ETAPA NAŢIONALĂ – 24 mai 2019
COMPER – LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA a VII-a

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Timpul efectiv de lucru este de 90 de minute.

Citeşte cu atenţie textele care urmează, apoi bifează în grilă răspunsurile corecte la
întrebările propuse:

A. Din staţiunea Durău, din faţa sediului Direcţiei de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău,
traversăm pe un podeţ Pârâul Nicanului şi urcăm în mai puţin de 10 minute piciorul ce străjuieşte pe
stânga pârâul până ajungem în DJ 155F.
După ce traversăm drumul intrăm din nou în pădure şi urcăm mai întâi în pantă uşoară apoi
din ce în ce mai accentuată printre blocurile de stâncă desprinse din abrupt. După aproape o oră de
mers ajungem în Poiana Viezuri, la 1189 m altitudine. Din stânga ajunge şi traseul de legătură dintre
Cabana Fântânele şi Poiana Viezuri, marcat cu triunghi galben. Traseul către Duruitoarea se
îndreaptă către sud-vest, traversând mai întâi câteva luminişuri. Apoi continuă prin pădurea
răcoroasă, poteca fiind mărginită pe stânga de blocurile de stâncă desprinse din abrupturile de
piatră ale vârfului Toaca şi Pietrei Ciobanului. Traversează câteva pâraie, ultimul obstacol fiind
Râpa Pârâului după care coboară lin către Pârâul Rupturi, al cărui curs este întrerupt de una dintre
bijuteriile Ceahlăului – Cascada Duruitoarea. Situată la 1218 m altitudine, este formată din două
trepte despărţite de un prag săpat în stâncă. Cascada are 25 m, iar zgomotul ei se aude din depărtare
ca un „duruit”, de unde şi numele dat de localnici.
Lângă cascadă a fost amenajat un loc cu măsuţe şi băncuţe pentru un binemeritat popas. Este
nevoie, pentru că am ajuns aproape de jumătatea drumului, iar urcuşul ce ne aşteaptă în faţă nu este
tocmai uşor.
Plecând mai departe de la cascadă, mai întâi urci anevoie, apoi panta pare a se domoli puţin.
Este numai o părere, pentru că, până sus, pe platou, urcuşul este continuu, depărtându-se mai întâi
de pârâu spre stânga, până la Poiana Scăiuş (1400 m), după care traversează partea superioară a
abruptului Râpei Ariniş şi ajunge în Poiana Ariniş (1651 m). Suntem aproape de limita superioară a
pădurii care, după ce urcăm puţin, face locul jnepenişului şi apoi pajiştii alpine.
(Fragment preluat de pe site-ul [Link]

B. N-aş putea, în adevăr, spune cu câte picioare eram deasupra nourilor; dar, de-aş fi întins
mâna, aş fi prins stelele! Şi cu toate acestea, Hălăuca se uita la mine de sus în jos. Eram de mult în
împărăţia muşchiului şi colinele, ce mai aveam încă de urcat, se cufundau într-o geană de verdeaţă
şi azur pe adâncul cerurilor. Dincolo de această geană a ochiului lui Dumnezeu, închipuirea mea
nu mai găsea niciun punct de reazem; necunoscutul mă sorbea în imensitatea sa; poate că paşii mei
îndrăzneţi călcau acum pe răscrucile pământului şi, printr-o halucinaţie acustică, îmi părea că-i
aud scârţâitul greoi pe osia sa. O cascadă de aer subţire şi rece se revărsa de pe cele din urmă
înălţimi apusene ale Hălăucei şi se arunca în adâncurile depărtate ale văilor din răsărit.
Urma vântului tăia brazde adânci şi mişcătoare în iarba rară şi sălbatică ce acoperea
întinderea pustie a colinelor; un glas sec, răguşit şi nemărginit îmi înfiora auzul în răstimpuri...
Veneam din regiunile fericite ale frumoaselor noastre văi, unde, la fiece pas, şoapta pădurilor şi
susurul apelor îmi mângâiase auzul; mă răsfăţasem atâta în flori şi lumini, şi sufletul meu se
îmbătase de atâtea visuri sub înaltele umbre ale pădurilor!...
(Calistrat Hogaş, Pe drumuri de munte)

ComPer – Limba şi literatura română, Etapa Naţională – 2018-2019, Clasa a VII-a

1
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE

C. Se-nserează, balta sură Care duce stânci la vale,

Le tocește temelia.
Aburi albi înalță iar,
Colo-n colț la cotitură
Se apride-un felinar. Parcă răzbunând un frate
Zboară-ntreg masivu-n jos,
Ziua trece, zarva moare, Stau grămezile-atârnate
De pe-a stâncilor grămadă Peste-un mal prăpăstios.
Năvălind pustiitoare
Vine-n vuiet o cascadă. ...Apa nu mai clocotește
Și cascada-i potolită.
Printre stânci de vreme roase Prin prăpăstii, voinicește
Malu-i neted și abrupt, Omul trece-ntr-o clipită.
Trec bulboanele spumoase,
Negre stânci sunt dedesupt. Nu e clocot de cascadă,
Nu e vuiet, și-i pustiu...
Ca și biciul ce-l prăvale Printre stânci ce stau grămadă
Creatorul – e urgia Serpuiește un pârâu.
(Aleksandr Blok, Cascada, trad. de M. Djentemirov şi M. Calmicu)

STANDARD

1. Conform informaţiilor prezentate în textul A, primul pârâu care trebuie traversat în drum spre
Cascada Duruitoarea este:
a. Pârâul Rupturi; b. Râpa Pârâului; c. Pârâul Nicanului; d. Râpa Ariniş.

2. Altitudinea la care se află Cascada Duruitoarea, după cum rezultă din textul A, este:
a. 1189 m; b. 1400 m; c. 1651 m; d. 1218 m.

3. Primul element al naturii menţionat în ultimul paragraf din textul B este:

a. pădurea; b. iarba; c. vântul; d. apa.

4. Structurile sunt corect asociate cu textele din care provin în următoarea variantă de răspuns:
a. un mal prăpăstios – textul A;
b. cele din urmă înălţimi apusene – textul B;
c. prin pădurea răcoroasă – textul C;
d. stânci ce stau grămadă – textul B.

5. Sinonimul potrivit pentru sensul din text al cuvântului subliniat în secvenţa: Ziua trece, zarva
moare. este:
a. încremeneşte; b. se schimbă; c. dispare; d. decedează.

6. Numărul grupurilor de sunete* din următoarea secvenţă: După ce traversăm drumul intrăm din
nou în pădure şi urcăm mai întâi în pantă uşoară apoi din ce în ce mai accentuată printre
blocurile de stâncă desprinse din abrupt. este corect indicat în varianta de răspuns:
a. diftong: 6; hiat: 1; triftong: 0; b. diftong: 5; hiat: 1; triftong: 1;
c. diftong: 6; hiat: 2; triftong: 0; d. diftong: 6; hiat: 2; triftong: 1.
*Vor fi luate în calcul toate grupurile de sunete, chiar dacă se repetă.

ComPer – Limba şi literatura română, Etapa Naţională – 2018-2019, Clasa a VII-a

2
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE

7. Numărul literelor şi numărul sunetelor din cuvintele stânci (1) şi voiniceşte (2) este corect
indicat în varianta de răspuns:
a. 6 litere, 5 sunete (1); 10 litere, 10 sunete (2);
b. 6 litere, 6 sunete (1); 10 litere, 10 sunete (2);
c. 6 litere, 5 sunete (1); 10 litere, 9 sunete (2);
d. 6 litere, 4 sunete (1); 10 litere, 10 sunete (2).

8. În secvenţa: N-aş putea, în adevăr, spune cu câte picioare eram deasupra nourilor; dar, de-aş
fi întins mâna..., verbul a fi apare cu următoarele valori morfologice:
a. predicativ, auxiliar;
b. copulativ, auxiliar;
c. copulativ, copulativ;
d. auxiliar, auxiliar.

9. Verbele care apar în secvenţa: Lângă cascadă a fost amenajat un loc cu măsuţe şi băncuţe
pentru un binemeritat popas. Este nevoie, pentru că am ajuns aproape de jumătatea
drumului, iar urcuşul ce ne aşteaptă în faţă nu este tocmai uşor. se află, în ordine, la
următoarele diateze:
a. pasivă, activă, activă, reflexivă, activă;
b. pasivă, activă, activă, activă, reflexivă;
c. pasivă, activă, activă, activă, activă;
d. activă, activă, activă, activă, activă;

10. Substantivele din secvenţa: Printre stânci de vreme roase/ Malu-i neted și abrupt... se află, în
ordine, în cazurile:
a. acuzativ, acuzativ, dativ;
b. acuzativ, dativ, nominativ;
c. acuzativ, acuzativ, acuzativ;
d. acuzativ, acuzativ, nominativ.

11. Valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în secvenţa: Dincolo de

această geană a ochiului lui Dumnezeu, închipuirea mea nu mai găsea niciun punct de
reazem; este corect indicată în varianta de răspuns:
a. atribut adjectival, adjectiv pronominal demonstrativ; atribut adjectival, adjectiv pronominal
posesiv; atribut adjectival, adjectiv pronominal negativ;
b. atribut pronominal, adjectiv pronominal demonstrativ; atribut adjectival, adjectiv prono-
minal posesiv; atribut adjectival, adjectiv pronominal negativ;
c. atribut pronominal, pronume demonstrativ; atribut adjectival, adjectiv pronominal posesiv;
atribut adjectival, adjectiv pronominal negativ;
d. atribut adjectival, adjectiv pronominal demonstrativ; atribut pronominal, pronume posesiv;
atribut adjectival, adjectiv pronominal negativ.

12. Pronumele relativ din secvenţa: Urma vântului tăia brazde adânci şi mişcătoare în iarba rară
şi sălbatică ce acoperea întinderea pustie a colinelor; are funcţia sintactică şi cazul:
a. subiect, nominativ;
b. complement direct, acuzativ;
c. atribut, acuzativ;
d. atribut, nominativ.

ComPer – Limba şi literatura română, Etapa Naţională – 2018-2019, Clasa a VII-a

3
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE

13. Cuvintele subliniate în secvența: necunoscutul mă sorbea în imensitatea sa; au, în ordine,
următoarele funcţii sintactice:
a. subiect, complement direct, atribut pronominal;
b. subiect, complement direct, atribut adjectival;
c. subiect, complement indirect, atribut adjectival;
d. complement direct, complement direct, atribut adjectival.

14. Adverbele subliniate în secvenţa: Plecând mai departe de la cascadă, mai întâi urci anevoie,
apoi panta pare a se domoli puţin. au, în ordine, următoarele funcţii sintactice:
a. complement circumstanţial de loc, complement circumstanţial de mod, complement
circumstanţial de mod;
b. complement circumstanţial de loc, complement circumstanţial de mod, complement
circumstanţial de timp;
c. complement circumstanţial de loc, complement circumstanţial de loc, complement
circumstanţial de mod;
d. complement circumstanţial de mod, complement circumstanţial de mod, complement
circumstanţial de mod.

15. Secvenţa în care cuvântul cascadă apare cu sens propriu secundar este:
a. Lângă cascadă a fost amenajat un loc cu măsuţe;
b. Plecând mai departe de la cascadă...;
c. O cascadă de aer subţire şi rece se revărsa...;
d. Vine-n vuiet o cascadă.

16. Rima şi măsura versurilor din prima strofă a textului C sunt corect precizate în următoarea
variantă de răspuns:
a. încrucişată, 7-8 silabe;
b. îmbrăţişată, 7-8 silabe;
c. împerecheată, 7-8 silabe;
d. îmbrăţişată, 8-9 silabe.

EXCELENŢĂ

17. Textele A, B și C au în comun prezentarea:

a. unor detalii referitoare la peisaje de munte;
b. unei vacanţe la munte;
c. unor elemente referitoare la o rezervație naturală;
d. unor aspecte referitoare la o pădure.

18. Următoarea afirmaţie este corectă:

a. Textul A este un fragment de text nonliterar.
b. În textul B apare un narator obiectiv.
c. Textul C aparține genului epic.
d. Textul B aparține genului liric.

Itemii 1-16 se notează cu câte 5 puncte fiecare; itemii 17-18 se notează cu câte 10 puncte fiecare.
Total: 100 de puncte.

ComPer – Limba şi literatura română, Etapa Naţională – 2018-2019, Clasa a VII-a

4
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE

BAREM DE CORECTARE
Limba şi literatura română
Clasa a VII-a

Etapa Naţională

Item Răspuns Punctaj

1 c 5
2 d 5
3 c 5
4 b 5
5 c 5
6 a 5
7 a 5
8 a 5
9 c 5
10 d 5
11 a 5
12 a 5
13 b 5
14 a 5
15 c 5
16 a 5
17 a 10
18 a 10
Total 100

ComPer – Limba şi literatura română, Etapa Naţională – 2018-2019, Clasa a VII-a

5