Rolul familiei în societate
Scurtă analiză socio-juridică a insituției familiei
în societatea româ nească
CUPRINS
INTRODUCERE.........................................................................................................................................2
RUDENIA...................................................................................................................................................2
Familia și rudenia în statele Europei......................................................................................................2
Rudenia și clasele sociale........................................................................................................................3
FAMILIA ȘI STATUL................................................................................................................................3
PROFILUL FAMILIEI ROMÂNESTI..................................................................................................................3
Căsătoria..................................................................................................................................................3
Divorțul...................................................................................................................................................4
Copiii.......................................................................................................................................................4
Stiluri de viață familială..........................................................................................................................4
CONCLUZII...............................................................................................................................................4
1
INTRODUCERE
În încercarea de a oferi o imagine cât mai reală asupra dreptului, cercetătorii au recurs, la
un moment dat la anumte noțiuni și concept din sociologia generală, dat fiind faptul că dreptul
există și se manifestă la nivel social1.
Fiecare societate are caracteristicile specific culturii sale de la care s-a format, care îi
conferă identitatea. Elementele culturii se regăsesc sub formă de modele sau etaloane.
Normele sociale sunt ,, reguli de conduit, standard în funcție de care comportamentul
este justificat, aprobat sau dezaprobat. Ele sunt specificări ale valorilor, manifestarea lor
concretă2ˮ.
Familia, loc al vieții private, se află în legătură direct cu societatea. Schimbările sociale
care au în vedere economia, cultura, spatiul urban, au efecte immediate asupra vieții indivizilor
care îsi desfășoară viața în cadrul unul grup de persoane legate prin sânge sau alianță.
RUDENIA
Familia și rudenia în statele Europei
Aceste familii sunt unități de bază care, în societățile preindustriale, gravitează în jurul
căminului și al acoperișului, al patului și al fermei, îndeplnind funcții de producție ți reproducere,
de adăpost și consum3.
1
Av. Mirela Cristina Nilă Stratone, Sociologie juridică, Elemente de bază, Ediura Hamangiu, 2013, p. 46
2
Apud, A. Etzioni, Societatea monocromă, Ed. Polirom, Iași, 2002, p. 182
3
Martine Segalen, Sociologia Familiei, Traducere de Mihai Dos, Alecandra-Maria Cheșcu și Giulano Sfichi, Ediutura
Polirom, 2011, p. 71
2
Rudenia și clasele sociale
Studiul familiei și al rudeniei generat un nou concept, acela de curs al vieții familiale
care concentrează mai degrabă asupra rupturilor în contextual bulversărilor majore induse de
diferitele fenomene pe care le subsumăm concepului de industrializare (Elder, 1974; Hareven,
1978).
În cadrul familiei protoindustriale care prezenta trăsături noi în ceea ce priveșe formarea
cuplurilor4. Vârsta în momentul căsătoriei a crescut deoarece se păstrează mai mult timp posibil
forța de muncă a tinerilor adulți.
FAMILIA ȘI STATUL
Statul ,,produceˮ și familiile, prin definițiile jridice pe care le dă acestora, el
reglementează filiația și modalitățile de transfer prin intermediul dreptului moștenirii și al
succesiunilor. El legiferează în privința copiilor ai căror părinți nu vor să se căsătorească,
legiferează pentru a-i proteja pe copii de efectele divorțului, pentru a asigura o mai mare echitate
între bărbați și femei în legătură cu transmiterea numelui etc.5
PROFILUL FAMILIEI ROMÂNESTI
Căsătoria
Modelul nuptial românesc conservă o preferință ridicată pentru legalizarea relației, o
proporție scăzută a celibatarului definitive și vârsta tânără la încheierea căsătoriei6.
4
Idem, p.85
5
Idem, p. 362
6
Raluca Popescu, Introducere în sociologia familiei, Familia românească în societatea contemporană, Editura
Polirom, București, p. 44
3
Divorțul
Divorțul în România se caracterizează printr-o stabilitate mare în timp, are aprocimativ
aceleasi valori din anii 60 până în prezent.
Copiii
Emanciparea femeii și participarea ei pe piața munci, scăderea fertilității duce la
amânarea nașterilor și prin urmare la scăderea perioadei fertile.
Stiluri de viață familială
Familiile monoparentale au devenit foarte răspândite, familia comasată, este tot mai des
intâlnită, la fel ca și alte tipuri de menaje: căsătorii homosexual, grupări de persoane care se
adună pentru a împărții cheltuielile, căsătorii în seriem conglomerate de familii etc.7
CONCLUZII
Familia reprezintă o insituție fundamental în societate și o să continuie să crească pe
viitor, Româna are una dintre cele mai ridicate rate a nupțialatății, modelul românesc de conferă
conviețuire pentru gospodării legal constituite de tip familial. Românii oferă sprijin femeii cu rol
dublu – cel de soție și mamă și lucrătoare pe piața muncii.
Familia reprezintă o insituție socială adaptată transformărilor și este condiționată de
schimbările conomice și sociale care îi influențează evoluția în ansamblu.
Familia reprezintă, dupa muncă și religie aspectul vieții cel mai mare al românilor de
satisfacție. Valorile familiale deși sunt schimbătoare modelul clasic e în continuare puternic
valorizat.
7
Ibidem, p. 46.
4
BIBLIOGRAFIE
1. Popescu Raluca, Introducere în sociologia familiei, Familia românească în societatea
contemporană
2. Segalen Martine, Sociologia Familiei
3. Stratone Mirela Cristina Nilă, Sociologie juridică