Articolul 2.

 Principiile exercitării activităţii de notar 

            Activitatea notarului se bazează pe următoarele principii:
            a) principiul legalităţii; 
            b) principiul independenţei şi imparţialităţii;
            c) principiul îndeplinirii personale a atribuțiilor;
            d) principiul păstrării secretului profesional;
            e) principiul nediscriminării.
            Articolul 3. Principiul legalităţii în activitatea notarului
            (1) Notarul activează în limitele stabilite de lege.
            (2) Activitatea notarului se prezumă legală şi conformă legii pînă la proba
contrarie.
            (3) Orice act notarial prezentat autorităţilor publice, inclusiv instituțiilor de
arbitraj, instanţelor de judecată sau unui alt organ jurisdicţional, în calitate de
probă confirmă faptele expuse în acesta şi constatate de notar pînă la proba
contrarie.
            (4) Faptele autentificate, certificate sau constatate în alt mod de notar în
actul sau acțiunea notarială nu necesită a fi probate ulterior în faţa autorităţilor
publice, inclusiv în faţa instituțiilor de arbitraj, a instanţelor de judecată sau a unui
alt organ jurisdicţional, cu excepţia cazului în care actul notarial a fost anulat
printr-o hotărîre a instanţei de judecată.
            Articolul 4. Principiul independenţei şi imparţialității notarului
            (1) În activitatea sa, notarul este independent şi se supune numai legii.
Orice imixtiune în activitatea notarului este interzisă.
            (2) Persoanele vinovate de încălcarea prevederilor alin. (1) poartă
răspundere conform legii.
            (3) La îndeplinirea actului notarial, notarul este imparţial, respectînd
drepturile şi interesele legitime ale persoanelor care solicită îndeplinirea actului
notarial. 
            (4) În activitatea sa, notarul asigură respectarea drepturilor şi intereselor
legitime ale persoanelor, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă,
religie, sex, apartenenţă politică, avere, origine socială sau orice alt criteriu, în
condiţiile legii.
            Articolul 5. Principiul îndeplinirii personale a atribuțiilor
            (1) Notarul își exercită personal activitatea notarială și nu poate delega
împuternicirile sale unei alte persoane.
            (2) Nu se permite aplicarea facsimilului pe actele notariale.
            (3) Notarul poate utiliza semnătura electronică în condițiile legii.
            Articolul 6. Garanţiile activităţii de notar
            (1) Notarul se bucură de stabilitate în activitatea sa. Activitatea notarului
încetează în cazurile stabilite de prezenta lege. 
            (2) Instanța de judecată, procuratura și organul de urmărire penală pot
dispune ridicarea registrului actelor notariale, a unui act notarial în original sau a
altor acte în baza cărora acesta a fost întocmit numai în legătură cu cauzele penale,
civile sau contravenționale aflate în curs de examinare și în scopul efectuării unei
expertize, dacă actul respectiv este cercetat pentru fals în acte publice. Organul
competent și persoana care ridică actele notariale, actele în baza cărora s-a întocmit
actul notarial sau registrele actelor notariale sînt obligate să respecte normele
privind protecția datelor cu caracter personal, poartă răspundere pentru integritatea
acestora și, imediat după atingerea scopului pentru care au fost ridicate, le restituie
notarului.
 Articolul 7. Secretul profesional
            (1) Notarul este obligat să păstreze secretul profesional cu privire la actele
îndeplinite şi faptele ce i-au devenit cunoscute în cadrul activităţii sale, indiferent
de modul de obținere ori sursa informației, inclusiv după încetarea activității sale. 
            (2) Informaţii cu privire la actele notariale îndeplinite se pun la dispoziția:
            a) persoanei în numele căreia aceste acte au fost îndeplinite sau
reprezentantului acesteia. Informaţia cu privire la testament se eliberează doar la
cererea personală a testatorului, iar terţilor – numai după decesul testatorului, în
modul stabilit de legislaţie, dacă testatorul nu a degrevat notarul de obligația de a
păstra secretul profesional;
            b) instanţei de judecată, la prezentarea încheierii judecătorului, procuraturii
și organelor de urmărire penală, în baza ordonanței acestor organe și cu autorizarea
judecătorului de instrucție, în legătură cu cauzele penale, civile sau
contravenţionale aflate în curs de examinare;
            c) organelor de control asupra activităţii notariale, în limita controlului
efectuat;
            d) executorului judecătoresc, în legătură cu procedura de executare ce ţine
de dosarele succesorale instrumentate de notari;
            e) Serviciului Fiscal de Stat, conform normelor stabilite de lege.
            (3) Pînă la intentarea cauzei penale sau contravenţionale, notarul va
prezenta informația privind înregistrarea sau neînregistrarea actului ori a acțiunii
notariale în registrul actelor notariale, la cererea procuraturii sau a organului de
urmărire penală, cu prezentarea obligatorie de către acesta a informației privind
numărul de înregistrare, data înregistrării, solicitantul actului notarial şi tipul
actului notarial.
            (4) Persoanele cărora le-au devenit cunoscute informații deținute de notar
în legătură cu îndeplinirea obligațiilor lor de serviciu sau de muncă sînt obligate să
păstreze confidențialitatea acestor informații. Nerespectarea obligației respective
atrage răspundere disciplinară și civilă.
  Articolul 8. Statutul notarului 
            (1) Notarul este exponentul puterii de stat, împuternicit în modul stabilit de
lege în baza licenţei și a ordinului de învestire cu împuterniciri.
            (2) Notarul nu este funcţionar public, activitatea acestuia nu este activitate
de întreprinzător şi nici nu poate fi raportată la o astfel de activitate. 
            (3) Notar poate fi persoana care:
            a) este cetăţean al Republicii Moldova cu domiciliul în această țară;
            b) nu este supusă unei măsuri de ocrotire judiciare sub forma tutelei;
            c) deţine o diplomă de studii superioare de licenţă în drept sau un act de
studii echivalent; 
            d) a efectuat stagiul profesional în condiţiile prezentei legi;
            e) a susținut examenul de calificare pentru admiterea în profesia de notar; 
            f) posedă limba de stat;
            g) a promovat concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar;
            h) este apt din punct de vedere medical;
            i) are o reputaţie ireproşabilă.
            Articolul 9. Incompatibilităţi şi restricţii în activitatea de notar
            (1) Activitatea de notar este incompatibilă cu orice altă activitate sau
funcție remunerată, cu excepţia:
            a) activităţii şi funcţiei didactice şi de cercetare ştiinţifică; 
            b) activităţii literar-artistice şi publicistice;
            c) activităţii de creaţie tehnico-ştiinţifică;
            d) activităţii de mediere;
            f) calităţii de membru în organele notariale sau în alte organe în care a fost
ales de către Camera Notarială sau Ministerul Justiţiei.
            (2) Notarul nu poate îndeplini actul notarial în următoarele cazuri:
            a) pe numele şi în numele său, al soţului său, al rudelor sale pînă la gradul
al II-lea inclusiv, al afinilor săi pînă la gradul al II-lea inclusiv, al persoanelor
aflate sub tutela/curatela sa ori a soţului său, al angajatului său, al notarului stagiar
în biroul său sau al notarului cu care este asociat;
            b) pe numele şi în numele persoanei juridice în care el, soţul său ori rudele
sale de gradul al II-lea inclusiv deţin peste 10% din capitalul social.
            (3) Notarul nu are dreptul să facă publicitate activităţii sale, calităţilor sale
profesionale ori biroului său notarial. Nu constituie publicitate comunicarea
publică a numelui notarului, a orelor de program şi a sediului biroului notarial.
            (4) În conformitate cu Codul de etică al notarilor se permite difuzarea
informaţiilor cu caracter general, care au drept scop informarea cetăţenilor privind
activitatea notarială.
            Articolul 10. Drepturile notarului
            (1) Notarul are următoarele drepturi:
            a) să încaseze plăți notariale în condiţiile legii;
            b) să angajeze personal tehnic pentru asigurarea activităţii sale;
            c) să beneficieze de concediu anual şi concediu medical;
            d) să beneficieze de asigurare socială de stat şi de pensie în condiţiile legii;
            e) să fie membru al organelor colegiale ale Camerei Notariale și
Ministerului Justiției;
            f) să se asocieze în cadrul unor asociaţii obşteşti;
            g) să obţină toate actele şi informaţiile necesare pentru îndeplinirea actului
notarial sau a acţiunii notariale, indiferent de locul de păstrare a acestora; 
Articolul 11. Obligaţiile notarului 
            Notarul are următoarele obligaţii:
            a) să-şi desfăşoare activitatea în conformitate cu prevederile legale şi cu
jurămîntul depus;
            b) să acorde persoanelor fizice şi juridice asistenţă notarială, să le explice
conţinutul proiectului actului notarial, precum şi drepturile şi obligaţiile lor, să-i
avertizeze asupra consecinţelor actelor notariale solicitate; 
            c) să păstreze secretul profesional care i-a devenit cunoscut în exercitarea
activităţii sale, cu excepțiile prevăzute de lege; 
            d) să încheie un contract de asigurare de răspundere profesională;
            e) să asigure condiţii pentru efectuarea stagiului de către notarii stagiari;
            f) să țină evidenţa contabilă şi să achite toate plăţile obligatorii aferente
activităţii notariale în condiţiile legii;
            g) să păstreze, să ordoneze, să gestioneze şi să transmită arhiva activităţii
notariale în condiţiile legii;
            g1) să preia, în conformitate cu ordinul ministrului justiției, arhiva activității
notarului a cărui activitate se suspendă sau încetează;
            h) să participe anual la cursuri de instruire cu o durată totală de cel puţin 40
de ore academice;
            i) să prezinte rapoartele prevăzute de legislaţie;
            j) să ofere organelor de control actele și datele solicitate în limitele
controlului efectuat;
            k) să îndeplinească alte obligaţii stabilite prin lege şi Codul de etică al
notarilor.
NOTARUL STAGIAR
            Articolul 13. Condițiile de admitere la stagiul profesional 
            Poate fi notar stagiar persoana:
            a) care îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (3) lit. a)–
c), f), h) şi i);
            b) care a susţinut concursul de admitere la stagiu;
            c) care nu desfăşoară alte activităţi remunerate și nu deține alte funcții, cu
excepţia activităţii şi funcţiilor didactice şi de cercetare ştiinţifică, literar-artistice şi
publicistice, de creaţie tehnico-ştiinţifică şi de mediere;
            d) căreia, în ultimii 3 ani, nu i-a fost reziliat contractul de efectuare a
stagiului profesional la notar ca urmare a aplicării unei sancţiuni disciplinare. 
            Articolul 14. Stabilirea numărului de notari stagiari
            (1) Numărul necesar de notari stagiari este planificat de către Ministerul
Justiţiei, după consultarea Camerei Notariale, pentru un termen de 3 ani şi se
actualizează în primul trimestru al fiecărui an.
            (2) Planificarea și actualizarea numărului de notari stagiari se efectuează
conform metodologiei aprobate de Ministerul Justiției după consultarea Camerei
Notariale.
            Articolul 15. Admiterea la stagiul profesional
            (1) Concursul de admitere la stagiul profesional este organizat de către
Ministerul Justiţiei şi este susţinut în faţa Comisiei de licenţiere. Condiţiile și
modul de desfășurare a concursului se stabilesc de Ministerul Justiţiei după
consultarea Camerei Notariale.
            (2) Pentru efectuarea stagiului profesional va fi admis un număr planificat
de notari stagiari, conform art. 14. 
            Articolul 16. Stagiul profesional
            (1) Contractul de efectuare a stagiului se încheie între notarul stagiar şi
Camera Notarială. 
            (2) Stagiul profesional constă în exercitarea de către notarul stagiar a unor
activităţi practice care au drept scop obţinerea abilităților profesionale suficiente
pentru desfăşurarea activităţii de notar.
            (3) Durata stagiului profesional este de 18 luni. Stagiul profesional al
titularilor unei diplome de doctor în drept este de 3 luni.
            (4) Stagiul profesional se efectuează conform programului de stagiu stabilit
de Camera Notarială, sub conducerea şi controlul notarului conducător de stagiu.
            (5) Stagiul profesional poate fi suspendat în baza unor temeiuri similare cu
cele de suspendare a activității notarului. Perioada de stagiu efectuată anterior se
include în durata stagiului profesional. Hotărîrea de suspendare a stagiului se
adoptă de către Consiliul Camerei Notariale.
            (6) Regulamentul cu privire la stagiul profesional se aprobă de către
Ministerul Justiției după consultarea Camerei Notariale.
            Articolul 17. Notarul conducător de stagiu
            (1) Persoana care a promovat concursul de admitere la stagiu este
repartizată aleatoriu de către Camera Notarială la un notar, care devine notar
conducător de stagiu. Notarul nu poate refuza primirea notarului stagiar la stagiu
fără motive întemeiate.
            (2) În cazul în care notarul stagiar este soţul notarului conducător de stagiu
sau se află cu acesta într-o legătură de rudenie pînă la gradul al III-lea inclusiv,
Camera Notarială va repartiza stagiarul, aleatoriu, la un alt notar conducător de
stagiu.
            (3) Poate fi conducător de stagiu notarul care are o vechime de cel puţin 5
ani în profesia de notar, dispune de un birou ce corespunde condiţiilor necesare
pentru efectuarea stagiului şi care nu a fost sancţionat disciplinar în ultimii 3
ani.
            (4) Cererea de a deveni notar conducător de stagiu se depune la Camera
Notarială.
            (5) Notarul obţine dreptul de a fi conducător de stagiu doar după
confirmarea sa de către Camera Notarială. Camera Notarială respinge cererea
depusă doar în cazul în care notarul nu corespunde cerinţelor expuse la alin. (3).
            (6) În cazul în care numărul de notari stagiari este mai mare decît numărul
notarilor abilitaţi cu dreptul de a fi conducători de stagiu, Camera Notarială
repartizează stagiarii, în mod aleatoriu, la notarii care nu au depus cerere, dar care
îndeplinesc cerinţele expuse la alin. (3).
            (7) Dacă activitatea notarului conducător de stagiu este suspendată sau
încetează, Camera Notarială deleagă notarul stagiar la un alt notar pentru
continuarea stagiului.
            (8) Notarul conducător de stagiu poate avea concomitent doi notari
stagiari. 
            (9) La finalizarea stagiului, notarul conducător de stagiu întocmeşte un aviz
cu privire la stagiul efectuat, iar notarul stagiar întocmeşte un raport privind
realizarea programului de stagiu, ambele fiind prezentate Camerei Notariale. 
            Articolul 18. Drepturile şi obligaţiile notarului stagiar
            (1) În perioada efectuării stagiului, notarul stagiar:
            a) are dreptul să solicite sprijinul conducătorului de stagiu şi al Camerei
Notariale pentru realizarea programului de stagiu;
            b) beneficiază de alte drepturi prevăzute de lege şi de contractul de
efectuare a stagiului.
            (2) Notarul stagiar este obligat:
            a) să respecte legislaţia, prevederile Codului de etică al notarilor, programul
de stagiu şi cerințele contractului de efectuare a stagiului;
            b) să îndeplinească indicațiile Camerei Notariale și ale notarului conducător
de stagiu, oferite potrivit competenţei acestuia;
            c) să îndeplinească alte obligații stabilite de lege.
            Articolul 19. Răspunderea disciplinară a notarului
            stagiar
            (1) Notarul stagiar răspunde disciplinar pentru abaterile de la obligaţiile ce
îi revin potrivit legii.
            (2) Constituie abatere disciplinară:
            a) absenţa nemotivată de la stagiu;
            b) neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a indicațiilor Camerei
Notariale, ale notarului conducător de stagiu sau a programului de stagiu;
            c) divulgarea secretului profesional;
            d) încălcarea altor obligații stabilite prin lege.
            (3) Abaterea disciplinară comisă de notarul stagiar se examinează în modul
stabilit la art. 68 şi 69.
            (4) Notarului stagiar îi pot fi aplicate următoarele sancţiuni disciplinare:
            a) avertisment;
            b) mustrare;
            c) rezilierea contractului de efectuare a stagiului.
    Articolul 20. Încetarea stagiului profesional
            (1) Stagiul profesional încetează în următoarele cazuri:
            a) la finalizarea stagiului;
            b) odată cu rezilierea contractului de efectuare a stagiului;
            c) în cazul renunţării notarului stagiar de a efectua stagiul;
            d) în cazul decesului notarului stagiar;
            e) în cazul în care notarul stagiar este declarat dispărut fără veste sau
decedat.
            (2) La finalizarea stagiului profesional, Camera Notarială îi eliberează
notarului stagiar un certificat prin care se atestă efectuarea stagiului. La acest
certificat se anexează avizul notarului conducător de stagiu şi raportul final al
stagiarului. 
ADMITEREA ÎN PROFESIA DE NOTAR
            Articolul 21. Examenul de calificare în profesia de notar
            (1) Persoana care a finalizat stagiul profesional susţine un examen de
calificare în profesia de notar în faţa Comisiei de licenţiere. 
            (2) Examenul de calificare în profesia de notar este organizat cel mult de
două ori pe an.
            (3) Modul de desfășurare a examenului de calificare în profesia de notar și
de contestare a rezultatelor acestuia este stabilit de Ministerul Justiţiei, cu
consultarea Camerei Notariale.
            (4) Persoana care nu a promovat examenul de calificare în profesia de notar
poate solicita admiterea la examen în mod repetat. Persoana care nu a promovat de
două ori examenul de calificare va fi admisă la un nou examen numai după
efectuarea unui nou stagiu.
            (5) Persoana care a promovat examenul de calificare în profesia de notar,
însă nu a promovat concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar și doreşte
să obţină o notă mai mare poate susţine examenul în mod repetat atunci cînd acesta
este organizat. În acest caz, sînt valabile rezultatele examenului repetat.
            (6) Rezultatele examenului de calificare în profesia de notar sînt aprobate
printr-o hotărîre a Comisiei de licenţiere, care se aduce la cunoştinţa persoanelor
participante la examen în termen de 5 zile lucrătoare de la data susţinerii
examenului şi se publică pe paginile web oficiale ale Camerei Notariale şi
Ministerului Justiţiei.
            (7) Hotărîrea Comisiei de licenţiere poate fi contestată în instanţa de
judecată în condiţiile legii. Nu pot fi contestate în instanță notele acordate de către
Comisia de licențiere și de către membrii Comisiei. 
            Articolul 22. Criteriile de stabilire a numărului necesar de notari
            (1) Numărul necesar de notari se stabilește de către Ministerul Justiției,
după consultarea Camerei Notariale, potrivit teritoriului de activitate notarială, în
primul trimestru al fiecărei perioade de 3 ani, conform unui regulament aprobat
prin ordinul ministrului justiției.
            (2) Numărul necesar de notari se stabilește în funcţie de:
            a) numărul de locuitori în teritoriul de activitate notarială;
            b) întinderea teritoriului de activitate notarială;
            c) necesitățile economice (volumul și tipul de acte notariale);
  Articolul 23. Concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar
            (1) Locurile de notar sînt suplinite prin concurs de către persoanele care au
promovat concursul pentru locurile declarate vacante, precum și de către notarii
care au desfășurat o activitate practică în profesia de notar de cel puțin 5 ani și
doresc să-și schimbe teritoriul de activitate.
            (2) Concursul se desfăşoară pentru fiecare teritoriu de activitate separat. 
            (3) Modul de organizare şi desfășurare a concursului pentru suplinirea
locurilor vacante de notar, formula de calcul al mediei de concurs, precum și
modul de contestare a rezultatelor concursului se stabilesc printr-un regulament
aprobat de ministrul justiţiei după consultarea Camerei Notariale.
            (4) Concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar se susţine în faţa
Comisiei de licențiere. 
            (5) Concursul este promovat de persoana care a obținut media cea mai
mare. În cazul în care două sau mai multe persoane au aceeaşi medie, locul vacant
va fi suplinit de către persoana care are o experiență mai mare în domeniul notarial.
Dacă două sau mai multe persoane au aceeaşi medie și aceeași experiență în
domeniul notarial, locul vacant va fi ocupat prin tragere la sorți.
            (6) Persoanele care au promovat examenul de calificare în profesia de
notar, însă nu au promovat concursul pentru suplinirea locurilor vacante au dreptul
să participe la concurs în mod repetat.
            (7) Persoana care a promovat examenul de calificare în profesia de notar
poate participa la concursuri pentru suplinirea locurilor vacante de notar pe
parcursul a 3 ani de la data susţinerii examenului de calificare. 
   Articolul 24. Comisia de licenţiere
            (1) Comisia de licențiere se formează prin ordinul ministrului justiției
și este compusă din 7 membri: 3 membri aleși de către Adunarea Generală a
Notarilor, 4 membri desemnați de către Ministerul Justiției, dintre care un
reprezentant din rîndul societății civile selectat prin concurs de către
Ministerul Justiției. Procedura de selectare prin concurs a membrului Comisiei de
licențiere din rîndul societății civile este stabilită în  regulamentul aprobat prin
ordinul ministrului justiției, după consultarea Camerei Notariale. Dacă, în termen
de 30 de zile de la solicitarea ministrului justiției, Adunarea Generală a Notarilor
nu a ales membrii în Comisia de licențiere, aceștia sînt numiți de ministrul justiției,
în rezultatul concursului organizat de către Ministerul Justiției.
(11) În cazul declarării stării de urgență, de asediu sau de război, precum și în cazul
situațiilor excepționale generate de epidemii, pandemii, calamități naturale, al
situațiilor de criză teroristă sau al altor situații excepționale, care fac imposibilă
prezența fizică a membrilor Adunării Generale a Notarilor la ședințele acesteia,
pentru alegerea membrilor Comisiei de licențiere, ședințele respective pot fi
desfășurate la distanță, în regim on-line, prin intermediul mijloacelor de
comunicații electronice, precum sistemul de teleconferință sau de videoconferință.
ABSENȚA NOTARULUI, SUSPENDAREA 
ŞI ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII NOTARULUI
            Articolul 40. Absenţa notarului de la birou
            (1) Notarul poate absenta de la birou în următoarele cazuri:
            a) aflarea în concediu anual;
            b) aflarea în concediu de maternitate;
            c) incapacitatea temporară de muncă;
            d) îngrijirea copilului bolnav sau a unui alt membru al familiei bolnav;
            e) desfăşurarea activităţii didactice sau a unei alte activităţi permise de
lege; 
            f) ridicarea nivelului profesional în instituţii de învăţămînt sau la cursuri de
instruire;
            g) participarea în activitatea comunităţii notarilor şi a organelor ei elective;
            h) participarea la efectuarea controlului;
  Articolul 41. Suspendarea activităţii notarului
            (1) Activitatea notarului se suspendă în următoarele cazuri: 
            a) deţinerea unei funcţii elective sau a unei funcții de demnitate publică pe
durata mandatului;
            b) desfășurarea unei activități incompatibile – pînă la înlăturarea
circumstanțelor de incompatibilitate, care însă nu poate depăși 3 luni;
            c) depunerea unei cereri în acest sens pe motiv de concediu pentru
îngrijirea copilului cu vîrsta de pînă la 4 ani;
            d) încălcarea obligației de instruire profesională – pe o perioadă de pînă la 2
ani;
            e) angajarea la Camera Notarială, care însă nu poate depăși 5 ani;
            f) incapacitatea temporară de muncă cu o durată mai mare de 120 de zile
consecutiv;
            g) arestul preventiv sau arestul la domiciliu aplicat de către instanţa de
judecată în calitate de măsură preventivă – pe durata aplicării măsurii respective;
            h) suspendarea împuternicirilor notarului de către instanţa de judecată, în
calitate de măsură de asigurare – pînă la anularea măsurii respective; 
            i) nerespectarea unor obligaţii pasibile de aplicarea sancţiunii disciplinare
prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. c);
            j) în alte cazuri stabilite de lege. 
            (2) Suspendarea activității notarului se dispune prin ordin al ministrului
justiţiei.
 Articolul 42. Încetarea activităţii notarului
            (1) Activitatea notarului încetează în următoarele cazuri:
            a) depunerea cererii în acest sens;
            b) decesul notarului;
            c) declararea notarului ca fiind dispărut fără veste sau decedat;
            d) retragerea licenţei;
            e) atingerea vîrstei de 65 de ani;
            f) necorespunderea acestuia condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (3) lit. a), b),
h) şi i);
            g) anularea licenței.
            (2) Încetarea activităţii notarului se dispune prin ordin al ministrului
justiţiei din oficiu, la cererea notarului sau la cererea Camerei Notariale.
            (3) Licența notarului se anulează în cazul depistării unor circumstanţe care
confirmă acţiunile nelegitime ale notarului la obţinerea licenţei. 
   Articolul 43. Camera Notarială
            (1) Camera Notarială este organul de autoadministrare al notarilor, de
promovare şi apărare a intereselor colective ale acestora, precum şi un garant al
independenței notarilor și al calității asistenței notariale.
            (2) Camera Notarială funcţionează în condiţiile legii şi ale statutului
său, aprobat de Adunarea Generală a Notarilor şi îi include pe toţi notarii care
activează în Republica Moldova.
            (3) Camera Notarială este o organizație profesională, înființată în temeiul
prezentei legi, cu personalitate juridică, cu patrimoniu și buget proprii.
            (4) Camera Notarială activează pe principii de autofinanţare.
            (5) Bugetul Camerei Notariale este format din contribuţiile obligatorii ale
notarilor, precum şi din alte surse neinterzise de lege. 
            (6) În primul trimestru al fiecărui an, Camera Notarială prezintă la
Ministerul Justiţiei un raport anual despre activitatea sa, activitatea notarilor şi a
notarilor stagiari. 
            Articolul 44. Structura Camerei Notariale 
            În cadrul Camerei Notariale se constituie și funcționează: 
            a) Consiliul Camerei Notariale; 
            b) Comisia de etică;
            c) Comisia de cenzori;
            d) Centrul național de administrare a registrelor actelor notariale; 
            e) redacția Buletinului notarilor; 
            f) comisiile de specialitate ale Consiliului Camerei; 
            g) aparatul de specialitate și cel administrativ.
   Articolul 45. Competenţele Camerei Notariale
            În activitatea sa, Camera Notarială are următoarele competenţe:
            a) colaborează cu autorităţile publice abilitate să stabilească şi să
implementeze eficient politicile şi cadrul de reglementare a activităţii notariale;
            b) implementează standardele profesionale, generalizează practica notarială
şi contribuie la asigurarea practicii notariale unificate; 
            c) colaborează şi cooperează cu structuri internaţionale similare pentru
dezvoltarea sistemului notarial naţional;
            d) creează fonduri și instituții ştiinţifice sau metodologice ori colaborează
cu cele existente;
            e) creează condiţii pentru activitatea profesională a notarilor şi dezvoltarea
continuă a profesiei de notar;
            f) organizează cursuri de instruire a notarilor;
   Articolul 46. Organele Camerei Notariale
            (1) Organele Camerei Notariale sînt:
            a) Adunarea Generală a Notarilor;
            b) Consiliul Camerei Notariale;
            c) preşedintele Camerei Notariale;
            d) secretarul general al Camerei Notariale;
            e) Comisia de etică.
            (2) Camera Notarială poate institui și alte organe necesare pentru realizarea
scopurilor sale.
            Articolul 47. Adunarea Generală a Notarilor
            (1) Adunarea Generală a Notarilor este organul suprem al Camerei
Notariale ce se convoacă cel puţin o dată în an. Ședințele Adunării Generale a
Notarilor pot fi ordinare şi extraordinare.
            (2) Şedinţa ordinară a Adunării Generale a Notarilor se convoacă de către
Consiliul Camerei Notariale, care anunţă notarii în prealabil, cu cel puţin o lună
înainte, despre data, ora şi locul desfăşurării şedinţei și despre ordinea de zi a
acesteia.
            (3) Şedinţele extraordinare se convoacă în termen de cel mult 10 zile la:
            a) iniţiativa Consiliului Camerei Notariale;
            b) propunerea Ministerului Justiţiei;
            c) solicitarea a cel puţin 1/5 din numărul total al notarilor.
  Articolul 48. Consiliul Camerei Notariale
            (1) Organul executiv al Camerei Notariale este Consiliul Camerei
Notariale, constituit din 7 notari, aleşi pe un termen de 4 ani. Preşedintele
Camerei Notariale este de drept şi preşedintele Consiliului Camerei Notariale.
            (11) Dacă, în termen de 30 de zile de la data expirării mandatului
membrului Consiliului Camerei Notariale sau de la data încetării mandatului
acestuia din diferite motive, Adunarea Generală a Notarilor nu a ales un nou
membru al Consiliului Camerei Notariale, acesta este numit din rîndul notarilor, de
către ministrul justiției.
            (12) Calitatea de membru al Consiliului Camerei Notariale este
incompatibilă cu calitatea de membru în Comisia de licențiere, Comisia de etică și
Colegiul disciplinar.
            (2) Consiliul Camerei Notariale se convoacă la necesitate, dar nu mai rar
decît o dată în trimestru. Şedinţele Consiliului se consideră deliberative dacă la
ele participă cel puţin 5 membri. Deciziile Consiliului Camerei Notariale se
adoptă cu votul majorității membrilor prezenți.
  Articolul 50. Preşedintele Camerei Notariale 
            (1) Preşedintele Camerei Notariale se alege pe un termen de 2 ani și nu
poate deţine mai mult de două mandate consecutiv.
            (11) Dacă, în termen de 30 de zile de la data expirării mandatului
președintelui Camerei Notariale sau de la data încetării mandatului acestuia din
diferite motive, Consiliul Camerei Notariale nu a ales un nou președinte al
Camerei Notariale, acesta este numit dintre membrii Consiliului Camerei
Notariale, de către ministrul justiției.
            (2) Funcţia de preşedinte al Camerei Notariale este remunerată. Mărimea
remunerației este stabilită de Adunarea Generală a Notarilor.
            (3) Preşedintele Camerei Notariale are următoarele atribuţii:
            a) reprezintă Camera Notarială în relaţiile cu autorităţile publice, cu
persoanele fizice şi juridice atît din ţară cît şi din străinătate;
            b) prezidează şedinţele Consiliului Camerei Notariale;
            c) semnează actele Consiliului Camerei Notariale;
 Articolul 51. Secretarul general al Camerei Notariale
            (1) Activitatea organizatorică, administrativă, economică şi financiară a
Camerei Notariale se asigură de către secretarul ei general.
            (2) Secretarul general al Camerei Notariale este angajat de către Consiliul
Camerei, pe bază de concurs, pe un termen de 5 ani.
            (3) În funcţia de secretar general al Camerei Notariale poate fi angajată
persoana care are studii superioare în management, economie sau drept şi o
vechime în muncă de cel puţin 5 ani.
            (4) Secretarul general al Camerei Notariale are următoarele atribuţii:
            a) răspunde de gestiunea economico-financiară a Camerei Notariale;
            b) încheie contracte în numele Camerei Notariale;
            c) gestionează bugetul Camerei Notariale;
Articolul 52. Comisia de etică
            (1) Camera Notarială instituie Comisia de etică, care are drept scop
examinarea cazurilor de încălcare a Codului de etică al notarilor şi constatarea
abaterilor de la etica profesională. Comisia de etică este formată din 7 membri
aleşi de către Adunarea Generală a Notarilor pe un termen de 4 ani, doi
dintre aceștia fiind reprezentanți ai societății civile.
            (11) Dacă, în termen de 30 de zile de la data expirării mandatului
membrului Comisiei de etică sau de la data încetării mandatului acestuia din
diferite motive, nu a fost ales un nou membru al Comisiei de etică, acesta este 
numit de către ministrul justiției.