Basmul – caracteristici generale
Acțiunea basmului este simplă;
Personajele sunt numeroase și au însușiri supranaturale;
Elementele reale se împletesc cu cele fantastice;
Apar obiecte și substanțe miraculoase, ființe supranaturale
și animale fabuloase;
Timpul și spațiul sunt imaginare, neprecizate;
În basm apar motive specifice precum: motivul promisiunii
și încălcării promisiunii, motivul luptei, al drumului, al
obstacolelor, motivul animalelor sau motivul victoriei;
Acțiunea basmului se desfășoară în lumea noastră, dar și
pe tărâmul celălalt;
Apar cifre magice precum: 3, 7.
Finalul basmului este unul fericit.
Formule specifice basmului
Formule inițiale – care anunță intrarea în lumea fantastică:
“A fost odată ca niciodată…”
Formule mediane – care semnalează continuarea acțiunii
– “că cuvântul din poveste înainte mult mai este, cale
lungă să le-ajungă”.
Formule finale – care scot ascultătorii din lumea fantastică
– “Trecui și eu pe acolo și stătui de mă veselii la nuntă, de
unde luai o bucată de batoc. Ș-un picior de iepure șchiop,
și încălecai p-o șea, și v-o spusei dumneavoastră așa”.
Trăsăturile basmului cult -Autorul este cunoscut;
Textul nu poate fi modificat;
Acțiunea este mai puțin stereotipă, mai mereu aceeași,
care se repetă;
Poate ilustra idei filosofice sau morale;
Oralitatea stilului;
Este prezent limbajul regional;
Este prezent umorul.