Aplicaţia. 1.

1 Centralizarea, gruparea şi reprezentarea

datelor statistice
Se dau datele înregistrate la o societate comercială în luna noiembrie
privitor la salariile lunare (lei): 3840; 3340; 4970; 4680; 4850; 3030; 4730;
4840; 3800; 3760; 3340; 3330; 4840; 4690; 3330; 3340; 3540; 4740; 3730;
4840; 4930; 4740; 4930; 3700; 3500; 3340; 3730; 3700; 3580; 3370; 3470;
3090; 3380; 3330; 3030; 4970; 3040; 3840; 3430; 3330; 4730; 4540; 3030;
3490; 4830; 4840; 3450; 3460; 3440; 4550; 4890; 3780; 3500; 4930; 4650;
3880; 3080; 3030; 4730; 4500; 3430; 3340; 3830; 4680; 3040; 3630; 3540;
3570; 3350; 3480; 3680; 4850; 3890; 3030; 4980.
Se cere:
1. să se centralizeze şi să se grupeze datele folosind gruparea pe variante
egale, neegale (8 intervale egale şi pe 3 neegale);
2. să se reprezinte grafic repartiţiile obţinute la punctul precedent.
Rezolvare:
1. Gruparea pe intervale egale implică următoarele etape:
a) calculul amplitudinii absolute de variaţiei (A) care exprimă
împrăştierea maximă a valorilor serei.
Ax a = Xmax – Xmin
b) stabilirea în parametrii într-un anumit număr de grupe (r) se poate
stabili astfel:
 dacă variaţia caracteristicii este relativ uniformă şi volumul de unităţi nu
este suficient de mare numărul de grupe se poate fixa anterior (din
cerinţele proiectului se vor folosi minimul 8 grupe pentru intervale
egale);

 iar dacă numărul grupelor nu este anterior cunoscut şi volumul unităţilor

este suficient de mare se recomandă stabilirea grupelor conform relaţiei
lui Sturgers,
r = 1+3,322log n
 unde: n - nr. Caracteristicilor.
c) determinarea mărimii intervalului de grupare (h), se calculează ca raport
între amplitudinea absolută a variaţiei şi numărul de grupe:
𝐴𝑥𝐴 𝑥 −𝑥 𝑥 −𝑥
h= sau h= 𝑚𝑎𝑥 𝑚𝑖𝑛 sau h= 𝑚𝑎𝑥 𝑚𝑖𝑛
𝑟 1+ 3,222 log 𝑛 8

Prima grupă se porneşte de la 𝑥𝑚𝑖𝑛 adăugându-se succesiv mărimea intervalului

de grupare (h) rezultat din calculul anterior. Valoarea din stânga intervalului va
fi considerată ca limită inferioară, iar valoarea din dreapta ca limită superioară.
Valorile care formează limitele intervalelor se înregistrează fie numai ca limită
superioară fie ca limită inferioară pentru a evita înregistrări duble a
caracteristicilor.
Tabelul 1.1
Grupe după mărirea Nr.
salariului salariați

Total
Nota: Limita superioară inclusă în interval
Gruparea pe intervale neegale presupune regruparea intervalelor egale.
Are în vedere separarea unităţilor pe trei grupe: mici, mijlocii şi mari, se
porneşte de la nivelul mediu al caracteristicii, care se calculează ca o medie
aritmetică simplă sau ponderată pentru fiecare variabilă în parte:
𝑛
𝑛
∑ 𝑥 𝑖𝑛
∑ 𝑥 𝑖 sau 𝑥= 𝑖=1𝑛
𝑖

𝑥= 𝑖=1
𝑛 ∑ 𝑛𝑖
𝑖=1

unde : 𝑥𝑖 - variabila
n – numărul unităţilor înregistrate (în cazul nostru n=60 sau dacă nu
avem datele iniţiale folosim media seriei în care, xi sunt valorile sau centrele de
interval şi cu frecvenţele seriei)
Algoritmul de stabilire a celor 3 grupe cu intervale neegale este următorul:
 în grupa a II-a sunt cuprinse grupa care conţine nivelul mediu al
variabilei şi intervalele învecinate cu acesta;
 grupa I-a este formată limita inferioară a primului interval şi limita
inferioară a intervalului II, iar
 a III-a grupa intre limita superioară a intervalului II şi limita superioară a
ultimului interval de grupare.
Tabelul 1.2.
Grupe după mărirea Nr.
salariului salariați

Total

2. Reprezentarea grafică a seriei pe intervale egale se face prin : a) poligonul

frecvenţelor
Repartitia salariatilor in functie de marimea salariului

Figura 1.1
b) curba cumulativă a frecvenţelor
Repartitia salariatilor in functie de marimea salariului

6. Întrebări de control
1. Ce este Statistica?
2. Ce sunt fenomenele de masă? Prin ce se deosebesc de celelalte fenomene
din natură, tehnologie şi societate?
3. Care este sfera de cuprindere a fenomenelor de masă care formează
obiectul statisticii economico-sociale?
4. Care sunt etapele procesului de cunoaştere statistică? în ce constă
caracterul unitar al acestui proces de cunoaştere?
5. Care sunt noţiunile de bază folosite în statistica economico-socială?
6. Care sunt ramurile statisticii economico-sociale şi relaţiile dintre ele?
7. Care sunt raporturile statisticii economico-sociale cu celelalte ştiinţe?
8. Cum este organizată statistica în ţara noastră şi pe plan mondial?
9. Care sunt direcţiile de perfecţionare ale statisticii în funcţie de dotarea
economiei naţionale cu tehnică modernă de calcul?
[Link] este rolul culegerii datelor (observării) în procesul de cercetare
statistică?
[Link] se înţelege prin observarea statistică?
[Link] forme de observare statistică se foloseşte în practică?
[Link] sunt trăsăturile caracteristice ale recensământului, observării selective,
monografiei statistice şi anchetei statistice?
[Link] probleme trebuie să cuprindă planul observării?
[Link] este timpul observării şi timpul înregistrării?
[Link] este programul observării?
[Link] se înţelege prin eroare de observare statistică şi cum se face controlul
datelor?
18.Mărimea de eroare în statistică şi cum se face controlul datelor statistice?
19.În ce constă prelucrarea statistică?
[Link] ce este necesară elaborarea planului prelucrării statistice?
[Link] sunt părţile componente ale planului prelucrării statistice?
[Link] operaţiuni comportă prelucrarea statistică?
[Link] se înţelege prin centralizarea pe grupe şi care este rolul ei în
sistematizarea datelor observării de masă?
[Link] este gruparea statistică şi scopul său?
[Link] este locul grupării în cunoaşterea statistică?
[Link] probleme ridică aplicarea în practică a grupării statistice?
[Link] este o caracteristică de grupare?
[Link]ă ce criterii se aleg caracteristicile de grupare?
[Link] se clasifică grupările statistice?
[Link] se alege numărul de grupe şi cum se stabileşte mărimea intervalului de
grupare pentru caracteristicile numerice?
[Link] sunt funcţiile grupărilor statistice?
[Link] este scopul prezentării datelor statistice?
[Link] sunt formele de prezentare a datelor statistice?
[Link] sunt regulile de întocmire a unui tabel statistic? Ce fel de tabele
statistice se pot întâlnim în practică? Exemple.
[Link] este o serie statistică şi de câte feluri sunt seriile statistice? Exemple.
[Link] este o serie de distribuţie (de repartiţie)? Exemple.
[Link] este o serie cronologică (dinamică, de timp)? Exemplu.
[Link] este o serie de spaţiu (teritorială)?
[Link] este o reprezentare grafică şi care sunt elementele unui grafic statistic?
[Link] se întocmeşte histograma pentru o serie de distribuţie cu intervale
egale? Exemple.
[Link] se întocmeşte histograma pentru o serie de distribuţie cu intervale
neegale? Exemple.
[Link] se întocmeşte diagrama prin benzi? Exemple.
[Link] se întocmeşte diagrama prin coloane? Exemple.
[Link] se construieşte poligonul frecvenţelor pentru o serie de distribuţie cu
intervale de variaţie egale? Exemple.
[Link] se construieşte poligonul frecvenţelor pentru o serie de distribuţie cu
intervale de variaţie neegale? Exemple.
[Link] se construieşte curba cumulativă a frecvenţelor pentru o serie de
distribuţie cu intervale egale? Exemple.
[Link] se construieşte curba cumulativă a frecvenţelor pentru o serie de
distribuţie cu intervale de variaţie neegale? Exemple.
[Link] se construieşte diagrama polară (radială)?
49.În ce cazuri se folosesc diagramele de suprafaţă?
[Link] se întruneşte graficul de concentrare ( curba de concentrare Lorentz)
[Link] se construieşte diagrama prin pătrate? Exemple.
[Link] se construieşte diagrama prin cercuri? Exemple.
[Link] se construieşte diagrama prin dreptunghiuri? Exemple.
[Link] se construieşte o cronogramă pe scară uniformă?