LUCRARE DE LABORATOR

Determinarea constantei elastice a unui

corp (fir elastic)

BONTIDEAN SONIA-ALESSIA
IX D
1. Teoria lucrării
a. Legea lui Hooke a deformârilor elastice
În limita de elasticitate, alungirea relativă depinde direct proporțional de
efortul unitar.
F ∆l
=E =¿ σ=Eε
S0 l0

Unde:

 F este forța deformatoare/de solicitare.

F N
 σ = S este efortul unitar. ( 2 )
0 m
∆l
 ε =l 0
este alungirea relativă (este o marime adimensionala).
N
 E este modulul de elasticitate sau modulul lui Young ( m2 ), fiind o constantă
de material.
 l0 este lungimea inițială si l0 este alungirea (m).
 S0 este aria secțiunii transversale (m ).
2

b. Forța elastica
Forța elastica este forța care apare într-un corp deformat elastic si are rolul de a
aduce corpul la forma sa inițială după încetarea acțiunii forței deformatoare.
c. F=k ∆ l
N
 K reprezinta constanta elastica ( m )
2. Materiale si dispozitive folosite
Pentru alcatuirea lucrarii este folosita simularea PHET:
[Link]
and-springs-basics_ro.html
Materialele folosite sunt: suport cu tije, cleme, elastice, carlig cu mase marcate
(10g), riglă, hârtie milimetrică.

3. Mod de lucru
In cadrul acestui experiment am lucrat astfel: cu ajutorul riglei am masurat
lungimea initiala a resortului (0,48m) si am adaugat, pe rand, greutatiile,
masurand lungimea finala. Dupa calcularea constantelor elastice, am adaugat
datele in tabel.

4. Culegerea datelor experimentale şi prelucrarea acestora

  Constanta minima (2,94 N/m)
[Link] m(kg) F e=G(N) l 0(m) l i(m) ∆ l i (m) Fe k̄ Δk i=|k i− k̄| Δ k̄
ki=
Δli N N N
( ) ( ) ( )
N m m m
( )
m
1. 50 ×10−3 0,49 0,64 0,16 3,06 0,02
−3
2. 60 ×10 0,58 0,68 0,2 2,94 0,1
−3
3. 70 ×10 0,68 0,71 0,23 2,98 0,06
−3
4. 80 ×10 0,78 0,74 0,26 3,01 0,03
5. 100 ×10−3 0,98 0,48 0,8 0,32 3,06 3,04 0,02 0,03
−3
6. 120 ×10 1,17 0,87 0,39 3,01 0,03
−3
7. 130 ×10 1,27 0,9 0,42 3,03 0,01
−3
8. 140 ×10 1,37 0,93 0,45 3,01 0,03
−3
9. 150 ×10 1,47 0,97 0,49 3 0,04
−3
10. 160 ×10 1,56 1 0,52 3,01 0,03

 Constanta maxima (13 N/m)

[Link] m(kg) F e=G(N) l 0(m) l i(m) ∆ l i (m) Fe k̄ Δk i=|k i− k̄| Δ k̄
ki=
Δli N N N
( ) ( ) ( )
N m m m
( )
m
1. 50 ×10−3 0,49 0,52 0,04 12,25 0,11
−3
2. 60 ×10 0,58 0,53 0,05 11,6 0,8
−3
3. 70 ×10 0,68 0,54 0,06 11,3 0,84
−3
4. 80 ×10 0,78 0,55 0,07 11,4 0,74
−3
5. 100 ×10 0,98 0,48 0,56 0,08 12,25 12,14 0,11 0,45
−3
6. 120 ×10 1,17 0,57 0,09 13 0,86
−3
7. 130 ×10 1,27 0,58 0,1 12,7 0,56
−3
8. 140 ×10 1,37 0,59 0,11 12,45 0,31
−3
9. 150 ×10 1,47 0,6 0,12 12,25 0,11
10. 160 ×10−3 1,56 0,61 0,13 12 0,14

 Valoarea unei diviziuni pe scala

k max −k min
=1,05
9
=> a doua constanta este 2,94+1,05=3,99
Calcul erori : k=3,04+0,03=3,07

6. Concluzii si observatii
 Daca alungirea creste, creste si forta elastica
 Constanta difera in functie de masa, nu sunt direct proportionale

Determinarea maselor corpurilor

colorate
[Link] de lucru
Am atarnat corpurile, pe rand, la constanta minima, am masurat
lungimea finala si am calculat alungirea. Dupa calcularea masei am
repetat pentru constanta maxima si am trecut datele in tabel.

[Link] datelor
 Corpul rosu
Nr. Crt. Fe l 0(m) l i(m) ∆ l i (m) F e=G(N) m(kg)
ki=
Δli
N
( )
m
−3
1. 2,94 0,48 0,72 0,24 0,7 70 ×10
−3
2. 13 0,48 0,59 0,11 1,43 14 3 ×10

 Corpul albastru
Nr. Crt. Fe l 0(m) l i(m) ∆ l i (m) F e=G(N) m(kg)
ki=
Δli
N
( )
m
−3
1. 2,94 0,48 0,81 0,33 0,97 164 ×10
2. 13 0,48 0,56 0,15 1,95 198 ×10−3

 Corpul verde
Nr. Crt. Fe l 0(m) l i(m) ∆ l i (m) F e=G(N) m(kg)
ki=
Δli
N
( )
m
−3
1. 2,94 0,48 1,03 0,55 1,61 164 ×10
−3
2. 13 0,48 0,65 0,17 2,21 225 ×10