Tema.

COSTUL CAPITALULUI
Aplicaţia nr. 1 – Calculul costului capitalului prin emisiunea de acţiuni simple în baza
modelului creşterii devidendelor.
Corporaţia “Alfa” planifică să plătească în acest an acţionarilor săi, deţinători de acţiuni
simple, dividende în valoare de 6 lei. Istoric, dividendele au înregistrat creşteri de 2% în fiecare
an. La momentul actual acţiunile simple ale corporaţiei sunt vîndute la preţul de 45 lei per
acţiune.
Rezolvare: Costul acţiunilor simple (kcs) = (6.00 / 45.00) + 0.02 = 15.33 %.

Aplicaţia nr. 2 - Calculul costului capitalului prin emisiunea de acţiuni preferenţiale

Se presupune că o companie a decis plasarea acţiunilor privilegiate cu valoarea de piaţă
de 80 unităţi monetare, iar dividendele plătite constituie 10 unităţi monetare.
Rezolvare: kps = $10 / $80 = 12.5%

Aplicaţia nr. 3 - Calculul costului capitalului prin emisiunea de acţiuni preferenţiale

În scopul atragerii finanţării pentru un nou proiect investiţional o companie a decis

emiterea acţiunilor privilegiate cu valoarea de piaţă de 150 unităţi monetare, iar dividendele
plătite constituie 10 unităţi monetare. Costurile suplimentare ce ţin de plasarea acţiunilor
constituie 4%.
10
=6.9% ¿¿
¿
150
Rezolvare: kps= ¿ (1−0.04 )

Aplicaţia nr. 3 – Calculul costului datoriei

În scopul finanţării proiectului investiţional o companie a atras un credit bancar la o rată

anuală a dobânzii de 25%. Cota la impozitul pe profit constituie 15 la sută.

Rezolvare: kd = 25% x (1 - 0.15) = 25% x 0.85 = 21.25 %.

Aplicaţia nr. 4 – Calculul costului datoriei

În scopul finanţării proiectului investiţional o companie a atras un credit bancar la o rată

anuală a dobânzii de 25%. Cota la impozitul pe profit constituie 15 la sută. Costurile suplimentare
ce ţin de contractarea creditul bancar constituie 3% din suma creditului.
0 ,25×( 1−0 . 15 )
=0 , 2191 sau 21. 91 %
Rezolvare: kd= ( 1−0. 03 )

1
 Aplicaţia nr.5 – Calculul costului mediu ponderat al capitalului (WACC)
Structura financiară a Societăţii pe acţiuni „Real” se prezintă în tabelul următor.

Structura financiară a capitalului investit

Sursa Ponderea Costul specific al sursei
Capital acţionar 60% 17%
Rezerve 30% 15%
Credit bancar 10% 21,91%
Să se determine costul mediu ponderat al capitalului (WACC).
Rezolvare:
Sursa Ponderea Costul specific (%) Cost ponderat (%)
1 2 3= 2*1
Capital acţionar 0,60 17 10,2
Rezerve 0,30 15 4,5
Credit bancar 0,10 21,91 2,19

WACC = 10,2% + 4,5% + 2,19% = 16,89%

Răspuns: Costul mediu ponderat al capitalului (WACC) constituie 16,89 %

Aplicaţia nr. 5. Calculul costului mediu ponderat al capitalului (WACC)

O întreprindere care realizează un proiect investiţional utilizează 4 surse de finanţare: obligaţiuni, acţiuni
simple, acţiuni privilegiate, creditul bancar. Valoarea de bilanţ a componentelor capitalului întreprinderii, cât şi
costul acestora sunt prezentate în tabelul ce urmează.

Structura financiară a capitalului investit

Valoarea de bilanţ (mil. Costul specific al sursei
Sursa
u.m.) (%)
obligaţiuni 20,0 28,98
acţiuni simple 5 10,41
acţiuni privilegiate 20,0 17,11
credit bancar 5 21,91

Să se determine costul mediu ponderat al capitalului (WACC).

Rezolvare:

a. Se determină ponderea fiecărei resurse de finanţare în total capital.

Valoarea de bilanţ Costul Cost ponderat
Sursa Ponderea
(mii. u.m.) specific (%) (%)
1 2 3 4= 2*3
obligaţiuni 20,0 0,40 28,98 11,59
acţiuni simple 5,0 0,10 10,41 1,04
acţiuni privilegiate 20,0 0,40 17,11 6,84
Credit bancar 5,0 0,10 21,91 2,19
Total 50,0 100 x 21,66

b. Se calculează costul mediu ponderat al capitalului.

WACC = 11,59% + 1,04% + 6,84% + 2,19% = 21,66%

2
 Răspuns: Costul mediu ponderat al capitalului (WACC) constituie 21,66%

Tema. FLUXURILE DE NUMERAR ÎN PROCESUL DE ACTIVITATE INVESTIŢIONALĂ

Aplicaţia nr. 1. S.A. „Avantaj” investeşte 500000 u.m. într-o afacere cu o rată a dobînzii de 10%. Determinaţi
care va fi valoarea acestei investiţii peste 5 ani?
Rezolvare:
5
VV=VP(l+a) h VV =500000∗(1+0 , 01) =525505 , 25 u.m.
Răspuns: peste 5 ani această investiţie va valora 525505,25u.m.
Aplicaţia nr. 2. Determinaţi valoarea prezentă a unei investiţii în sumă de 22000 u.m. obţinute peste 7 ani, dacă
rata de actualizare este de 14% anual.
Rezolvare:
VV 22000
VP= = =8791 , 91u . m.
( 1+a ) (1+0 ,14 )7
h

Răspuns: valoarea prezentă este de 8791,91 u.m.

Aplicaţia nr. 3. Investitorul „X” va obţine în urma investirii capitalului său un venit stabil de 6000 u.m. pe an în
curs de 5 ani. Rata de actualizare este de 11%.
a) Dacă investitorul „X” ar dori să-şi vândă în prezent dreptul la obţinerea veniturilor sale pentru toţi 5 ani, ce preţ ar
fi raţional?
b) Dacă cumpărătorul dispune de 30000 u.m., la ce cantitate de venit anual poate acesta pretinde?
Remarcă: veniturile se încasează la fiecare sfârşit de an.
Rezolvare:
a) Ar fi raţional ca investitorul „X” să-ţi vândă veniturile sale la un preţ nu mai mic decât valoarea lor prezentă.
Deoarece veniturile se prezintă sub formă de anuităţi, valoarea prezentă a veniturilor se va determina:
¿ [ FAA ]
( 5 ,11 % )
VP = venitul anual
FAA – factor de actualizare pentru anuitate;
VP=6000*3,696=22176 u.m.
b) venitul anual (anuitatea) = valoarea prezentă / FAA
Venitul anual =30000 / 3,696 = 8116,9 u.m.
Răspuns:
a) 22176 u.m.
b) 8116,9 u.m.
Aplicaţia nr. 4. Din două proiecte alegeţi varianta cea mai bună în baza rezultatelor calculării indicelui de
rentabilitate (IR), dacă rata de actualizare este egală cu 10%.
Denumirea proiectului Suma investiţiei Venituri (u.m.)
1 an 2 an
A 20000 15000 13000
B 18000 13000 9000

Rezolvare:

IR=
∑ VPA
I
unde:
IR – indicele de rentabilitate,
I – suma investiţiilor;
VPA – valoarea prezentă actualizată.

3
 VV
VPA=
( 1+a )h
unde:
VPA – valoarea prezentă actualizată a veniturilor;
VV –venituri de la proiect;
a – rata actualizării.

IR( A )=
( 15000 13000
+
1+0,1 ( 1+0,1 )2 )
/20000=1 ,22

IR( B )=
( 13000 9000
+
1+0,1 ( 1+0,1 )2 )
/18000=1 , 07

Răspuns: Din cauza ca IR a proiectului A este mai mare, decît a proiectului B, alegem proiectul A.

Aplicaţia nr. 5. Întreprinzătorul are 2 posibilităţi pentru obţinerea creditului în scopurile investiţionale:
a) Banca A – cu 26% anual, dobînda se calculează lunar;
b) Banca A – cu 27% anual, dobînda se calculează de 2 ori pe an;
Care variantă este mai avantajoasă?
Rezolvare:

( )
m
r
r e = 1+ −1
m

unde:
r –rata nominală a dobânzii;
r e - rata efectivă a dobânzii;

m – numărul de calculări a dobânzilor într-un an

( ) −1=29 , 1 %
12
0 ,26
r eA = 1+
12

(
r eB = 1+
0 , 27 2
2 )
−1=28 , 8 %

Răspuns: Deoarece rata efectivă a dobânzii este mai mare la banca B varianta „b”este mai avantajoasă.

Aplicaţia nr. 6. Suma de 150000 u.m. se depune la o bancă pentru 2 ani cu rata dobânzii de 10% pe an cu
compunere trimestrială. Care este valoarea disponibilă în cont la sfârşitul celui de al doilea an?
Rezolvare:

4
 ( )
hm
a
VV =VP× 1+
m

unde:
VV – valoarea viitoare;
VP – valoarea prezentă;
a – rata de actualizare;
h – numărul de ani;
m – perioada.

( )
2×4
0,1 8
VV =150000× 1+ =150000×( 1+0 , 025 ) =182700
4

Răspuns: Valoarea disponibilă în cont va constitui 182700 u.m.

Aplicaţia nr. 7. O firmă imobiliară planifică să cumpere 2 apartamente la preţ cumulat (pentru ambele) de
75000 u.m., pentru a le vinde ulterior: pe primul peste un an la preţul de 50000 u.m., iar pe al doilea peste 2 ani la
preţul 70000 u.m. Rentabilitatea medie la proiecte similare e de 30%. Determinaţi VAN.
Rezolvare:
NPV =∑ VPA −I

1
NPV =−I+ ∑ VV
( 1+a )h

unde:
NPV – valoarea actualizată netă;
VPA – valoarea prezentă actualizată;
VV – valoarea viitoare;
a – rata de actualizare.
1 1
VAN =−75000+50000× 1
+70000× 2
=4889
(1+0,3 ) ( 1+0,3 )

Răspuns: VAN = 4889 u.m.

Aplicaţia nr. 8. Să presupunem că dumneavoastră în urma investirii capitalului său într-o afacere veţi putea
obţine un venit stabil de 48000 u.m. pe un an în curs de 5 ani. Rata actualizării este de 10%. Dacă dumneavoastră
v-aţi decide să vă vindeţi în prezent dreptul la obţinerea veniturilor dumneavoastră pentru toate perioadele ce preţ
ar fi raţional?
Remarcă: veniturile se încasează la fiecare sfârşit de an.

Rezolvare:
Ar fi raţional ca dumneavoastră să vă vindeţi dreptul la obţinerea veniturilor la un preţ nu mai mic decât valoarea
prezentă a acestor venituri.

5
VPA=C×FAA

unde:
C – anuitatea;
FAA – factorul de actualizare pentru anuităţi.
Valoarea FAA o determinăm cu ajutorul tabelelor speciale pentru a=10% şi h=5
VPA=48000*3,791=181968 u.m.

Răspuns: Preţul trebuie să fie nu mai mic de 181968 u.m.

Tema. EVALUAREA EFICIENŢEI ECONOMICE A INVESTIŢIILOR

Apicaţia nr. 1
Se presupune că investiţiile totale actualizate către momentul începerii lucrărilor era 2300 u.m., iar costurile
totale actualizate la acel moment erau 1850 u.m. Care este angajamentul de capital?
Rezolvare:
K t =I t +CE t =2300+1850=4150 u.m.
Răspuns: Angajamentul de capital este egal cu 4150 u.m. ( t
K =4150 u.m.).
Apicaţia practică nr. 2
Investiţiile anuale sunt 1250 u.m., iar costurile de exploatare actualizate sunt 1060 u.m. De calculat angajamentul
de capital la o rată de actualizare de 8 % anual.
Rezolvare:
d +D e
1 1
K t = ∑ ( I h +CE h ) =( 1250+1060 ) =2138 , 88
h=1 ( 1+a ) h
1+0 , 08 u.m.
K=
Răspuns: Angajamentul de capital la o rată de actualizare de 8 % anual s-a primit 2138,88 u.m. ( t 2138,88
u.m.).
Apicaţia practică nr. 3
Să se determine indicatorul NPV dacă se cunoaşte valoarea iniţială a investiţiei de 34500 u.m., rata de actualizare
8%, iar durata de exploatare este de 2 ani. Fluxul de numerar pentru anul 1 este de 2300 u.m., iar pentru anul 2
1850 u.m.
Rezolvare:
De
1
NPV =−I t + ∑ CF h =
h=1 ( 1+ a )h
1 1
=−34500+2300 1
+1850 =−30657 , 42
( 1+0 , 08 ) (1+0 ,08 )2
Răspuns: NPV = -30657,42. Deoarece indicatorul NPV este negativ acest proiect investiţional nu v-a fi acceptat.
Apicaţia nr. 4
Comparaţi următoarele proiecte de investiţii, aplicând o rată de actualizare de 16%.
Proiectul Ciclul vital Investiţia totală Venitul net anual
(u.m.) (u.m.)

Proiectul A 6 ani 30000 15000

Proiectul B 3 ani 20000 18000

6
 Rezolvare:
Metoda I
a) Determinăm cel mai mic multiplu comun al ciclurilor de viaţă ale proiectului A şi B, care în cazul nostru are 6
ani.
b) Determinăm NPV al proiectului A pentru durata sa reală de funcţionare (6 ani):
NPVpr . A ( 6 ani )=−30000+15000×FAA ( 16 %, 6 ) =25271
c) Presupunem că proiectul B va fi reinvestit la sfârşitul ciclului său real de viaţă (sf. anului 3), adică vom mări
teoretic ciclul de viaţă al acestuia până la 6 ani, după care calculăm NPV:
NPVpr . B ( 6 ani )=−20000−20000×FA (16 %, 3 ) +18000×FAA ( 16 %, 6 ) =33505

Răspuns: Deoarece NPV al proiectului B este mai mare decât al proiectului A, decizie de investiţii trebuie luată
în favoarea proiectului B, deoarece acesta este mai avantajos.

Metoda II
a) Determinăm NPV pentru proiectul A pentru ciclul său real de viaţă, adică pentru 6 ani:
NPVpr . A ( 6 ani )=−30000+15000×FAA ( 16 %, 6 ) =25271
b) Determinăm NPV pentru proiectul B pentru perioada ciclului său real de viaţă, adică pentru 3 ani:
NPVpr. B ( 3 ani )=−20000−18000×FAA ( 16 %, 3 ) =20426
c) Determinăm fluxurile băneşti anuale echivalente:
NPVpr. A /FAA ( 16 %, 6 ) =25271/3 ,6847=6858
CF anual pr.A =
NPVpr. B/ FAA ( 16 %, 3 )=20426/2 ,2459=9095
CF anual pr.B =

Răspuns: Deoarece proiectul B asigură un venit net anual mai mare decât proiectul A, decizia de investiţii
trebuie să se ia în favoarea proiectului B, deoarece acesta este mai avantajos.

Metoda III
Pentru a compara proiectul A şi B vom egala durata ciclurilor de viaţă a acestora, micşorând teoretic ciclul
de viaţă al proiectului A până la 3 ani, presupunând că valoarea reziduală a acestuia, după 3 ani, va constitui
15000 u.m. (amortizarea s-a calculat prin metoda directă liniară), după care se determină NPV al proiectelor A şi
B pentru perioada ciclului de viaţă de 3 ani.
NPVpr. A ( 3 ani )=−30000+15000×FAA ( 16 %, 3 ) +15000×FA ( 16 %, 3 )=13299
a)
NPVpr. B ( 3 ani )=−20000−18000×FAA ( 16 %, 3 ) =20426
b)

Răspuns: Deoarece NPV al proiectului A pentru perioada ciclului de viaţă de 3 ani este de 13299 u.m., iar NPV
al proiectului B pentru o perioadă de 3 ani este de 20426, proiectul b se va considera mai avantajos.

Apicaţia nr. 5
Formulaţi concluzia referitor la posibilitatea efectuării proiectului pentru procurarea utilajului în baza
indicatorului de profitabilitate. Costul utilajului este 32000 u.m. Se presupune, că venitul net anual de la
exploatarea utilajului va constitui pentru primul an 15000 u.m., pentru anul 2 – 13000 u.m. şi pentru anul 39000
u.m. Rata de actualizare este de 10%.

Rezolvare:
n
∑ CF
h=1 15000 13000 9000
PI = / I= + + =0 , 97
( 1+a )n 1+0,1 ( 1+0,1 )2 (1+0,1 )3
7
Răspuns: PI= 0,97. Deoarece PI<1, proiectul dat nu se acceptă.

Apicaţia nr. 6
Întreprinderea X dispune de următoarele date în vederea definirii poziţiei sale în favoarea unuia dintre cele două
proiecte investiţionale. Rata de actualizare este de 10 %.
Anul Proiectul A Proiectul B
(mii lei) (mii lei)
Investiţia iniţială 0 1230 1230
1 540 130
2 480 220
Cash flow 3 330 330
4 150 390
5 20 550

Determinaţi care dintre aceste proiecte este mai avantajos, utilizând indicatorii NPV (valoarea netă actualizată şi
indicele de profitabilitate).

Rezolvare:
De
1 540 480 330
NPV A =−I t + ∑ CF h =−1230+ + + +
h=1 ( 1+a )h ( 1+0,1 )1 ( 1+0,1 )2 ( 1+0,1 )3
150 20
+ =20 , 4
( 1+0,1 ) ( 1+0,1 )5
4

În baza calculelor, NPV >0, ceea ce semnifică faptul că proiectul investiţional A are capacitatea de a
rambursa pe perioada duratei de viaţă economică capitalul investit, deci de a asigura obţinerea unui volum de
valoare netă. Însă, pentru a stabili rentabilitatea cărui proiect este mai mare, vom calcula NPV pentru proiectul
investiţional B.
De
1 130 220 330
NPV B=−I t + ∑ CF h h
=−1230+ + + +
h=1 ( 1+a ) ( 1+0,1 ) (1+0,1 ) ( 1+0,1 )3
1 2

390 350
+ =−198 , 3
( 1+0,1 )4 ( 1+0,1 )5
Astfel am stabilit că NPV este pozitiv pentru proiectul A şi negativ pentru proiectul B. Calcularea acestui
indicator ne-a demonstrat că proiectul A este mai avantajos. Însă, pentru a determina care este raportul dintre
NPV şi fondurile de investiţii ce stau la baza proiectului, vom determina indicele de profitabilitate. Calculăm
indicele de profitabilitate pentru proiectul A, pentru proiectul B nu este sens.
NPV 120 , 4
PI A = +1= +1=1 ,01
I 1230
Răspuns: Proiectul A este mai avantajos.

Apicaţia nr. 7
S.A. „Avantaj”, examinează posibilitatea investirii într-un proiect în valoare de 10 mii u.m. Investiţia va fi
exploatată în 3 ani. Se estimează că fluxurile anuale pozitive generate de acest proiect vor fi în mărime de 3000
u.m. în primul an, 4000 u.m. în al doilea an, 7000 u.m. în al treilea an. Să se calculeze rata internă de rentabilitate
cerută, rata de actualizare este de 16%, în un caz şi în al doilea 17%.

Rezolvare:
8
 NPV ( ¿ + )
IRR=amin + ( amax −amin )
NPV (+ ) +|NPV (−)|
De
1 3000 4000 7000
NPV ( 16 % )=−I t + ∑ CF h h
=−10000+ + + =44
h=1 ( 1+a ) ( 1+0 , 16 ) ( 1+0 ,16 ) ( 1+0 , 16 )3
1 2

De
1 3000 4000 7000
NPV ( 17 %)=−I t + ∑ CF h h
=−10000+ + + =−143
h=1 ( 1+a ) (1+0 ,17 ) ( 1+0 , 17 ) ( 1+0 ,17 )3
1 2

NPV ( ¿ + )
IRR=amin + ( amax −amin )
NPV (+ ) +|NPV (−)|
44
IRR=16 + ( 17−16 ) =16 , 24 %
44+143
Răspuns: IRR =16,24