ARGUMENT
Accidentele vasculare cerebrale sunt suferinţe grave ,ale sistemului nervos central,determinate de
modificări circulatorii cerebrale şi se caracterizează prin pierderea motilităţii unei parţi din corp
asociată sau nu cu tulburări de echilibru,tulburări senzitive,senzoriale sau de limbaj.
Accidentele vasculare cerebrale se clasifica astfel:- ischemic şi hemoragic .
Cauze ce duc la apariţia accidentului vascular cerebral: ateroscleroza, colesterolul crescut,
diabetul zaharat, fibrilaţie atrială, aritmii cardiace , infarctul miocardic, chiar şi hipotensiunea
poate să cauzeze un AVC.
Simptomatologia diferă în funcţie de sediul leziunii. Principalele manifestări sunt: cefalee,
alterarea starii de constienţă, hemipareză/plegie, hipotonie musculară, tulburari de vedere şi
vorbire, tulburări de echilibru,tulburări de comportament şi personalitate.
Exista numeroşi factorii de risc întâlniţi în cazul accidentelor vasculare cerebrale:
- vârsta: riscul de producere a unui AVC creşte o dată cu vîrsta;
- sexul: barbaţii sunt mai frecvent afectaţi, însa după vârsta de 75 de ani femeile devin cele la care
se întalneşte mai frecvent accidentul vascular;
- hipertensiunea arterială;
- diabetul zaharat;
- diverse afecţiuni ale inimii: afecţiuni ale valvelor cardiace, cardiomiopatiile , endocarditele,
fibrilaţiile atriale;
- existenţa unui accident vascular cerebral în antecedente, sau prezenţa unui AVC în familie;
- obezitatea,fumatul,consumul excesiv de alcool,utilizarea drogurilor.
Primul pas pe care medicul trebuie să-l facă pentru a stabili diagnosticul este să realizeze
anamneza. Medicul va obtiţne informaţii detaliate - de la bolnav sau de la rude în cazul în care
bolnavul nu poate comunica - cu privire la simptomele prezente, la modul de instalare, la factorii
de risc prezenţi, la afecţiunile pe care bolnavul le prezintă sau de care a suferit, la bolile prezente
în familia bolnavului.
Apoi se va efectua un examen fizic al suferindului şi doctorul va recomanda o serie de
investigaţii pentru a stabili diagnosticul cu exactitate. Printre investigatiile pe care doctorul le
poate recomanda, se numară:
- CT: permite stabilirea rapidă a diagnosticului, ajutând la alegerea celei mai eficiente metode de
tratament
- puncţia lombară: este utilizata în cazurile în care se suspectează că există o hemoragie la nivelul
creierului care să fie responsabilă de instalarea unui AVC.
- angiograma cerebrală: utilă în identificarea unor obstrucţii ale vaselor cerebrale
- electroencefalografia
- analize sanguine: hemoleucograma, glicemia, colesterol ,timpii de coagulare,VSH.
Intervenţiile autonome şi delegate pe care le-am aplicat în cele trei studii de caz,în funcţie de
nevoile afectate ale bolnavilor în scopul ameliorării stării de sănătate şi de reintegrarea bolnavului
în familie şi societate au fost:
-pregătirea fizică şi psihică a bolnavului,asigurarea unui microclimat favorabil,ajutarea
bolnavilor în recuperarea deficitului motor,monitorizarea funcţiilor vitale,administrarea
tratamentului pe cale parenterală şi încurajarea bolnavilor pentru o educaţie sanitară adecvată.
F.E.G. “EDUCATION” - FILIALA OLTENIŢA
ŞCOALA POSTLICEALĂ
ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU ACCIDENT
VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC
2013
CUPRINS
Capitolul I
Anatomia şi fiziologia sistemului nervos central
Noţiuni de anatomie şi fiziologie…………………………………………..pag.8
Capitolul II
Noţiuni generale despre boală…………………………………………….pag.18
Capitolul III
Rolul asistentului medical în examinări clinice şi paraclinice……pag.25
Capitolul IV
Îngrijiri specifice acordate bolnavilor cu AVC Ischemic…………pag.37
Capitolul V
Prezentarea studiilor de caz..............................................................pag.56
Capitolul VI
Educaţie sanitară............................................................................pag76
Concluzii........................................................................................pag77
Bibliografie...................................................................................pag 78