.

SUBSTANTIVUL

6.1.1. Substantivele la care există ezitare în ce priveşte apartenenţa la genul

feminin sau neutru , respectiv masculin sau neutru ( cu implicaţii asupra formei lor de
plural ) se află în una din următoarele situaţii :
 cuvinte de genuri diferite sunt specializate pentru sensuri sau domenii diferite :
! a¹(literă) s.m/s.n, *a²(sunet)s.m.; !basc²/bască¹,,beretă’’ , !basc³,,adaos la bluză sau
jachetă’’, bască²,,albie , lână tunsă de pe o oaie , bluză , vestă ’’, bască³,,limbă’’ ; !
colind¹,,colindat’’,
colind ²/colindă ,,cântec’’; zăloagă ,,semn de carte , capitol ’’, !zălog¹,,arbust’’, !
zălog²,,garanţie’’
 ambele sunt admise ca variante literare libere : !basc²/bască¹(beretă),
colind²/colindă(cântec);
 norma actuală a optat pentru un singur gen : !astru masculin , !cleşte masculin
(cu pl. cleşti ),
!foarfecă feminin

6.1.2. ! Conform tendinţei de specializare , la unii termeni , a masculinului pentru

limbajul tehnic , norma actuală admite şi genul masculin : !element (de
calorifer)s.m.,[Link]ţi ,faţă de 
!element²,,fenomen , componentă’’s.n., pl. elemente ; !robinet s.n./s.m.,
[Link]/robineţi ;
virus¹,,program de calculator’’s.m.,[Link]şi, virus²,,agent patogen’’s.n., pl. Virusuri.

6.1.3. La substantivul împrumutat din engleză mass-media s-a admis folosirea lui
ca feminin singular ( !mass-media actuală ) , cu genitiv-dativul articulat !mass-
mediei (prin intermediul mass-mediei)

6.1.4. Nominativ- acuzativul singular

 se admit noile singulare pe care unele substantive feminine cu rădăcina

terminată în –l şi pluralul în –e şi le-au creat după modelul : sofa – sofale ; !
bretea ,,fâşie de susţinere la îmbrăcăminte ; ramificaţie rutieră’’, !sanda ( nu
sandală)
 se acceptă un singular precum !cârnat (nu cârnaţ)
 nu se admit decât formele salariu , serviciu (nu salar , servici )
 la substantivele feminine neologice nume de ocupaţii terminate în – ogă , nu
s-au admis şi formele de – oagă : filologă (nu filoloagă) ; pedagogă ( nu
pedagoagă );
 se respinge forma doctoră , admiţând numai doctoriţă ;

6.1.5. Genitiv- dativ singular

  la substantivele feminine de tipul :apărătoare , casă , femeie , vulpe , genitiv
– dativul singular nearticulat este identic cu pluralul nearticulat, iar cel
articulat se formează adăugând articolul hotărât – i la genitiv – dativul
singular nearticulat : apărătoarei sau apărătorii , casei , femeii, vulpii
 la substantivele feminine terminate la nominativ-acuzativ singular nearticulat
în –ie în
hiat , genitiv-dativul nearticulat este de asemenea identic cu pluralul ( acestei
câmpii, pustii, vii ), dar cel articulat se formează adăugând articolul hotărât – i la
nominativ – acuzativul singular nearticulat : câmpiei , pustiei , viei ;
 substantivele feminine terminate la nominativ – acuzativ singular în – e sau –
ee au aceeaşi
formă şi la genitiv- dativul singular nearticulat : justeţe , onomatopee ; acestei
justeţe , onomatopee, iar cel articulat se formează adăugând articolul hotărât – i
la această formă comună : justeţei , onomatopeei.
 la substantivele feminine cu plurarul în –uri , genitiv-dativul singular nu
corespunde
formei de plural :trebi faţă de treburi ;
 unele substantive feminine omonime la nominativ-acuzativ singular au
genitiv-dativul
singular diferit : !maică¹,,călugăriţă’’, g.-[Link]; !maică²,,mamă ’’ ;
g.-[Link]. maicei – maicii –maichii; soră¹,,grad de rudenie’’ , g.-d..[Link],
soră²,,infirmieră’’ , g.-[Link]. sorei; la substantivul piele , genitiv-dativul diferă în
funcţie de sens : pielii , dar (la animale )pieii.
 la unele substantive feminine nume de rudenie terminate în – ică , precum şi
la
substantivul masculin vlădică , asemănător formal cu ele , sunt admise mai
multe forme de
genitiv – dativ singular : vlădicăi – vlădichii – vlădicii ;
 structura substantiv(persoane )+ adjectiv posesiv : bunicu-meu, nevastă-
mea , soră-mea
,au genitiv- dativul la masculin cu articolul proclitic lui : lui bunicu-meu, iar la
feminin :nevesti-mii, soră-mii
 unele substantive proprii provenite din substantive comune au genitiv-dativul
diferit de
acela al substantivelor comune respective ; lui Brăduţ , Floricicăi-
Florcichii,Floarei faţă de brăduţului , floricelei , florii;
 la unele nume proprii , se admit variante de flexiune : !Ilenei – Ileanei
6.1.6. Pluralul

 substantivele masculine care la singular au un i la finală se scriu la plural

nearticulat cu doi
de i, iar la forma articulată cu trei i : fiu – fii – fiii ; copil – copii – copiii ;
 poate exista ezitare în ce priveşte forma de plural la unele substantive
feminine cu pluralul
în –e sau –i şi neutre cu pluralul în – uri sau –e :
 ambele forme admise : !căpşuni-căpşune ; !cireşe – cireşi ; !coarde-
corzi;
!coperte – coperţi ; !găluşte-găluşti ; ! niveluri – nivele ,,înălţime ,
stadiu , treaptă ’’
 o singură formă la unele substantive feminine ( monede dar !gagici ,
! poieni ,
!ţigănci )şi neutre precum chibrituri , dar !seminare ;
 se păstrează alternanţa la pluralul substantivului cotidian – cotidiene
 desinenţa de plural se leagă prin cratimă la cuvintele greu flexionabile : x-uri
 s-au adoptat soluţii diferite la împrumuturile recente , în curs de adaptare :
 folosirea unor substantive cu aceeaşi formă la singular şi plural :!
dandy, *gay, !hippy, !peso, *playboy
 încadrarea în modelul substantivelor româneşti , prin formarea
pluralului :
 la masculine : *adidaşi , *bodyguarzi-bodigarzi,
*brokeri,*dealeri,*rackeţi

 la neutre :
o direct la cuvintele care se termină în litere din
alfabetul limbii române pronunţate ca în limba
română :*gadgeturi , *itemuri, *trenduri, !week-
enduri;
o prin cratimă la cuvintele a căror finală prezintă
deosebiri între scriere şi pronunţare (!bleu-uri,
show-uri, )sau care au finale grafice neobişnuite la
cuvintele vechi din limba română :
*parti-uri *story-uri