SFÂNTA ȘI DUMNEZEIASCA LITURGHIE

a Darurilor înainte-sfințite a Sfântului Grigorie Dialogul

29 martie 2023, miercuri: Sfântul Cuvios Ioan Scărarul;
Sfânta Euvula, mama Sfântului Pantelimon
* după Mineiul pe luna martie, ediţia 2019 şi Triodul ediţia 2010

PREOTUL: Binecuvântată este împărăţia Tatălui şi a Fiului şi a

Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA, închinându-se de trei ori: Amin. Şi îndată:
Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu!
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru
Dumnezeu!
 Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Însuşi Hristos, Împăratul şi
Dumnezeul nostru!
În timpul citirii de către cântăreț a Psalmului 103, PREOTUL rostește
în taină cele șapte rugăciuni ale Vecerniei:
STRANA, citește cu glas lin și dulce, PSALMUL 103
Binecuvintează,
suflete al meu, pe Domnul! Doamne Dumnezeul
meu, măritu-Te-ai foarte!
În strălucire şi în mare podoabă Te-ai îmbrăcat, Cel ce Te îmbraci
cu lumina ca şi cu o haină.
Cel ce întinzi cerul ca un cort; Cel ce acoperi cu ape cele mai de
deasupra ale lui;
Cel ce pui norii suirea Ta, Cel ce umbli peste aripile vânturilor;
Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc.
Cel ce ai întemeiat pământul pe temeliile lui şi nu se va clătina în
veacul veacului.
Adâncul ca o haină este îmbrăcămintea Lui; peste munţi vor sta
ape.
De certarea Ta vor fugi, de glasul tunetului Tău se vor înfricoşa.
Se suie munţi şi se coboară văi, în locul în care le-ai întemeiat pe
ele.
Hotar
ai pus, pe care nu-l vor trece şi nici nu se vor întoarce să
acopere pământul. Cel ce trimiţi izvoare în văi, prin mijlocul munţilor
vor trece ape.
Adăpa-se-vor toate fiarele câmpului, asinii sălbatici setea îşi vor
potoli.
Peste acelea păsările cerului vor locui; din mijlocul stâncilor vor
da glas.
Cel
ce adăpi munţii din cele mai de deasupra ale Tale, din rodul
lucrurilor Tale se va sătura pământul.
Cel
ce răsari iarbă dobitoacelor şi verdeaţă spre trebuinţa
oamenilor;
Ca să scoată pâine din pământ; şi vinul veseleşte inima omului.
 Ca să veselească faţa cu untdelemn şi pâinea inima omului o
întăreşte.
Sătura-se-vor copacii câmpului, cedrii Libanului pe care i-ai sădit;
acolo păsările îşi vor face cuib.
Lăcaşul cocostârcului în chiparoşi. Munţii cei înalţi adăpost
cerbilor, stâncile scăpare iepurilor.
Făcut-ai luna spre vremi, soarele şi-a cunoscut apusul său.
Pus-ai întuneric şi s-a făcut noapte, când vor ieşi toate fiarele
pădurii.
Puiileilor mugesc ca să apuce şi să ceară de la Dumnezeu
mâncarea lor.
Răsărit-a soarele şi s-au adunat şi în culcuşurile lor se vor culca.
Ieşi-va omul la lucrul său şi la lucrarea sa până seara.
Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai
făcut! Umplutu-s-a pământul de zidirea Ta.
Marea aceasta este întinsă şi largă; acolo se găsesc târâtoare,
cărora nu este număr, vietăţi mici şi mari.
Acolo corăbiile umblă; balaurul acesta pe care l-ai zidit, ca să se
joace în ea.
Toate către Tine aşteaptă ca să le dai lor hrană la bună vreme.
Dându-le Tu lor, vor aduna; deschizând Tu mâna Ta, toate se vor
umple de bunătăţi.
Dar întorcându-Ţi Tu faţa Ta, se vor tulbura; lua-vei duhul lor şi se
vor sfârşi şi în ţărână se vor întoarce.
Trimite-vei duhul Tău şi se vor zidi şi vei înnoi faţa pământului.
Fie slava Domnului în veac! Veseli-se-va Domnul de lucrurile Sale.
Cel ce caută spre pământ şi-l face pe el de se cutremură; Cel ce se
atinge de munţi şi fumegă.
Cânta-voi Domnului în viaţa mea, cânta-voi Dumnezeului meu cât
voi fi.
Plăcute să-I fie Lui cuvintele mele, iar eu mă voi veseli de Domnul.
Piară păcătoşii de pe pământ şi cei fără de lege, ca să nu mai fie.
 Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul.
Soarele şi-a cunoscut apusul său. Pus-ai întuneric şi s-a făcut
noapte. Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-
ai făcut!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor, Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule!
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule!
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie! (se
încheie melodios)
ECTENIA MARE
PREOTUL: Cu pace, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pentru pacea de sus şi pentru mântuirea sufletelor
noastre, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pentru pacea a toată lumea, pentru buna stare a
sfintelor lui Dumnezeu Biserici şi pentru unirea tuturor, Domnului să
ne rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pentru sfântă biserica aceasta şi pentru cei ce cu
credinţă, cu evlavie şi cu frică de Dumnezeu intră într-însa, Domnului
să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pentru Preasfinţitul Părintele nostru (Numele),
episcopul (denumirea eparhiei), pentru cinstita preoţime şi cea întru
Hristos diaconime, pentru tot clerul şi poporul, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pentru binecredinciosul popor român de pretutindeni,
pentru conducătorii ţării noastre, pentru mai marii orașelor și ai satelor
și pentru iubitoarea de Hristos armată, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
 PREOTUL: Pentru sfânt locaşul acesta, orașul acesta, ţara aceasta
şi pentru toate oraşele şi satele şi pentru cei ce cu credinţă locuiesc
într-însele, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pentru buna-întocmire a văzduhului, pentru
îmbelşugarea roadelor pământului şi pentru vremuri paşnice,
Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pentru cei ce călătoresc pe uscat, pe ape şi prin aer,
pentru cei bolnavi, pentru cei ce se ostenesc, pentru cei robiţi şi
pentru mântuirea lor, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pentru ca să fim izbăviţi noi, de tot necazul, mânia,
primejdia şi nevoia, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe noi,
Dumnezeule, cu harul Tău.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata, slăvita
Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea și pururea Fecioara Maria,
cu toți Sfinții să o pomenim.
STRANA: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe
noi.
PREOTUL: Pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră lui
Hristos Dumnezeu să o dăm.
STRANA: Ție, Doamne.
PREOTUL: Că Ţie se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea,
Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
 apoi citeşte CATISMA A 7-A
PSALMUL 46
Al fiilor lui Core
1. Toate popoarele bateți din palme, strigați lui Dumnezeu cu glas
de bucurie.
2. Că Domnul este Preaînalt, înfricoșător, Împărat mare peste tot
pământul.
3. Supusu-ne-a nouă popoare și neamuri sub picioarele noastre;
4. Alesu-ne-a nouă moștenirea Sa, frumusețea lui Iacob, pe care a
iubit-o.
5. Suitu-S-a Dumnezeu întru strigare, Domnul în glas de trâmbiță.
6. Cântați Dumnezeului nostru, cântați; cântați Împăratului
nostru, cântați.
7. Că Împărat a tot pământul este Dumnezeu; cântați cu
înțelegere.
8. Împărățit-a Dumnezeu peste neamuri, Dumnezeu șade pe tronul
cel sfânt al Său.
9. Mai-marii popoarelor s-au adunat cu poporul Dumnezeului lui
Avraam, că ai lui Dumnezeu sunt puternicii pământului; El S-a înălțat
foarte.
PSALMUL 47
Al fiilor lui Core
1. Mare este Domnul și lăudat foarte în cetatea Dumnezeului
nostru, în muntele cel sfânt al Lui;
2. Bine întemeiată este bucuria întregului pământ. Muntele
Sionului, coastele de miazănoapte, cetatea Împăratului Celui mare.
3. Dumnezeu în palatele ei se cunoaște, când o apără pe ea.
4. Că, iată, împărații s-au adunat, strânsu-s-au împreună.
5. Aceștia, văzând-o așa, s-au minunat, s-au tulburat, s-au
cutremurat;
 6. Cutremur i-a cuprins pe ei acolo; dureri ca ale celei ce naște.
Cu vânt puternic va sfărâma corăbiile Tarsisului.
7. Precum am auzit, așa am și văzut, în cetatea Domnului
puterilor, în cetatea Dumnezeului nostru.
8. Dumnezeu a întemeiat-o pe ea în veac. Primit-am, Dumnezeule,
mila Ta, în mijlocul locașului Tău.
9. După numele Tău, Dumnezeule, așa și lauda Ta peste marginile
pământului; dreapta Ta este plină de dreptate.
10. Să se veselească Muntele Sionului, să se bucure fiicele lui
Iuda pentru judecățile Tale, Doamne.
11. Înconjurați Sionul și-l cuprindeți pe el, povestiți despre
turnurile lui.
12. Puneți-vă inimile voastre întru puterea lui și străbateți palatele
lui, ca să povestiți neamului ce vine
13. Că Acesta este Dumnezeu, Dumnezeul nostru în veac și în
veacul veacului; El ne va paște pe noi în veci.
PSALMUL 48
Al fiilor lui Core
1. Auziți acestea toate neamurile, ascultați toți cei ce locuiți în
lume:
2. Pământenii și fiii oamenilor, împreună bogatul și săracul.
3. Gura mea va grăi înțelepciune și cugetul inimii mele pricepere.
4. Pleca-voi spre pildă urechea mea, tâlcui-voi în sunet de psaltire
gândul meu.
5. Pentru ce să mă tem în ziua cea rea, când mă va înconjura
fărădelegea vrăjmașilor mei?
6. Ei se încred în puterea lor și cu mulțimea bogăției lor se laudă.
7. Nimeni însă nu poate să scape de la moarte, nici să plătească
lui Dumnezeu preț de răscumpărare,
8. Că răscumpărarea sufletului este prea scumpă și niciodată nu
se va putea face,
 9. Ca să rămână cineva pe totdeauna viu și să nu vadă niciodată
moartea.
10. Fiecare vede că înțelepții mor, cum mor și cei neînțelepți și
nebunii, și lasă altora bogăția lor.
11. Mormântul lor va fi casa lor în veac, locașurile lor din neam în
neam, deși numit-au cu numele lor pământurile lor.
12. Și omul, în cinste fiind, n-a priceput; alăturatu-s-a
dobitoacelor celor fără de minte și s-a asemănat lor.
13. Această cale le este sminteală lor și celor ce vor găsi de bune
spusele lor.
14. Ca niște oi în iad sunt puși, moartea îi va paște pe ei.
15. Și-i vor stăpâni pe ei cei drepți și ajutorul ce-l nădăjduiau din
slava lor se va învechi în iad.
16. Dar Dumnezeu va izbăvi sufletul meu din mâna iadului, când
mă va apuca.
17. Să nu te temi când se îmbogățește omul și când se înmulțește
slava casei lui.
18. Că la moarte el nu va lua nimic, nici nu se va coborî cu el
slava lui.
19. Chiar dacă sufletul lui se va binecuvânta în viața lui și te va
lăuda când îi vei face bine,
20. Totuși intra-va până la neamul părinților lui și în veac nu va
vedea lumină.
21. Omul, în cinste fiind, n-a priceput; alăturatu-s-a dobitoacelor
celor fără de minte și s-a asemănat lor.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție Dumnezeule!
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție Dumnezeule!
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Hristoase, Dumnezeul nostru,
slavă Ție!
ECTENIA MICĂ
 PREOTUL: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, pe noi,
Dumnezeule, cu harul Tău.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata, slăvita
Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea și pururea Fecioara Maria,
cu toți Sfinții să o pomenim.
STRANA: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe
noi.
PREOTUL: Pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră lui
Hristos Dumnezeu să o dăm.
STRANA: Ție, Doamne.
PREOTUL: Că a Ta este stăpânirea şi a Ta este împărăţia şi
puterea şi slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și
pururea și în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
PSALMUL 49
Al lui Asaf
1. Dumnezeul dumnezeilor, Domnul a grăit și a chemat pământul,
2. De la răsăritul soarelui până la apus. Din Sion este strălucirea
frumuseții Lui.
3. Dumnezeu strălucit va veni, Dumnezeul nostru, și nu va tăcea.
4. Foc înaintea Lui va arde și împrejurul Lui vifor mare.
5. Chema-va cerul de sus și pământul, ca să judece pe poporul
Său.
6. Adunați-I Lui pe cuvioșii Lui, pe cei ce au făcut legământ cu El
pentru jertfe.
7. Și vor vesti cerurile dreptatea Lui, că Dumnezeu Judecător
este.
8. „Ascultă, poporul Meu, și-ți voi grăi ție, Israele!... Și voi
mărturisi ție: Dumnezeu, Dumnezeul tău sunt Eu.
 9. Nu pentru jertfele tale te voi mustra, iar arderile de tot ale tale
înaintea Mea sunt pururea.
10. Nu voi primi din casa ta viței, nici din turmele tale țapi,
11. Că ale Mele sunt toate fiarele câmpului, dobitoacele din munți
și boii.
12. Cunoscut-am toate păsările cerului și frumusețea țarinii cu
Mine este.
13. De voi flămânzi, nu-ți voi spune ție, că a Mea este lumea și
plinirea ei.
14. Oare, voi mânca carne de taur sau sânge de țapi voi bea?
15. Jertfește lui Dumnezeu jertfă de laudă și împlinește Celui
Preaînalt făgăduințele tale.
16. Și Mă cheamă pe Mine în ziua necazului și te voi izbăvi și Mă
vei preaslăvi“.
17. Iar păcătosului i-a zis Dumnezeu: „Pentru ce tu istorisești
dreptățile Mele și iei legământul Meu în gura ta?
18. Tu ai urât învățătura și ai lepădat cuvintele Mele înapoia ta.
19. De vedeai furul, alergai cu el și cu cel desfrânat partea ta
puneai.
20. Gura ta a înmulțit răutate și limba ta a împletit vicleșug.
21. Șezând împotriva fratelui tău cleveteai și împotriva fiului
maicii tale ai pus sminteală.
22. Acestea ai făcut și am tăcut, ai cugetat fărădelegea, că voi fi
asemenea ție; mustra-te-voi și voi pune înaintea feței tale păcatele tale.
23. Înțelegeți, dar, acestea cei ce uitați pe Dumnezeu, ca nu
cumva să vă răpească și să nu fie cel ce izbăvește.
24. Jertfa de laudă Mă va slăvi și acolo este calea în care voi arăta
Lui mântuirea Mea“.
PSALMUL 50
Al lui David
1. Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta
2. și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea.
 3. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă
curățește.
4. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea
este pururea.
5. Ție Unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept
ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu.
6. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut
maica mea.
7. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale
înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie.
8. Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă-vei și mai
vârtos decât zăpada mă voi albi.
9. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele
mele cele smerite.
10. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele
șterge-le.
11. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept
înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele.
12. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău Cel Sfânt nu-L lua de
la mine.
13. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă
întărește.
14. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la
Tine se vor întoarce.
15. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul
mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
16. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda
Ta.
17. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei
binevoi.
18. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit, inima înfrântă și
smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
 19. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, și să se
zidească zidurile Ierusalimului.
20. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot;
atunci vor pune pe altarul Tău viței.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție Dumnezeule!
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție Dumnezeule!
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Hristoase, Dumnezeul nostru,
slavă Ție!
ECTENIA MICĂ
PREOTUL: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, pe noi,
Dumnezeule, cu harul Tău.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata, slăvita
Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea și pururea Fecioara Maria,
cu toți Sfinții să o pomenim.
STRANA: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe
noi.
PREOTUL: Pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră lui
Hristos Dumnezeu să o dăm.
STRANA: Ție, Doamne.
PREOTUL: Că bun și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție
slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în
vecii vecilor.
STRANA: Amin.
PSALMUL 51
Al lui David
 1. Ce te fălești întru răutate, puternice? Fărădelege toată ziua,
nedreptate a vorbit limba ta; ca un brici ascuțit a făcut vicleșug.
2. Iubit-ai răutatea mai mult decât bunătatea, nedreptatea mai
mult decât a grăi dreptatea.
3. Iubit-ai toate cuvintele pierzării, limbă vicleană!
4. Pentru aceasta Dumnezeu te va doborî până în sfârșit, te va
smulge și te va muta din locașul tău și rădăcina ta din pământul celor
vii.
5. Vedea-vor drepții și se vor teme și de el vor râde și vor zice:
„Iată omul care nu și-a pus pe Dumnezeu ajutorul lui,
6. Ci a nădăjduit în mulțimea bogăției sale și s-a întărit întru
deșertăciunea sa“.
7. Dar eu, ca un măslin roditor în casa lui Dumnezeu, am
nădăjduit în mila lui Dumnezeu, în veac și în veacul veacului.
8. Slăvi-Te-voi în veac, că ai făcut aceasta și voi aștepta numele
Tău, că bun este înaintea cuvioșilor Tăi.
PSALMUL 52
Al lui David
1. Zis-a cel nebun întru inima sa: „Nu este Dumnezeu!“.
2. Stricatu-s-au și urâți s-au făcut întru fărădelegi. Nu este cel ce
face bine.
3. Domnul din cer a privit peste fiii oamenilor, să vadă de este cel
ce înțelege sau cel ce caută pe Dumnezeu.
4. Toți s-au abătut, împreună netrebnici s-au făcut; nu este cel ce
face bine, nu este până la unul.
5. Oare, nu vor cunoaște toți cei ce lucrează fărădelegea? Cei ce
mănâncă pe poporul Meu cum mănâncă pâinea,
6. Pe Domnul nu L-au chemat. Acolo s-au temut de frică, unde nu
era frică,
7. Că Dumnezeu a risipit oasele celor ce plac oamenilor;
rușinatu-s-au, că Dumnezeu i-a urgisit pe ei. (cântat)
 ATENȚIE !!! - Acum în Sfântul Altar sună clopoțelul și se face
tăcere deplină, iar cântăreții împreună cu credincioșii îngenunchează.
Preotul ridică Sfântul Disc în dreptul frunții și merge la Proscomidiar, ocolind
Sfânta Masă pe dreapta; paracliserul merge înainte cu lumânarea aprinsă și
cu cădelnița, tămâind. Când Preotul a ajuns cu Sfintele la Proscomidiar se
sună iarăși clopoțelul, credincioșii se ridică, iar CÂNTĂREȚUL continuă
citirea:
8. Cine va da din Sion mântuirea lui Israel? Când va întoarce
Domnul pe cei robiți ai poporului Său, bucura-se-va Iacov și se va
veseli Israel.
PSALMUL 53
Al lui David
1. Dumnezeule, întru numele Tău mântuiește-mă și întru puterea
Ta mă judecă.
2. Dumnezeule, auzi rugăciunea mea, ia aminte cuvintele gurii
mele.
3. Că străinii s-au ridicat împotriva mea și cei tari au căutat
sufletul meu și n-au pus pe Dumnezeu înaintea lor.
4. Că iată, Dumnezeu ajută mie și Domnul este sprijinul sufletului
meu.
5. Întoarce-va cele rele vrăjmașilor mei; cu adevărul Tău îi vei
pierde pe ei.
6. De bună voie voi jertfi Ție; lăuda-voi numele Tău, Doamne, că
este bun,
7. Că din tot necazul m-ai izbăvit și spre vrăjmașii mei a privit
ochiul meu.
PSALMUL 54
Al lui David
1. Auzi, Dumnezeule, rugăciunea mea și nu trece cu vederea ruga
mea.
2. Ia aminte spre mine și mă ascultă; mâhnitu-m-am întru
neliniștea mea și m-am tulburat de glasul vrăjmașului și de necazul
păcătosului.
 3. Că a abătut asupra mea fărădelege și întru mânie m-a
vrăjmășit.
4. Inima mea s-a tulburat întru mine și frica morții a căzut peste
mine;
5. Teamă și cutremur au venit asupra mea și m-a acoperit
întunericul.
6. Și am zis: „Cine-mi va da mie aripi ca de porumbel, ca să zbor
și să mă odihnesc?“.
7. Iată, m-aș îndepărta fugind și m-aș sălășlui în pustiu.
8. Așteptat-am pe Dumnezeu, Cel ce mă mântuiește de
puținătatea sufletului și de vifor.
9. Nimicește-i, Doamne, și împarte limbile lor, că am văzut
fărădelege și dezbinare în cetate.
10. Ziua și noaptea o va înconjura pe ea peste zidurile ei;
fărădelege și osteneală în mijlocul ei și nedreptate;
11. Și n-a lipsit din ulițele ei camătă și vicleșug.
12. Că de m-ar fi ocărât vrăjmașul, aș fi răbdat;
13. Și dacă cel ce mă urăște s-ar fi fălit împotriva mea, m-aș fi
ascuns de el.
14. Iar tu, omule, asemenea mie, căpetenia mea și cunoscutul
meu,
15. Care împreună cu mine te-ai îndulcit de mâncări, în casa lui
Dumnezeu am umblat în același gând!
16. Să vină moartea peste ei și să se coboare în iad de vii,
17. Căci vicleșug este în locașurile lor, în mijlocul lor.
18. Iar eu către Dumnezeu am strigat și Domnul m-a auzit pe
mine.
19. Seara și dimineața și la amiezi spune-voi, voi vesti, și va auzi
glasul meu.
20. Izbăvi-va cu pace sufletul meu de cei ce se apropie de mine,
că mulți erau împotriva mea.
 21. Auzi-va Dumnezeu și-i va smeri pe ei, Cel ce este mai înainte
de veci.
22. Că nu este în ei îndreptare și nu s-au temut de Dumnezeu.
Întins-au mâinile împotriva aliaților lor,
23. Întinat-au legământul Lui. Risipiți au fost de mânia feței Lui și
s-au apropiat inimile lor;
24. Muiatu-s-au cuvintele lor mai mult decât untdelemnul, dar ele
sunt săgeți.
25. Aruncă spre Domnul grija ta și El te va hrăni; nu va da în veac
clătinare dreptului.
26. Iar Tu, Dumnezeule, îi vei coborî pe ei în groapa stricăciunii.
27. Bărbații vărsători de sânge și vicleni nu vor ajunge la
jumătatea zilelor lor; iar eu voi nădăjdui spre Tine, Doamne.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție Dumnezeule!
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție Dumnezeule!
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Hristoase, Dumnezeul nostru,
slavă Ție! (se încheie melodios)
ECTENIA MICĂ
PREOTUL: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, pe noi,
Dumnezeule, cu harul Tău.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata, slăvita
Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea și pururea Fecioara Maria,
cu toți Sfinții să o pomenim.
STRANA: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe
noi.
 PREOTUL: Pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră lui
Hristos Dumnezeu să o dăm.
STRANA: Ție, Doamne.
PREOTUL: Că Tu ești Dumnezeul nostru și Ție slavă înălțăm,
Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
STRANA: Amin.

PSALMUL 140
Stihurile următoare se cântă pe glasul 8:
Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă! auzi-mă Doamne!
Ia aminte la glasul rugăciunii mele, când strig către Tine. Auzi-mă,
Doamne!
Să se îndrepteze rugăciunea mea, ca tămâia înaintea Ta; ridicarea
mâinilor mele - jertfă de seară! Auzi-mă, Doamne!
Stihurile următoare se citesc:
Pune, Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire împrejurul
buzelor mele!
Să nu abaţi inima mea spre cuvinte de vicleşug, ca să-mi
dezvinovăţesc păcatele mele.
Cu oamenii cei ce fac fărădelege şi cu aleşii lor nu mă voi însoţi.
Certa-mă-va dreptul cu milă şi mă va mustra; iar untdelemnul
păcătoşilor să nu ungă capul meu.
Că încă şi rugăciunea mea este împotriva vrerilor lor;
prăbuşească-se de pe stâncă judecătorii lor;
Auzi-se-vor graiurile mele, că s-au îndulcit. Ca o brazdă de pământ
s-au rupt pe pământ, risipitu-s-au oasele lor lângă iad.
Căci către Tine, Doamne, Doamne, ochii mei, spre Tine am
nădăjduit, să nu iei sufletul meu.
Păzeşte-mă de cursa care mi-au pus mie şi de smintelile celor ce
fac fărădelege.
Şi îndată se cântă:
 STIHIRILE TRIODULUI
Stihira zilei din Triod – glasul 8
Stih: Cădea-vor în mreaja lor păcătoşii, ferit sunt eu, până ce voi
trece. (Psalmul 140)
Între tâlharii gândurilor mele căzând, am fost prădat de minte eu,
ticălosul; şi cumplit fiind bătut, tot sufletul mi s-a rănit, şi pentru
aceasta zac gol de virtuţi în calea vieţii. Preotul văzându-mă că mă
chinuiesc din pricina rănilor, pentru neputinţa tămăduirii, trecându-mă
cu vederea, n-a căutat spre mine; şi levitul iarăşi nesuferind durerea
cea stricătoare de suflet, văzându-mă şi el, a trecut pe lângă mine. Iar
Tu, Cei ce ai binevoit a Te întrupa, nu din Samaria, ci din Maria,
Hristoase Dumnezeule, dăruieşte-mi tămăduire, cu iubirea Ta de
oameni, vărsând peste mine mare mila Ta.
Stih: Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către
Domnul m-am rugat. (Psalmul 141)
Între tâlharii gândurilor mele căzând, am fost prădat de minte eu,
ticălosul; şi cumplit fiind bătut, tot sufletul mi s-a rănit, şi pentru
aceasta zac gol de virtuţi în calea vieţii. Preotul văzându-mă că mă
chinuiesc din pricina rănilor, pentru neputinţa tămăduirii, trecându-mă
cu vederea, n-a căutat spre mine; şi levitul iarăşi nesuferind durerea
cea stricătoare de suflet, văzându-mă şi el, a trecut pe lângă mine. Iar
Tu, Cei ce ai binevoit a Te întrupa, nu din Samaria, ci din Maria,
Hristoase Dumnezeule, dăruieşte-mi tămăduire, cu iubirea Ta de
oameni, vărsând peste mine mare mila Ta.
Stih: Vărsa-voi înaintea Lui rugăciunea mea, necazul meu înaintea
Lui îl voi spune. (Psalmul 141)
De este vreo virtute, de este vreo laudă, se cuvine sfinţilor. Că
săbiilor şi-au plecat grumajii pentru Tine, Cel ce ai plecat cerurile şi
Te-ai pogorât; vărsatu-şi-au sângele pentru Tine, Cel ce Te-ai micşorat
Însuţi şi ai luat chip de rob; smeritu-s-au până la moarte, sărăciei Tale
asemănându-se. Pentru ale căror rugăciuni, după mulţimea îndurărilor
Tale, Dumnezeule, miluieşte-ne pe noi.
Alte stihiri, alcătuire a lui Iosif - glasul 8
Podobie: Doamne, de ai şi stat...
 Stih: Când lipsea dintru mine duhul meu, Tu ai cunoscut cărările
mele. (Psalmul 141)
Doamne, Tu ai arătat pe sfinţii Tăi Ucenici ceruri cuvântătoare; cu
sfinţitele mijlociri ale acestora, scapă-mă din relele pământeşti,
înălţând pururea gândul meu, prin înfrânare şi prin cunoştinţa
patimilor mele, ca un îndurat şi de oameni iubitor.
Stih: În calea aceasta în care am umblat, ascuns-au cursă mie.
(Psalmul 141)
Având vremea postului toţi ca un ajutător spre lucrurile cele
dumnezeieşti, să plângem din toată inima şi să strigăm Mântuitorului:
Doamne mult-Milostive, pentru Ucenicii Tăi, mântuieşte pe cei ce
laudă cu frică multa Ta iubire de oameni.
Altă stihiră, alcătuire a lui Teodor - glasul 8
Podobie: Pe cea preamărită...
Stih: Luat-am seama de-a dreapta şi am privit şi nu era cine să
mă cunoască. (Psalmul 141)
Apostoli prealăudaţi, rugători ai lumii, tămăduitorii bolnavilor,
păzitorii sănătăţii, în acestea amândouă păziţi-ne pe noi, care trecem
vremea postului; să fim împăcaţi dumnezeieşte unul cu altul, ferindu-
ne gândul netulburat de patimi, ca să cântăm toţi laudă lui Hristos,
Celui ce a înviat, ca Unui biruitor.
Alte 24 de stihiri (alcătuire a lui Andrei Criteanul) – glasul 4
Podobie: Cu lacrimi voiam a spăla...
Stih: Pierit-a fuga de la mine şi nu este cel ce caută sufletul meu.
(Psalmul 141)
Toată viaţa mea am cheltuit-o cu desfrânatele şi cu vameşii. Oare
voi putea măcar la bătrâneţe să mă pocăiesc de cele ce am greşit?
Făcătorule al tuturor şi doctorule al celor bolnavi, Doamne, mai înainte
de sfârşit, până ce nu pier, mântuieşte-mă.
La fiecare stih se fac câte trei închinăciuni
Stih: Strigat-am către Tine, Doamne, şi am zis: Tu eşti nădejdea
mea, Tu eşti partea mea în pământul celor vii! (Psalmul 141)
De greutatea nepurtării de grijă sunt cuprins, tăvălindu-mă în
noroi, săgetat fiind cu săgeata lui Veliar, şi întinez pe cel făcut după
chip; Întorcătorule al celor nepurtători de grijă, şi Izbăvitorul celor
greşiţi, Doamne, mai înainte de sfârşit, până ce nu pier, mântuieşte-
mă.
Stih: Ia aminte la rugăciunea mea, că m-am smerit foarte. (Psalmul
141)
Făcutu-m-am sminteală oamenilor, lucrând ca un pământean cele
pământeşţi. Cu nunta m-am unit din porunca Ta, şi am călcat porunca,
spurcându-mi patul; Cel ce m-ai zidit din pământ, nu trece zidirea Ta;
Doamne, mai înainte de sfârşit, până ce nu pier, mântuieşte-mă.
Stih: Izbăveşte-mă de cei ce mă prigonesc, că s-au întărit mai
mult decât mine. (Psalmul 141)
Ucigaş m-am făcut sufletului meu, îngrijindu-mă numai de trup.
Făcutu-m-am batjocură demonilor, slujind potfelor şi necuviinţelor. Ci
cu milostivirea Ta îndură-Te, Alungătorule al demonilor; Doamne, mai
înainte de sfârşit, până ce nu pier, mântuieşte-mă.
Stih: Scoate din temniţă sufletul meu, ca să mărturisească
numelui Tău. (Psalmul 141)
Debunăvoie am greşit mai mult decât toţi; pentru aceasta sunt
părăsit. Am potrivnic sufletului meu gândul trupesc, şi mă întunecă.
Luminătorule al celor din întuneric şi povăţuitorule al celor rătăciţi,
Doamne, mai înainte de sfârşit, până ce nu pier, mântuieşte-mă.
Stih: Pe mine mă aşteaptă drepţii, până ce-mi vei răsplăti mie.
(Psalmul 141)
Viuva fi sufletul meu, Doamne, zis-a Prorocul, şi Te va lăuda;
caută-mă pe mine, oaia cea pierdută, şi mă rânduieşte în turma Ta; dă-
mi vreme de pocăinţă, ca, suspinând, să grăiesc Ţie: Doamne, mai
înainte de sfârşit, până ce nu pier, mântuieşte-mă.
Stih: Dintru adâncuri am strigat către Tine: Doamne, Doamne,
auzi glasul meu. (Psalmul 129)
Greşit-am, greşit-am călcând poruncile Tale, Hristoase
Dumnezeule; fii milostiv, Făcătorule de bine, ca să văd cu ochii cei
dinăuntru şi să fug de întuneric grăind Ţie cu frică: Doamne, mai
înainte de sfârşit, până ce nu pier, mântuieşte-mă.
Stih: Fie urechile Tale cu luare-aminte la glasul rugăciunii mele.
(Psalmul 129)
 Fiare sălbatice m-au înconjurat, dar scoate-mă de la ele, Stăpâne;
că vrei să se mântuiască toţi şi să vină la cunoştinţa adevărului;
mântuieşte pe toţi oamenii, ca un Ziditor, şi împreună cu ei şi pe mine.
Doamne, mai înainte de sfârşit, până ce nu pier, mântuieşte-mă.
Stih: De te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va
suferi? Că la Tine este milostivirea. (Psalmul 129)
Fii mie tămăduire, Făcătorule de bine, şi nu mă lepăda,
Mântuitorul meu; vezi-mă pe mine zăcând întru fărădelegi şi ridică-mă
ca un atotputernic, ca şi eu să vestesc faptele mele şi să grăiesc Ţie:
Doamne, mai înainte de sfârşit, până ce nu pier, mântuieşte-mă.
Stih: Pentru numele Tău Te-am aşteptat, Doamne; aşteptat-a
sufletul meu spre cuvântul Tău, nădăjduit-a sufletul meu în Domnul.
(Psalmul 129)
Ascunzând talantul ce mi s-a dat, ca o slugă nemulţumitoare l-am
îngropat în pământ; deci, ca un netrebnic m-am osândit, şi nu mai
îndrăznesc să mă rog Ţie; iar Tu, Cel ce nu ţii minte răul, milostiveşte-
Te spre mine, ca şi eu să grăiesc Ţie: Doamne, mai înainte de sfârşit,
până ce nu pier, mântuieşte-mă.
Stih: Din straja dimineţii până în noapte, din straja dimineţii, să
nădăjduiască Israel spre Domnul. (Psalmul 129)
Uscat-ai lacul pătimirilor celei cu scurgerea de sânge, cu
atingerea de haina Ta; lua-voi şi eu iertarea greşelilor, apropiindu-mă
de Tine cu credinţă neîndoită. Primeşte-mă şi pe mine ca pe aceea, şi-
mi tămăduieşte durerea. Doamne, mai înainte de sfârşit, până ce nu
pier, mântuieşte-mă.
Stih: Că la Domnul este milă, şi multă mântuire la El şi El va
izbăvi pe Israel din toate farădelegile lui. (Psalmul 129)
Pe scaunul de judecată vei ședea, Cel ce ai făcut cu cuvântul
cerul şi pământul; vom sta înaintea Ta toţi, spunându-Ţi păcatele
noastre; mai înainte de ziua aceea primeşte-mă întru pocăinţă.
Doamne, mai înainte de sfârşit, până ce nu pier, mântuieşte-mă.
Stih: Lăudaţi pe Domnul toate neamurile, lăudaţi-L pe El toate
popoarele. (Psalmul 116, 1)
Caută cu ochiul cel mult-îndurat şi fii mie milostiv, Unule,
Mântuitorule; dăruieşte ape de tămăduiri ticălosului şi nenorocitului
meu suflet. Spală-mă de întinăciunea faptelor mele, ca să cânt:
Doamne, mai înainte de sfârşit, până ce nu pier, mântuieşte-mă.
Stih: Că s-a întărit mila Lui peste noi şi adevărul Domnului
rămâne în veac. (Psalmul 116,2)
Sabie a pregătit Veliar, sârguindu-se să vâneze sufletul meu cel
smerit; străin m-a făcut, Îndurate, de cunoştinţa luminii feţei Tale; Cel
ce eşti puternic întru tărie, scoate-mă din ghearele lui. Doamne, mai
înainte de sfârşit, până ce nu pier, mântuieşte-mă.
Stih: Către Tine, Cel ce locuieşti în cer, am ridicat ochii mei. Iată,
precum sunt ochii robilor la mâinile stăpânilor lor, precum sunt ochii
slujnicei la mâinile stăpânei sale, aşa sunt ochii noştri către Domnul
Dumnezeul nostru, până ce Se va milostivi spre noi (Psalmul 122, 1, 2)
Întreg m-am făcut rob patimilor, părăsind legea şi dumnezeieştile
Scripturi; tămăduieşte-mă pe mine tot, Făcătorule de bine, Cel ce
pentru mine Te-ai făcut ca mine, Bunule; întoarce-mă, Îndurate,
stricătorule al patimilor. Doamne, mai înainte de sfârşit, până ce nu
pier, mântuieşte-mă.
Stih: Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că prea
mult ne-am săturat de defăimare, că prea mult s-a săturat sufletul
nostru de ocara celor îndestulaţi şi de defăimarea celor mândri.
(Psalmul 122, 3, 4)
Păcătoasa a udat cu lacrimi cinstitele şi preacuratele Tale
picioare, pe toţi îndemnându-i să alerge şi să-şi ia dezlegare de
greşelile lor. Dăruieşte-mi credinţa aceleia şi mie, Mântuitorule, ca să
grăiesc Ţie: Doamne, mai înainte de sfârşit, până ce nu pier,
mântuieşte-mă.
Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru slavă Ţie.
Curăţeşte întinăciunea sufletului meu, Cel ce ai sărăcit după trup
pentru mine şi ai fost prunc; trimite-mi picătura milei Tale, mie celui
neputincios şi zdrobit, Hristoase; spală-mă de întinăciune, vindecă-mă
de boală. Doamne, mai înainte de sfârşit, până ce nu pier, mântuieşte-
mă.
Stih: Slavă Ţie Dumnezeul nostru slavă Ţie.
Întăreşte, Stăpâne, sufletul meu, ca să alerge la Tine şi să slujesc
Ţie pururea; că Tu eşti acoperământul meu şi păzitorul, sprijinitorul şi
ajutorul; învredniceşte-mă, Dumnezeule Cuvinte, ca să strig cu
îndrăzneală: Doamne, mâi înainte de sfârşit, până ce nu pier,
mântuieşte-mă.
Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.
Fii nouă zid nebiruit, Iisuse Mântuitorule şi milostive
Dumnezeule! Că am căzut în obiceiuri şi în fapte înşelătoare. Dar ridică
zidirea Ta, ca un făcător de bine, şi Te milostiveşte spre ea ca un
Îndurat. Doamne, mai înainte de sfârşit, până ce nu pier, mântuieşte-
mă.
Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.
Fiu desfrânat m-am făcut risipind bogăţia, şi mă topesc acum de
foame; dar alerg sub acoperământul Tău, primeşte-mă ca pe acela,
Părinte bunule, şi mă învredniceşte a fi părtaş mesei Tale, ca să strig
Ţie: Doamne, mai înainte de sfârşit, până ce nu pier, mântuieşte-mă.
Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.
Pentru pizmă a scos din rai începătorul răutăţii pe cel întâi-zidit,
iar tâlharul, care a strigat pe lemn: pomeneşte-mă!, a primit raiul.
Pentru aceasta şi eu cu credinţă şi cu frică strig: Pomeneşte-mă,
Doamne, mai înainte de sfârşit, până ce nu pier, mântuieşte-mă.
Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.
Întinde-mi mâna ca lui Petru şi mă scoate din adânc, Dumnezeule;
dăruieşte-mi har şi milă, cu rugăciunea Maicii Tale, celei cu totul fără
prihană, care Te-a născut fără de sămânţă, şi ale tuturor Sfinţilor Tăi.
Doamne, mai înainte de sfârşit, până ce nu pier, mântuieşte-mă.
Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.
Primeşte-mă pe mine, care cânt în toate zilele: Mielule, Cel ce ai
ridicat păcatul lumii, în mâinile Tale încredințez sufletul şi trupul meu;
şi în toată ziua şi noaptea, după datorie, strig Ţie: Doamne, mai înainte
de sfârşit, până ce nu pier, mântuieşte-mă.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
O, milostivirea Ta cea negrăită, Preabunule, Cel ce nu ţii minte
răul, Doamne! O, Cel ce eşti fără de păcat şi îndurat, nu mă lepăda pe
mine de la faţa Ta, ca şi eu cu mulţumire, bucurându-mă şi cântând, să
strig Ţie: Doamne, mai înainte de sfârşit, până ce nu pier, mântuieşte-
mă.
Şi acum şi pururea şi-n vecii vecilor. Amin.
A Născătoarei de Dumnezeu – glasul 4
Podobie: Cu lacrimi voiam a spăla...
O, negrăită smerenia Ta! O, naşterea Ta cea prea minunată şi
străină! O, cum Te-a purtat Fecioara prunc în braţele sale, pe Tine,
Ziditorul şi Dumnezeu, Cel ce ai primit a Te întrupa dintr-însa,
Făcătorule de bine! Doamne, mai înainte de sfârşit, până ce nu pier,
mântuieşte-mă. (se cântă cât mai rar)
În timp ce se cântă stihira de la „Şi acum...“, preotul face Vohodul
(ieşirea cu cădelniţa), cântăreţii coboară din strană, iar după ce
PREOTUL rosteşte: Înţelepciune! Drepţi!
STRANA cântă: Lumină lină a sfintei slave a Tatălui ceresc, Celui
fără de moarte, a Sfântului, Fericitului, Iisuse Hristoase! Venind la
apusul soarelui, văzând lumina cea de seară, lăudăm pe Tatăl, pe Fiul
şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu. Vrednic eşti în toată vremea a fi lăudat
de glasuri cuvioase, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce dai viaţă, pentru
aceasta, lumea Te slăveşte.
PREOTUL: Să luăm aminte! Pace tuturor!
STRANA: Şi duhului tău.
PREOTUL: Înţelepciune! Să luăm aminte!

STRANA: PRIMUL PROCHIMEN DIN TRIOD - glasul 4

Dumnezeul răzbunărilor, Domnul, Dumnezeul răzbunărilor cu
îndrăzneală a grăit. (Psalmul 93, 1)
Stih: Înalţă-te Cel ce judeci pământul, răsplăteşte răsplătirea celor
mândri. (Psalmul 93, 2)
Dumnezeul răzbunărilor, Domnul, Dumnezeul răzbunărilor cu
îndrăzneală a grăit.
Dumnezeul răzbunărilor, Domnul, Dumnezeul răzbunărilor cu
îndrăzneală a grăit.
PRIMA PAREMIE DIN TRIOD
 PREOTUL: Înţelepciune!
CÂNTĂREȚUL: De la Facere, citire: (XVII, 1 - 9)
PREOTUL: Să luăm aminte!
CÂNTĂREȚUL citește: Iar când era Avram de nouăzeci şi nouă de
ani, i S-a arătat Domnul şi i-a zis; Eu sunt Dumnezeul cel Atotputernic;
fă ce-i plăcut înaintea Mea şi fii fără prihană; şi voi încheia legământ cu
tine şi te voi înmulţi foarte, foarte tare. Atunci a căzut Avram cu faţa la
pământ, iar Dumnezeu a mai grăit şi a zis: Eu sunt şi iată care-i
legământul Meu cu tine: vei fi tată a mulţime de popoare, şi nu te vei
mai numi Avram, ci Avraam va fi numele tău, căci am să te fac tată a
mulţime de popoare. Am să te înmulţesc foarte, foarte tare, şi am să
ridic din tine popoare, şi regi se vor ridica din tine. Voi pune
legământul Meu între Mine şi între tine şi urmaşii tăi din neam în neam,
să fie legământ veşnic, aşa că Eu voi fi Dumnezeul tău şi al urmaşilor
tăi. Şi-ţi voi da ţie şi urmaşilor tăi pământul în care pribegeşti acum ca
străin, tot pământul Canaanului ca moştenire veşnică, şi vă voi fi
Dumnezeu. Apoi a mai zis Dumnezeu lui Avraam: Iar tu şi urmaşii tăi
din neam în neam să păziţi legământul Meu. (se încheie melodios)
PREOTUL: Înţelepciune! Să luăm aminte!

STRANA: AL DOILEA PROCHIMEN DIN TRIOD - glasul 4

Veniţisă ne bucurăm de Domnul şi să strigăm lui Dumnezeu,
Mântuitorului nostru. (Psalmul 94, 1)
Stih: Să întâmpinăm faţa Lui întru laudă şi în psalmi să-I strigăm
Lui. (Psalmul 94, 2)
Veniţisă ne bucurăm de Domnul şi să strigăm lui Dumnezeu,
Mântuitorului nostru.
Veniţisă ne bucurăm de Domnul şi să strigăm lui Dumnezeu,
Mântuitorului nostru.
CÂNTĂREȚUL: Porunciți!
Iar PREOTUL, luând cu amândouă mâinile cădelniţa şi sfeşnicul cu
lumânare, din faţa sfintelor uşi, se întoarce spre răsărit şi, însemnând în
semnul Crucii în faţa Sfintei Mese, zice:
Înţelepciune! Drepţi!
 Apoi întorcându-se spre apus, către credincioşi, vine între Ușile
Împărătești și, făcând iarăși semnul Sfintei Cruci, zice cu glas tare:
Lumina lui Hristos luminează tuturor!
A DOUA PAREMIE DIN TRIOD
PREOTUL: Înţelepciune!
CÂNTĂREȚUL: De la Pilde, citire: (XV, 20 - XVI, 9)
PREOTUL: Să luăm aminte!
CÂNTĂREȚUL citește: Fiul înţelept bucură pe tatăl său, iar fiul
nebun nu bagă în seamă pe maica lui. Nebunia este o bucurie pentru
omul fără minte, iar cel înţelept merge pe calea dreaptă. Punerile la
cale nu se înfăptuiesc unde lipseşte chibzuirea, dar ele îşi iau fiinţă cu
mulţi sfătuitori. Omul se bucură pentru un răspuns bun ieşit din gura
lui, şi cât e de bună vorba spusă la locul ei! Înţeleptul merge pe
cărarea vieţii ce duce în sus, ca să ocolească drumul iadului, care
merge în jos. Domnul prăbuşeşte casa celor mândri şi întăreşte
hotarul văduvei. Gândurile cele rele sunt urâciune înaintea Domnului,
iar cuvintele frumoase sunt curate (în ochii Lui). Cel ce umblă după
câştig nedrept îşi surpă casa lui, iar cel ce urăşte mita va trăi. Inima
celui drept chibzuieşte ce să răspundă, iar gura celor nelegiuiţi
împrăştie răutăţi. Domnul se ţine departe de cei nelegiuiţi, dar ascultă
rugăciunea celor drepţi. O privire prietenească înveseleşte inima şi o
veste bună întăreşte oasele. Urechea care ascultă o dojană folositoare
vieţii, îşi are locaşul printre cei înţelepţi. Cel ce leapădă mustrarea îşi
urgiseşte sufletul său, iar cel ce ia aminte la dojană dobândeşte
înţelepciune. Frica de Dumnezeu este învăţătură şi înţelepciune, iar
smerenia trece înaintea măririi. În putere stă omului să plăsmuiască
planuri în inimă, dar răspunsul limbii vine de la Domnul. Toate căile
omului sunt curate în ochii lui, dar numai Domnul este Cel ce
cercetează duhul. Înfăţişează Domnului lucrările tale şi gândurile tale
vor izbuti. Pe toate le-a făcut Domnul fiecare cu ţelul său, la fel şi pe
nelegiuit pentru ziua nenorocirii. Toată inima semeaţă este urâciune
înaintea Domnului; hotărât, ea nu va rămâne nepedepsită. Prin iubire
şi credinţă se ispăşeşte păcatul şi prin frica de Dumnezeu te fereşti de
rele. Când căile omului sunt plăcute înaintea Domnului, chiar şi pe
vrăjmaşii lui îi sileşte la pace. Mai degrabă puţin şi cu dreptate, decât
agoniseală multă cu strâmbătate. Inima omului să cugete la cele
drepte, pentru ca Dumnezeu să-i îndrepte paşii. (se încheie melodios)
PREOTUL, luând lumânarea și cădelnița și stând în fața Sfintei Mese,
cântă, cădind, de trei ori, înaintea Sfintei Mese:
Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta; ridicarea
mâinilor mele, jertfa de seară.
STRANA: Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea
Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfa de seară.
PREOTUL rămâne în fața Sfintei Mese până ce strana repetă aceeași
cântare, după care merge în latura de miazăzi a Sfintei Mese și de acolo
rostește stihul întâi, cădind de trei ori:
Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă! Ia aminte la glasul
rugăciunii mele, când strig către Tine!
STRANA: Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea
Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfa de seară.
PREOTUL, venind după aceea în partea dinspre răsărit, rostește stihul
al doilea, cădind de trei ori:
Pune, Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire împrejurul
buzelor mele!
STRANA: Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea
Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfa de seară.
PREOTUL merge apoi în partea dinspre miazănoapte și de aici
rostește stihul al treilea, cădind de trei ori:
Să nu abați inima mea spre cuvinte de vicleşug, ca să-mi
dezvinovăţesc păcatele mele.
STRANA: Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea
Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfa de seară.
PREOTUL, întorcându-se spre Proscomidiar și cădind de trei ori, zice:
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
STRANA: Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea
Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfa de seară.
PREOTUL, întorcându-se înaintea Sfintei Mese, zice:
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Apoi, cântă el însuși:
Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta...
 STRANA: ...ridicarea mâinilor mele, jertfa de seară.
În acest timp preotul tămâiază de trei ori dintre Uşile Împărăteşti spre
credincioşi. Apoi face trei metanii mari înaintea Sfintei Mese, şi,
împreună cu el, toţi credincioşii.
ECTENIA ÎNTREITĂ
PREOTUL: Să zicem toţi, din tot sufletul şi din tot cugetul nostru
să zicem.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Doamne, Atotstăpânitorule, Dumnezeul părinţilor
noştri, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta,
ne rugăm Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru Preasfinţitul Părintele nostru
(Numele), episcopul (denumirea eparhiei), pentru sănătatea și
mântuirea lui.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru binecredinciosul popor român
de pretutindeni, pentru conducătorii țării noastre, pentru mai marii
orașelor și ai satelor şi pentru iubitoarea de Hristos oaste, pentru
sănătatea şi pentru mântuirea lor.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru fraţii noştri: preoţi, ieromonahi,
ierodiaconi, diaconi, monahi şi monahii şi pentru toţi cei întru Hristos
fraţi ai noştri.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru fericiţii şi pururea pomeniţii
ctitori ai acestei sfinte biserici şi pentru toţi cei mai înainte adormiţi
părinţi şi fraţi ai noştri dreptslăvitori creştini, care odihnesc aici şi
pretutindeni.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
 PREOTUL: Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea,
mântuirea, cercetarea, lăsarea şi iertarea păcatelor robilor lui
Dumnezeu enoriaşi, ctitori şi binefăcători ai acestui sfânt locaş.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Aici se pot pune cereri pentru diferite trebuințe, care sunt
tipărite la sfârșitul Liturghierului.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri şi fac bine în
sfânta şi întru tot cinstită biserica aceasta, pentru cei ce se ostenesc,
pentru cei ce cântă şi pentru poporul ce stă înainte şi aşteaptă de la
Tine mare şi multă milă.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
În timpul ecteniei PREOTUL zice în taină
Rugăciunea cererii stăruitoare:
Doamne, Dumnezeul nostru, primește această rugăciune
stăruitoare de la noi, robii Tăi și ne miluiește, după mulțimea milei
Tale, și trimite îndurările Tale peste noi și peste tot poporul Tău, care
așteaptă de la Tine mare și bogată milă.
şi cu glas tare ecfonisul: Că milostiv şi iubitor de oameni
Dumnezeu eşti şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh,
acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.

ECTENIA PENTRU CEI CHEMAȚI

PREOTUL: Rugaţi-vă cei chemaţi, Domnului.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Cei credincioşi, pentru cei chemaţi să ne rugăm, ca
Domnul să-i miluiască pe dânșii.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Să-i înveţe cuvântul adevărului.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Să le descopere Evanghelia dreptăţii.
 STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Să-i unească pe ei cu Sfânta Sa sobornicescă şi
apostolică Biserică.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Mântuieşte, miluieşte, apără şi-i păzeşte pe ei,
Dumnezeule, cu harul Tău.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Cei chemaţi, capetele voastre Domnului să le plecaţi.
STRANA: Ţie, Doamne.

PREOTUL citește în taină

Rugăciunea pentru cei chemați:
Dumnezeule, Dumnezeul nostru, Ziditorule și Făcătorule a toate,
Cel ce voiești ca toți să se mântuiască și la cunoștința adevărului să
vină, caută spre robii Tăi cei chemați și-i izbăvește pe dânșii de
înșelăciunea cea veche și de vicleșugul potrivnicului Cheamă-i pe
dânșii la viața cea veșnică; luminează sufletele și trupurile lor;
numără-i cu turma Ta cea cuvântătoare, peste care a fost chemat
numele Tău cel sfânt.
şi cu glas tare ecfonisul: Ca şi aceştia împreună cu noi să
mărească preacinstitul şi de mare cuviinţă numele Tău, al Tatălui şi al
Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
ECTENIA PENTRU CEI CHEMAȚI PENTRU LUMINARE
PREOTUL: Câți sunteți chemați ieșiți! Cei chemați ieșiți! Câți
sunteți pentru luminare apropiați-vă! Rugați-vă cei pentru luminare
Domnului.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Cei credincioși, pentru frații care se pregătesc pentru
sfânta luminare și pentru mântuirea lor, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Ca Domnul Dumnezeul nostru să-i întărească pe
dânșii și să le dea putere.
 STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Să-i lumineze cu lumina cunoștinței și a dreptei
credințe.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Să-i învrednicească, la vremea cuvenită, de baia
nașterii de a doua, de iertarea păcatelor și de veșmântul nestricăciunii.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Să-i nască din nou prin apă și prin Duh.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Să le dăruiască lor desăvârșirea credinței.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Să-i numere cu sfânta și aleasa Lui turmă.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Apără, mântuiește, miluiește și-i păzește pe dânșii,
Dumnezeule, cu harul Tău.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Cei pentru luminare, capetele voastre Domnului să le
plecați.
STRANA: Ţie, Doamne.
PREOTUL citește în taină:
Rugăciunea pentru cei care se pregătesc pentru sfânta
luminare:
Arată, Stăpâne, fața Ta peste cei care se pregătesc pentru sfânta
luminare și doresc să se curățească de întinăciunea păcatului;
luminează gândul lor; fă-i statornici în credință, întărește-i în nădejde,
desăvârșește-i în dragoste, arată-i mădulare cinstite ale Hristosului
Tău, Care S-a dat pe Sine răscumpărare pentru sufletele noastre.
şi cu glas tare ecfonisul: Că Tu ești luminarea noastră și Ție slavă
înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii
vecilor.
STRANA: Amin.
 PREOTUL: Câți sunteți pentru luminare ieșiți! Cei pentru luminare
ieșiți! Câți sunteți chemați ieșiți! Ca nimeni din cei chemați să nu
rămână. Câți suntem credincioși, iară și iară, cu pace, Domnului să ne
rugăm.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Apără, mîntuiește, miluiește și ne păzește pe noi,
Dumnezeule, cu harul Tău.
PREOTUL citește, în taină,
Rugăciunea întâi pentru credincioși:
Dumnezeule Cel mare și lăudat, care prin moartea de viață
făcătoare a Hristosului Tău, din stricăciune la nestricăciune ne-ai
mutat, liberează toate simțurile noastre din amorțirea patimilor,
punându-le lor povățuitor bun cugetul cel dinăuntru; și ochiul să fie
ferit de toată vederea vicleană și auzul nestrăbătut de cuvintele
deșarte, iar limba curată de vorbe necuviincioase. Curățește buzele
noastre, cu care Te lăudăm pe Tine, Doamne, fă ca mâinile noastre să
fie ferite de fapte rele și să lucreze numai cele bineplăcute Ție, toate
mădularele și gândurile noastre întărindu-le cu harul Tău.
şi cu glas tare ecfonisul: Înțelepciune! Că Ție se cuvine toată slava,
cinstea și închinăciunea, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și
pururea și în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte,
Dumnezeule, cu harul Tău.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL citește în taină:
Rugăciunea a doua pentru credincioși:
Stăpâne Sfinte, Preabunule, rugămu-Te pe Tine, Cel bogat în
milă: Milostiv fii nouă, păcătoșilor, și ne fă vrednici de primirea Unuia
Născut Fiului Tău și Dumnezeului nostru, Împăratul slavei. Căci, iată,
Preacuratul Lui Trup și de viață făcătorul Sânge, în acest ceas intrând,
va să se pună înainte pe această masă de taină, fiind înconjurat, în
chip nevăzut, de mulțimea oștirilor îngerești. Și ne dăruiește, fără de
osândă, împărtășirea cu acestea, ca, prinr-însele luminându-se ochiul
gândului nostru, fii ai luminii și ai zilei să ne facem.
PREOTUL: Înţelepciune! După darul Hristosului Tău cu care eşti
binecuvântat, împreună cu Preasfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul
Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
STRANA: Amin.

STRANA: CÂNTAREA HERUVIMICĂ (prima parte)

Acum Puterile cerești împreună cu noi nevăzut slujesc; că, iată,
intră Împăratul slavei. Iată, jertfa tainică săvârșită, de dânsele este
înconjurată... (se cântă până când preotul iese pe ușa dinspre
miazănoapte)
În acest timp preotul, stând în fața sfintei mese, zice și el (de trei ori) în
taină Heruvicul Acum puterile cerești..., închinându-se de fiecare dată;
apoi deschide dvera (perdeaua) și sfintele uși, ia cădelnița și cădește altarul
și naosul, ca de obicei (cădire mică), zicând încet Psalmul 50. După aceea
se închină de două ori în fața Sfintei Mese, sărută sfântul antimis, Sfânta
Cruce, Sfânta Masă, se închină încă o dată, apoi se întoarce spre stânga și
se pleacă spre credincioși, dintre ușile împărătești, cerându-și iertare:
Dumnezeule, curățește-mă pe mine, păcătosul, și mă miluiește.
Merge la proscomidiar, cădește Sfintele Daruri (de 3 ori), își pune pe spate
Aerul, ia sfântul disc cu dreapta, ținându-l la frunte, iar sfântul potir cu
stânga, ținându-l în dreptul pieptului; înaintea preotului merge paracliserul
cu lumânarea și cădelnița cădind.
Când la strană s-au terminat de cântat cuvintele: ...de dânsele este
înconjurată ..., se sună clopoțelul, credincioșii îngenunchează, iar preotul și
cel ce merge înaintea lui, în cea mai profundă tăcere, ies pe ușa dinspre
nord și pășesc încet, fără să zică nimic, ocolind astfel prin mijlocul naosului.
Ajuns în mijlocul naosului, preotul se oprește puțin, face semnul Crucii cu
sfântul disc spre credincioși, fără să zică ceva, se întoarce (spre stânga) și
merge în tăcere, intrând în sfântul altar prin Ușile Împărătești. Se sună din
nou clopoțelul, credincioșii se ridică în picioare, iar
STRANA cântă CÂNTAREA HERUVIMICĂ (partea a doua)
...Cu credință și cu dragoste să ne apropiem, ca părtași vieții
veșnice să ne facem. Aliluia. Aliluia. Aliluia.
 ECTENIA CERERILOR
PREOTUL: Să plinim rugăciunea noastră cea de seară Domnului.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pentru Cinstitele și mai înainte Sfințitele Daruri ce
sunt puse înainte, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Ca iubitorul de oameni, Dumnezeul nostru, Cel ce le-a
primit pe ele în sfântul, cel mai presus de ceruri și duhovnicescul Său
jertfelnic, întru miros de bună mireasmă duhovnicească, să ne trimită
nouă dumnezeiescul har și darul Sfântului Duh, Domnului să ne
rugăm.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Pentru ca să fim izbăviţi noi de tot necazul, mânia,
primejdia şi nevoia, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL rostește în taină Rugăciunea: Dumnezeul tainelor celor
negrăite și nevăzute, la care sunt vistieriile cele ascunse ale
înţelepciunii şi ale cunoştinţei; Care ne-ai descoperit slujirea acestei
Liturghii şi, pentru multă iubirea Ta de oameni, ne-ai pus pe noi,
păcătoşii, să-Ţi aducem daruri şi jertfe pentru păcatele noastre şi
pentru cele din neştiinţă ale poporului; Însuţi, nevăzutule Împărat, Cel
ce faci lucruri mari şi nepătrunse, slăvite şi minunate şi fără de număr,
caută spre noi, nevrednicii robii Tăi, cei ce stăm înaintea sfântului Tău
jertfelnic, ca înaintea tronului de heruvimi, pe care odihneşte Unul-
Născut, Fiul Tău şi Dumnezeul nostru, prin înfricoşătoarele taine ce
sunt puse înainte; şi, liberându-ne pe noi şi pe credinciosul Tău popor
de toată necurăţia, sfinţeşte sufletele şi trupurile noastre, ale tuturor,
cu sfinţire neştearsă; ca, în cuget curat, cu faţă neînfruntată şi cu
inima luminată, împărtăşindu-ne cu aceste Dumnezeieşti şi Sfinte
Taine şi, printr-Însele, vii făcându-ne, să ne unim cu Însuşi Hristosul
Tău, Adevăratul nostru Dumnezeu, Care a zis: Cel ce mănâncă Trupul
Meu şi bea Sângele Meu, întru Mine rămâne şi Eu întru el; ca
sălăşluindu-se şi petrecând întru noi Cuvântul Tău, Doamne, să ne
facem locaş al Preasfântului şi închinatului Tău Duh, izbăvindu-ne de
toată uneltirea diavolească, ce se lucrează în faptă sau în cuvânt sau
în gând, şi să dobândim bunătăţile cele făgăduite nouă, împreună cu
toţi sfinţii Tăi, care din veac au bineplăcut Ţie.
PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe noi,
Dumnezeule, cu harul Tău.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Seara toată desăvârşită, sfântă, în pace şi fără de
păcat, de la Domnul să cerem.
STRANA: Dă Doamne.
PREOTUL: Înger de pace, credincios îndreptător, păzitor al
sufletelor şi al trupurilor noastre, de la Domnul să cerem.
STRANA: Dă Doamne.
PREOTUL: Milă şi iertare de păcatele şi de greşelile noastre, de la
Domnul să cerem.
STRANA: Dă Doamne.
PREOTUL: Cele bune şi de folos sufletelor noastre şi pace lumii,
de la Domnul să cerem.
STRANA: Dă Doamne.
PREOTUL: Cealaltă vreme a vieţii noastre, în pace şi întru
pocăinţă a o săvârşi, de la Domnul să cerem.
STRANA: Dă Doamne.
PREOTUL: Sfârşit creştinesc vieţii noastre, fără durere,
neînfruntat, în pace şi răspuns bun la înfricoşătoarea judecată a lui
Hristos, să cerem.
STRANA: Dă Doamne.
PREOTUL: Unitatea credinței și împărtășirea Sfântului Duh
cerând, pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui Hristos
Dumnezeu să o dăm.
STRANA: Ţie, Doamne.
PREOTUL: Şi ne învredniceşte pe noi, Stăpâne, cu îndrăznire,
fără de osândă, să cutezăm a Te chema pe Tine, Dumnezeu-Tatăl Cel
ceresc, şi a zice:
 STRANA: Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele
Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, aşa şi pe pământ;
pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă
păcatele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri, şi nu ne duce
pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean.
PREOTUL: Că a Ta este împărăţia şi puterea şi mărirea, a Tatălui
şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Pace tuturor!
STRANA: Şi duhului tău.
PREOTUL: Capetele noastre, Domnului să le plecăm!
STRANA: Ţie, Doamne.
PREOTUL rostește încet: Dumnezeule Cel singur bun și milostiv,
Care întru cele de sus locuiești și spre cei smeriți privești, caută cu
ochi milostivi spre tot poporul Tău și-l păzește pe el. Și ne
învrednicește pe noi toți, fără de osândă să ne împărtășim cu aceste
făcătoare de viață Taine ale Tale; că Ție am plecat capetele noastre, de
la Tine așteptând mila Ta cea bogată.
Apoi, cu voce tare, Ecfonisul: Cu harul şi cu îndurările şi cu iubirea
de oameni a Unuia-Născut Fiului Tău, cu Care eşti binecuvântat,
împreună cu Preasfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul Tău Duh, acum
şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
PREOTUL se roagă în taină: Ia aminte, Doamne Iisuse Hristoase,
Dumnezeul nostru, din sfântul Tău locaș și de pe Tronul slavei
împărăției Tale și vino ca să ne sfințești pe noi, Cel ce sus împreună cu
Tatăl șezi, și aici, în chip nevăzut, împreună cu noi ești. Și ne
învrednicește, prin mâna Ta cea puternică, a ni se da nouă Preacuratul
Tău Trup și Scumpul Tău Sânge și, prin noi, la tot poporul.
Apoi Preotul în Sfântul Altar se închină de trei ori, zicând în taină, de
fiecare dată:
Dumnezeule, curățește-mă pe mine, păcătosul, și mă miluiește!
PREOTUL: Să luăm aminte! Sfintele cele mai înainte sfințite,
sfinţilor!
 STRANA: Unul Sfânt, unul Domn, Iisus Hristos, întru slava lui
Dumnezeu-Tatăl. Amin.
În timp ce preotul se împărtășește, strana cântă chinonicul:
STRANA: Gustați și vedeți că bun este Domnul. Aliluia, Aliluia,
Aliluia! (sau una, două pricesne)
PREOTUL: Cu frică de Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste,
apropiaţi-vă!
STRANA: Binecuvânta-voi pe Domnul în toată vremea, pururea
lauda Lui în gura mea.
PREOTUL rostește rugăciunea: Cred, Doamne, şi mărturisesc că
Tu eşti cu adevărat Hristos, Fiul lui Dumnezeu celui viu, Care ai venit
în lume să mântuieşti pe cei păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu.
De asemenea, cred că Acesta este însuşi Preacuratul Tău Trup şi
acesta este însuşi Scumpul Tău Sânge. Deci mă rog Ţie: Miluieşte-mă
şi-mi iartă păcatele mele cele de voie şi cele fără de voie, cele
săvârșite cu cuvântul, cu fapta sau cu gândul, cele cu ştiinţă şi cu
neştiinţă. Şi mă învredniceşte ca, fără de osândă, să mă împărtăşesc
cu Preacuratele Tale Taine, spre iertarea păcatelor şi spre viaţa de
veci. Amin.
Cinei Tale celei de taină, astăzi, Fiul lui Dumnezeu, părtaş mă
primeşte, că nu voi spune vrăjmaşilor Tăi Taina Ta, nici sărutare Îţi voi
da ca Iuda, ci, ca tâlharul, mărturisindu-mă, strig Ţie: Pomeneşte-mă,
Doamne, întru Împărăţia Ta.
Nu spre judecată sau spre osândă să-mi fie mie împărtăşirea cu
Sfintele Tale Taine, Doamne, ci spre tămăduirea sufletului şi a trupului.
Se împărtăşeşte robul lui Dumnezeu (Numele) cu Cinstitul Trup şi
Sfântul Sânge al Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru
Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor și spre viaţa de veci. Amin.
În acest timp STRANA cântă: Trupul lui Hristos primiţi şi din
izvorul cel fără de moarte gustaţi. Aliluia, Aliluia, Aliluia!
PREOTUL: Mântuieşte, Dumnezeule, poporul Tău şi
binecuvântează moştenirea Ta.
STRANA: Pâinea cea cerească și paharul vieții gustați și vedeți
că bun este Domnul. Aliluia, Aliluia, Aliluia.
PREOTUL: Totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
 STRANA: Amin. Să se umple gurile noastre de lauda Ta,
Doamne, ca să lăudăm slava Ta; că ne-ai învrednicit a ne împărtăşi cu
Sfintele, Cele fără de moarte, cu Preacinstitele şi de viaţă Făcătoarele
Tale Taine. Întăreşte-ne pe noi întru sfinţenia Ta, toată ziua să ne
învăţăm dreptatea Ta. Aliluia, Aliluia, Aliluia!
PREOTUL: Drepţi! Primind dumnezeieştile, sfintele, prea curatele,
nemuritoarele, cereştile şi de viaţă făcătoarele, înfricoşătoarele lui
Hristos Taine, cu vrednicie să mulţumim Domnului.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe noi,
Dumnezeule, cu harul Tău.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Seara toată desăvârşită, sfântă, în pace şi fără de
păcat cerând, pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră, lui
Hristos Dumnezeu, să o dăm.
STRANA: Ţie, Doamne.
PREOTUL: Că Tu eşti sfinţirea noastră şi Ţie slavă înălţăm,
Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Cu pace să ieşim.
STRANA: Întru numele Domnului.
PREOTUL: Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluieşte.

PREOTUL rosteşte: RUGĂCIUNEA AMVONULUI

Stăpâne, Atotțiitorule, Cel ce cu întelepciune ai zidit toată făptura
și, pentru nespusa Ta purtare de grijă și multa Ta bunătate, ne-ai adus
întru aceste preacinstite zile, spre curățirea sufletelor și a trupurilor,
spre înfrânarea poftelor și spre nădejdea învierii; Care, în patruzeci de
zile, ai dat în mâna slujitorului Tău Moise tablele cele cu dumnezeiești
slove, dă-ne nouă, Bunule, lupta cea bună să luptăm, calea postului să
o săvârșim, credința nedespărțită să o păzim, capetele nevăzuților
balauri să le sfărâmăm, biruitori asupra păcatului să ne arătăm și fără
osândă să ajungem a ne închina și sfintei Învieri.
 Că S-a binecuvântat şi S-a preaslăvit preacinstitul şi de mare-
cuviinţă numele Tău, al Tatălui şi Al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi
pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin. Fie numele Domnului binecuvântat, de acum si
până-n veac. (de trei ori, cu câte o metanie)
Conform ultimei ediţii a Liturghierului (2012), la mănăstiri se adaugă
acum, sau după Otpust: „Slavă...“, „Şi acum...“, urmate de „Psalmul 33:
Bine voi cuvânta pe Domnul...“ Pe cale de consecinţă, la bisericile de
enorie, acestea nu se zic.
OTPUSTUL
PREOTUL: Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Binecuvântarea Domnului să fie peste voi, cu al Său
har şi cu a Sa iubire de oameni, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii
vecilor.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Slavă Ţie, Hristoase Dumnezeule, nădejdea noastră,
slavă Ţie.
STRANA: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Și acum şi
pururea şi în vecii vecilor, Amin. Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,
Doamne miluieşte, Părinte binecuvintează!
PREOTUL: Hristos, Adevăratul nostru Dumnezeu, pentru
rugăciunile Preacuratei Sale Maici, ale Sfinţilor, slăviților şi întru tot
lăudaţilor Apostoli, ale celui între sfinți Părintelui nostru Nicolae,
arhiepiscopul Mirelor Lichiei, făcătorul de minuni, ale Sfântului
(Numele Sfântului al cărui hram îl poartă biserica), ale celui între sfinţi
Părintele nostru Grigorie Dialogul, a cărui Dumnezeiască Liturghie am
săvârșit, ale Sfântului Cuvios Ioan Scărarul, ale Sfintei Euvula, mama
Sfântului Pantelimon şi ale celor împreună cu dânşii, a căror pomenire
o săvârşim, ale Sfinţilor, drepţilor și dumnezeieştilor Părinţi Ioachim şi
Ana şi pentru ale tuturor Sfinţilor, să ne miluiască şi să ne mântuiască
pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor.
STRANA: Amin.
 PREOTUL: Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne
Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe
noi.
STRANA: Amin. (lung)
PREOTUL, din fața Iconostasului miruiește credincioșii, zicând:
Ajutor de la Domnul, Cel ce a făcut cerul și pământul.