0% au considerat acest document util (0 voturi)
19 vizualizări3 pagini

Esențe, Arome, Parfumuri: Importanta Chimiei in Viata de Zi Cu Zi

Documentul descrie modul în care chimia explică senzațiile de gust și miros. Gusturile dulce, amar și acru sunt determinate de molecule specifice, în timp ce gusturile piperate și iute sunt cauzate de alcaloizi care stimulează receptori ai durerii. Esențele volatile generează senzația de miros și sunt folosite în aromaterapie și industria parfumurilor.
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
19 vizualizări3 pagini

Esențe, Arome, Parfumuri: Importanta Chimiei in Viata de Zi Cu Zi

Documentul descrie modul în care chimia explică senzațiile de gust și miros. Gusturile dulce, amar și acru sunt determinate de molecule specifice, în timp ce gusturile piperate și iute sunt cauzate de alcaloizi care stimulează receptori ai durerii. Esențele volatile generează senzația de miros și sunt folosite în aromaterapie și industria parfumurilor.
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Paste Andreea Cristina

Clasa a X-a A

Importanta chimiei in viata de zi cu zi

ESENȚE,AROME,PARFUMURI

Liceul Danubius Călărași


Profesor-Culea Georgeta
Materie-chimie

Arome

Moleculele care determină senzaţia de gust se numesc generic arome. Aromele naturale sunt
folosite încă de la începuturile timpurilor pentru savoarea mâncărurilor şi a băuturilor, azi
folosite împreună cu aromele artificiale sintetizate în laborator.
Gusturile

 Gustul dulce este dat de molecule care au toate grupe hidroxil, – OH (alcool):
glicerina, zaharoza, glucoza şi fructoza. Industria alimentară a creat arome artificiale
ca zaharoza şi aspartamul. Aceşti compuşi au o structură mai complicată, dar care
este recunoscută de aceiaşi receptori care conduc la senzaţia de dulce.
 Gustul acru (acid) este dat în special de existenţa în cavitatea bucală a ionilor H3O+ ,
proveniţi din ionizarea acizilor. Unele soiuri de mere sunt acide: ele conţin acid malic,
un acid organic care are trei atomi de carbon, două grupe carboxilice şi o grupă -OH.
Lămâile, conţin acid citric şi sunt folosite la prepararea ceaiurilor şi a băuturilor
răcoritoare.
 Gustul amar este asociat cu compuşi organici numiţi alcaloizi; aceştia au în moleculă
cel puţin un ciclu format din atomi de carbon şi unul sau mai mulţi atomi de azot.
Multe dintre moleculele alcaloizilor sunt otrăvitoare şi capacitatea de a le detecta după
gust este reyultatul unei adaptări la mediu a organismelor. Chinina este folosită în
concentraţii mici pentru a da savoare unor băuturi răcoritoare (apă tonică) sau a unor
băuturi alcoolice (gin tonic), este componenta principală a medicamentelor anti-
malarie; în concentraţie mare provoacă contracţii musculare la nivel abdominal şi
vărsături. Hameiul , folosit la fabricarea berii conţine humolonă, moleculă care
asociază berii gustul uşor amar.
 Gusturile piperat, iute si aromat specifice unor condimente par în urma excitării
stimulilor durerii. Pentru a elimina durerea creierul comandă sinteza în organism a
unor compușii cu acțiune calmantă; aceștia determină senzația de calm resimțită
după o masă foarte condimentată. Gustul piperat, atribuit varietăților de piper negru
și alb este determinat de interacția unui alt alcaloid, piperina cu receptori ai durerii.
Gustul iute specific ardeiului iute, verde sau roșu(paprika) se explică prin existența în
compoziția acestora a capsaicinei. Atât piperina cât si capsaicina stimulează secreția
salivară și ajută digestia.
 Gustul proaspăt și rece atribuit mentei se explică prin acțiunea mentolului asupra
receptorilor termici de la nivelul limbii.

Esențe și Parfumuri

Moleculele care generează senzaţia de miros plăcut se numesc generic esenţe; ele activează
semnale olfactive la nivelul sistemului responsabil de producerea emoţiei. Aşa se explică
faptul că esenţele volatile sunt folosite încă din antichitate pentru efectul lor terapeutic şi sunt
folosite şi astăzi în proceduri de aromoterapie.
Esenţele se extrag prin antrenare cu vapori, macerare la cald sau extracţie cu solvenţi , din
diferite părţi ale plantelor.
O singură esenţă sau amestecuri de esenţe se păstrează dizolvate într-un solvent organic cu
care formează o soluţie omogenă cu aspect uleios. Parfumul este un amestec omogen format
din esenţe dizolvate în soluţie alcătuită din alcool etilic şi apă. Industria parfumurilor prosperă
prin crearea de parfumuri noi, prin recombinarea esenţelor naturale tradiţionale sau prin
obţinerea în laborator a unor compuşi organici folosiţi ca esenţe sau amestecuri de esenţe .
Esenţele sunt compuşi organici care au În moleculă legături duble, cicluri aromatice, grupe
funcţionale de tip: alcool, aldehidă
, cetonă, eter, ester sau cicluri care conţin atomi de carbon şi unul sau mai mulţi heteroatomi
(N şi O).

BIBLIOGRAFIE-
Esențe, Arome și Parfumuri |
chemistrywork ([Link])

S-ar putea să vă placă și